QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate constructii

Reprezentarea constructiilor din lemn





Reprezentarea constructiilor din lemn


1.Generalitati


Lemnul este unul dintre materialele frecvent intrebuintate in constructii.

El serveste atat la realizarea constructiilor propriu-zise, din lemn, care pot fi definitive sau provizorii, cat si la realizarea constructiilor auxiliare ca schele esafodaje, cintre, cofraje etc. necesare pe santier numai in timpul executiei constructiilor alcatuite din materiale ca zidaria, caramida, piatra, betonul simplu, betonul armat etc.





In procesul tehnologic de executie al unei constructii sau parti de constructii din lemn participa muncitori (dulgheri, tamplari) pentru executarea directa a lucrarilor si tehnicieni si ingineri pentru supravegherea si conducerea lor.


De aici rezulta necesitatea intocmirii desenului constructiilor din lemn pentru a folosi, pe de o parte, ca desen de ansamblu personalului tehnic de conducere supraveghere si pe de alta parte ca desen de detaliu pentru muncitorii executanti.


Desenele de detaliu se refera in special la imbinari intrucat acestea sunt determinante in ceea ce priveste stabilitatea si rezistenta constructiilor executate din lemn, definitive, provizorii sau auxiliare.

Reprezentarea si cotarea urmeaza normele si regulile generale expuse anterior.


2. Caracteristici


Diferentierea unui element, unei piese sau constructii executate din lemn de cele executate din alte materiale se obtine prin trasarea pe vederi si sectiuni a unor hasuri curbe in forma fibrelor lemnului.

Daca desenul este mai ingrijit aceste fibre se traseaza in tus colorat siena sau sepia.


Ca elemente de importanta capitala pentru transmiterea eforturilor prin piese de lemn, imbinarile se deseneaza la scari convenabile, de micsorare, de ordinul de marime 1: 5, 1: 10, sau 1: 20, in proiectie ortogonala sau perspectiva.


Ansamblele pot fi satisfacator reprezentate prin: vederi, sectiuni longitudine transversale, orizontale si plane la diferite inaltimi intocmite in proiectie ortogonala la scara 1: 20,


Cotarea se face in centimetri pentru dimensiunile barelor sectionate si pe dimensiunile sub 1,00 m si in metri cu doua zecimale pentru dimensiunile mai mari de l,00m.

Liniile folosite au grosimi mai mici de 2,00 mm.


Desenele se intocmesc satisfacator in creion sau tus pe hartie de calc sau pe hartie alba de desen.

Precizia desenului este ceva mai mica si anume corespunzatoare aproximatiei calculelor si valorilor mai mari ai coeficientilor de siguranta admisi.


Formatele folosite depind de marimea constructiei desenate si pot fi A2, Al, etc.,conform standardului.

Prin exemplele din figurile ce urmeaza se arata modul de intocmire al unor forme de acoperis, cintre si palee de pod, ca parti importante ale lucrarilor de constructii ce se foloseste in mod curent lemnul.


3. Reprezentarea elementelor (imbinari)


Orice constructie realizata din lemn, pentru a avea stabilitate si pentru a rezista la solicitarile la care este supusa prin greutatea proprie si fortele exterioare trebuie sa aiba barele legate intre ele in mod rational, in functie de pozitia lor relativa si in functie de rolul pe care il au in constructia respectiva.


Astfel, de exemplu, doua bare ale unei constructii de lemn se pot imbina:

1) sub un unghi oarecare ascutit sau drept (figurile 1..7. si 10.1);

2) se pot gasi cu axele in prelungire (figurile 14. 1);

3) se pot suprapune una peste cealalta (figurile 17, 18.).










Fig. 1. Imbinare cu cep in unghi drept       Fig. 2. Imbinare prin chertare in unghi drept


In primul caz cele doua bare se pot imbina in unghi.


In al doilea caz cele doua bare se pot imbina cap la cap, iar in al treilea caz cele doua bare se pot imbina pe lungime.


In desenele de mai jos se prezinta modul de desenare al acestor elemente observand urmatoarele reguli:

pentru a fixa pozitia barelor, se traseaza mai intai axele respective, cu linie punct, care depaseste, in fiecare parte, lungimea barelor;

pe fiecare axa se duce cate o perpendiculara pe care se iau simetric de o parte si de alta, la scara, marimi echivalente cu jumatati din dimensiunea respectiva a barei (inaltime sau latime);

se deseneaza - in proiectie ortogonala - imbinarea (adica modul de taiere al ambelor bare de lemn, pe suprafetele de contact);

pentru claritatea desenului imbinarii se mai deseneaza inca o proiectie a barelor, tot in sistem ortogonal;

se coteaza dimensiunile principale ale fiecarei bare (prin linii de indicatie cu cifre de cota de forma L x l x h) precum si dimensiunile suprafetelor de contact la imbinare (prin cotare obisnuita cu linii paralele la doua axe perpendiculare, sau paralele la conturul pieselor);

cifrele de cota se scriu in mod uniform cu dimensiuni normale avand inaltimea de 2,5 sau 3,5milimetri;

in figurile de mai sus se dau exemple de modul de intocmire al desenului unor astfel de imbinari unde s-au respectat indicatiile prezentate;

la imbinari mai complicate se recomanda ca desenele executate in proiectie ortogonala sa fie insotite si de desene in proiectie perspectiva (de obicei cavaliera);


Fig.3.Imbinarea cu cep                                 Fig. 4.Imbinarea in „coada randunica'

lat in unghi drept in unghi drept






F ig.5. Imbinare de petrecere Fig. Imbinare in unghi ascutit, prin chertare,

in unghi drept(in jumatatea lemnului) cu un prag









Fig. 7. Imbinare cu cep lat, in unghi ascutit

Observatie: Desenele s-au intocmit cu terminatii drepte, in loc de rupturi, pentru a corespunde perspectivelor.


Fig.8. Detaliu de fereastra simpla




Fig. 9. Detaliu de fereastra dubla cu deschidere obisnuita. Sectiune prin kempfer vertical





Fig. 10. Imbinare in unghi ascutit, prin chertare cu doua praguri









Fig. 11. Imbinarea in unghi drept prin Fig. 12. Imbinare de petrecere in unghi ascutit, in

chertare cu un prag si cep jumatatea lemnului





Fig. 13. Imbinare de petrecere in unghi ascutit, injumatatea lemnului cu praguri chertate






Fig.14. Imbinare de prelungire in Fig.15.Imbinare de prelungire, in jumatatea

jumatatea lemnului(platuire) in unghi drept         lemnului cu sectiune variabila



4. Reprezentarea ansamblelor


Desenele imbinarilor de lemn prezentate anterior isi gasesc aplicatii curente in toate desenele de ansamblu ale constructiilor de lemn cu precizarea ca ansamblele fiind desenate la scari mai mici, imbinarile se deseneaza simplificat, urmand ca pe aceleasi planse sa se deseneze la scari convenabile, mai mari, imbinarile sub forma desene de detaliu.





Fig. 1 Imbinare de prelungire in jumatatea lemnului(platuire) in unghi ascutit



Fig. 17. Imbinare in „fulger' pentru suprapunerea grinzilor


Imbinarea in „fulger' pentru suprapunerea grinzilor(figura 17.) se foloseste pentru realizarea grinzilor puternic solicitate. Pentru ca grinda sa lucreze in bune conditii, suprafetele de contact trebuie sa fie bine pasuite.



Fig. 18. Imbinare „bloc' pentru pereti din grinzi


Imbinarea „bloc' pentru pereti din grinzi se foloseste la realizarea constructiilor din lemn in regiunile bogate in paduri. Desi necesita un consum mare material lemnos, aceste constructii se intalnesc in mod frecvent la cantoanele silvice, adaposturi pentru padurari si excursionisti etc.

Sistemul de imbinare „bloc' se poate folosi si la busteni cu sectiune circulara la cioplitura.




Text Box: friza               parchete







tavan din scanduri

Fig. 19. Detaliu de fereastra dubla cu                         Fig. 20. Realizarea unui planseu din lemn

deschidere obisnuita. Sectiune prin

kemfar orizontal







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }