Proiect de diploma beton armat

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII

SECTIA CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

CATEDRA DE BETON ARMAT

PROIECT DE DIPLOMA

Borderou

PIESE SCRISE

Foaie de capat

Borderou

Tema proiectului de diploma

Memoriu de arhitectura

Memoriu de rezistenta

Calculul planseului peste parter

Calculul scarii

Calculul grinzii transversale RT1

Calculul grinzii transversale RT2

Calculul grinzii longitudinale RL1

Calculul grinzii longitudinale RL2

Calculul unui stalp marginal

Calculul unui stalp central

Calculul fundatiilor

Calculul la transfer termic si la condens al unui perete exterior

Calculul economic

PIESE DESENATE

Plan de situatie

Plan subsol

Plan parter

Plan etaj 1

Plan etaj 2

Plan terasa

Sectiune verticala prin casa scarii

Fatada principala

Fatada posterioara

Fatada stanga

Fatada dreapta

Cadru transversal

Plan cofraj si armare planseu

Armare scara

Armare grinda transversala

Armare grinda longitudinala

Armare stalp marginal

Armare stalp central

Plan fundatii

Plan sapatura

Detalii caracteristice

Fisa tehnologica pentru lucrarile de fundatii

Organizarea santierului

Programarea lucrarii prin metoda GANTT.

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

Constructia face parte din clasa de importanta -III-constructii de importanta normala in conformitate cu P100-2006 si deasemeni in categoria de imoprtanta C.

Regimul de inaltime al constructiei este S+P+2E.Inaltimea la partea superioara a constructiei este de 14,65m fata de cota terenului.

Destinatia cladiri este aceea de spatiu destinat birourilor si are dimensiunile de 24,6m si 15,4m , compartimentare cladire este in felul urmator , la subsol avem spatii destinate depozitari , la parter avem o receptie ,o sala de conferinte un birou doua grupuri sanitare si o sala de mese, precum si un hol care face legatura intre incaperi , accesul la etajul 2 se face cu ajutorul a doua scari , la etajul 1 si 2 avem cate 4 birouri si 2 grupuri sanitare si hol, holurile si grupurile sanitare au pardosea din gresie iar birourile ,sala de conferinata precum si spatile de depozitare au pardosea din parchet, deasemenea terasa cladiri este circulabila.

Birourile au suprafata de 44,9 mp , sala de conferinta are suprafata de 67,85mp ,grupurile sanitare au suprafata de 21,6mp iar holul de acces are o suprafata de 65,75mp spatile de depozitare de la nivelul subsolului au dimensiunile de 67,12 si 44,9.

Tot din holul parterului avem acces prin intermediul scarii de la etajele I si II care au fiecare un coridor cu pardosea din parchet si o suprafata de 35 mp care ne face legatura cu cele sase camere duble cu pardosea din parchet si suprafete cuprinse intre 16,8 si 23,8 mp.Fiecare camera are baie proprie cu pardosea din gresie ceramica.Doua din camerele de pe fiecare nivel au balcoane pe fatada stanga respectiv alte doua au o terasa comuna pe fatada dreapta.

Terasa circulabila este pavata cu dale din beton simplu.Fatadele sunt zugravite cu vopsea lavabila de culoare.Constructia se caracterizeaza printr-un volum simplu,fiind conceputa din forme regulate.

Structura de rezistenta este alcatuita dupa cum urmeaza:

-fundatii izolate sub stalpi din bloc de beton C8/10 si cuzinet armat din beton C4/5 cu dimensiunile in plan ale talpii de 250/200 cm.

-fundatii continue sub pereti din beton simplu de clasa C8/10 cu dimensiunile BxH=70x40cm

-cadre din beton armat de clasa C20/25 turnate monolit cu dimensiunile elementelor de:

-stalpii:40/40 cm

-grinzi transversale de 30x60 cm

-grinzi longitudinale de 25x50 cm

-plansee din beton armat turnat monolit

-scari din beton armat turnat monolit

-peretii subsol din beton turnat monolit cu grosimea de 30cm

-peretii de inchidere exteriori din zidarie de BCA de 30 cm

- peretii interiori din Porotherm de 25 cm

-peretii despartitori din BCA de 10 cm

-acoperis de tip terasa circulabila

Calculul economic:

Pentru efectuarea calculului economic prin care sau stabilit valoarea totala a investitiei ,durata de executie sa intocmit o documentatia economica pe baza planselor de arhitectura si rezistenta sa realizat o antemasuratoare in care sunt specificate cantitatile,unitatile de masura.Cantitatile rezultate in urma antimasuratorii sau introdus in programul de calcul economic

DOCTEC.In urma rularii in cadurl programului mai sus amintit sau obtinut extrasele de resurse principale (materiale,forta de munca,utilaje) cat si valoarea devizului pe categorii de lucrari (DCL).Dupa care sa intocmit devizul general si devizul sintetic pe obiect.

Programarea in timp a executie a lucrarilor sa intocmit cu ajutorul programului "Microsoft Project " program prin intermediul caruia sau preluat datele introduse in programul DOCTEC.Aceasta programare a executiei lucrarilor cuprinde urmatoarele etape:lista activitatilor cu calculul volumelor de munca pe activitati ,rezultatele au fost esalonate calendaristic cu bare de tip Gantt.

DECLARATIE

Subsemnatul Marusanici Gabriel Ionut declar pe proprie raspundere ca ama facut eu insumi lucrarea de fata fara a folosi surse si mijloace nepermise

Data: Candidat:

17.06.2007 Marusanici Gabriel Ionut

Calculul structurilor in cadre din beton armat

Predimensionare

a)    pentru planseul din beton armat:

grosimea placii se alege h cm,

= 7,5 dar din conditile impuse se alege h=15 cm;

b) pentru grinzile transversale

inaltimea optima se alege unde l cea mai mica din cele trei deschideri h=

latimea grinzilor se alege

b=cm , b=30 cm

c)    pentru grinzile longitudinale

inaltimea optima se alege unde l cea mai mica din cele trei deschideri h=   

latimea grinzilor se alege

b=cm , b=25 cm

d)   stalpii

h=40 cm ; b=40 cm

CALCULUL INCARCARILOR

INCARCARI PERMANENTE

Incarcari din pereti

a)Incarcari date de peretii extreriori (30 cm

b)Incarcari date de peretii interiori de inchidere (25 cm)

c)Incarcari date de peretii despartitori

-pereti din poroterm de 10 cm grosime din blocuri de 500x100x238 si tencuiala interioara de 1,5cm

Incarcari din pardosea

a)Incarcari din pardosea calda    

b)Incarcari din pardosea rece

d)Incarcari din rampa scarii

Incarcari din straturile terasei circulabila

INCARCARI CVASIPERMANENTE

datorita peretilor despartitori

INCARCAREA DIN VANT

Incarcarea normata:

pentru cadrul marginal 1 si 7

pentru cadrul marginal 2 ,3, 4,5, 6.

INCARCAREA DIN SEISM

-fortele seismice orizontale s-au calculat automat cu ajutorul programului de calcul "AXIS" si care au fost aplicate asupra structurii inaintea efectuarii calcului static de ordinul I

Nota: incarcarile utile pe plansee sunt prezentate in calculul palnseului

INCARCAREA DIN ZAPADA

CALCULUL RIGLEI TRANSVERSALE (RT1)

Materiale folosite:  

beton C20/25 R_c=15 N/mm²

armatura PC52 R_a=300 N/mm²   

dimensiuni 30/60 cm

Incarcarile pe metru liniar care s-au aplicat pe structura si care au intervenit direct in calculul riglelor s-au calculate tabelar cu Microsoft Office -XCEL-

CALCULUL ARIILOR DE ARMATURA LONGITUDINALE

DESCHIDEREA L₁ (L=6 M)

ARMATURA INFERIOARA

am ales 218+120=> = 822

ARMATURA SUPERIOARA

 

Am ales 318+222 => = 1522

Verificare:

DESCHIDEREA L₂ (L=3 M)

ARMATURA INFERIOARA

Am ales 218 +120 => =822

ARMATURA SUPERIOARA

Am ales 222 + 220   =>

Verificare:

DESCHIDEREA L₃ (L=6 M)

ARMATURA INFERIOARA

ARMATURA SUPERIOARA

Verificare:

Verificare:

Pe baza ariilor de armatura obtinute sa armat grinda, respectand conditia ,a urmat calculul momentele capabile care intind fibra inferioara respectiv fibra superioara in sectiunea considerata urmand calculul momentelor capabile in articulatiile plastice datorita consolidarii otelului

CALCULUL ARMATURII TRANSVERSALE

Momentele capabile se determina cu relatia:

in care:

M_Rb,i este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, in sensul asociat directiei de actiune a fortelor seismice;

si sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod; valoarea trebuie sa corespunda fortei axiale din stalp, in situatia asociata directiei considerate a actiunii seismice.

factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului cu valorile pentru ductilitate inalta si pentru ductilitate medie.

Determinarea diagramei de forte taietoare maxime infasuratoare V_db

Pentru fiecare deschidere, in cele doua sectiuni de reazem se calculeaza doua valori ale fortelor taietoare de proiectare, V_Eb,max si V_Eb,min, corespunzand valorilor momentelor capabile pozitive si negative M_db,i, care se dezvolta la cele doua extremitati i = 1 si i = 2 ale grinzii.

Pe fiecare deschidere a grinzii, diagrama V_db se calculeaza pentru cele doua sensuri ale seismului.

Fig.5.7 Determinaea fortei taietoare de dimensionare V_db

Stabilirea valorilor fortei taietoare de dimensionare se face cu relatiile:

in care:

q_g este incarcarea pe deschiderea grinzii considerata, ce se ia conform combinatiilor din starea limita ultima ce contin seismul

M ¹_db si M ²_db - sunt momentele capabile de la capetele deschiderii studiate, ce se determina functie de armaturile efective din rigla si placa,

l_cl lungimea libera, lumina, deschiderii considerate;

Fortele taietoare de proiectare "V_db "s-au calculat tabelar cu programul Mirosoft Office -excel-

DESCHIDEREA L₁ (L=6 M)

DESCHIDEREA L₂ (L=3 M)

DESCHIDEREA L₃ (L=5,7M)

Calculul etrierilor

DESCHIDEREA L₁

  

DESCHIDEREA L2

Datorita formei diagramei de momente sa considerat ca pe toata lungimea deschiderilor se afla zona potencial plastica(ZPP)

DESCHIDEREA L₃

  

CALCULUL RIGLEI TRANSVERSALE (RT 2)

CALCULUL ARIILOR DE ARMATURA LONGITUDINALE

DESCHIDEREA L₁ (L=6 M)

ARMATURA INFERIOARA

Alegem 118 +120   => = 568

ARMATURA SUPERIOARA

 

Alegem 220 + 216 => = 1030

Verificare:

DESCHIDEREA L₂ (L= 3 M)

ARMATURA INFERIOARA

Alegem 118 + 120 => = 568

ARMATURA SUPERIOARA

Alegem 220+216 => = 1030

Verificare:

DESCHIDEREA L₃ (L=6 M)

ARMATURA INFERIOARA

Alegem 118 +120   => = 568

ARMATURA SUPERIOARA

Alegem 220+216 => = 1030

Verificare:

Alegem 220+218 => = 1136

Verificare:

Pe baza ariilor de armatura obtinute sa armat grinda, respectand conditia ,a urmat calculul momentele capabile care intind fibra inferioara respectiv fibra superioara in sectiunea considerata urmand calculul momentelor capabile in articulatiile plastice datorita consolidarii otelului

CALCULUL ARMATURII TRANSVERSALE

Fortele taietoare de proiectare V_db s-au calculat ca si in cazul anterior tabelar respectandu-se conditiile de mai sus si au rezultat urmatoarele valori:

DESCHIDEREA L₁

DESCHIDEREA L₂ (L=3 M)

DESCHIDEREA L₃ (L=6 M)

Calculul etrierilor

Deschiderea L₁

   

Deschiderea L₂

   

Deschiderea L₃

 

CALCULUL RIGLEI LONGITUDINALE (RL 1)

CALCULUL ARIILOR DE ARMATURA LONGITUDINALE

DESCHIDEREA L₁ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

Alegem 116+118 => = 455

ARMATURA SUPERIOARA

 

Alegem 216+218 => = 910

Verificare:

DESCHIDEREA L₂ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

Alegem 116+118 => = 455

ARMATURA SUPERIOARA

Alegem 216+218 => = 910

Verificare:

DESCHIDEREA L₃ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

ARMATURA SUPERIOARA

 

Verificare:

DESCHIDEREA L₄ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

ARMATURA SUPERIOARA

 

Verificare:

DESCHIDEREA L₅ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

ARMATURA SUPERIOARA

 

Verificare:

DESCHIDEREA L₆ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

ARMATURA SUPERIOARA

Verificare:

Verificari:

Pe baza ariilor de armatura obtinute sa armat grinda, respectand conditia ,a urmat calculul momentele capabile care intind fibra inferioara respectiv fibra superioara in sectiunea considerata urmand calculul momentelor capabile in articulatiile plastice datorita consolidarii otelului

CALCULUL ARMATURII TRANSVERSALE

Fortele taietoare de proiectare V_db s-au calculat cu programul XCEL

DESCHIDEREA L₁ (L=4 M)

DESCHIDEREA L₂ (L=4 M)

DESCHIDEREA L₃ (L=4 M)

DESCHIDEREA L₄ (L=4 M)

DESCHIDEREA L₅ (L=4 M)

DESCHIDEREA L₆ (L=5 M)

CALCULUL ETRIERILOR

Deschiderea L₁, L₂,L₃,L₄,L₅,L_6.

_{In camp}

In reazam

CALCULUL RIGLEI LONGITUDINALE (RL 2 )

CALCULUL ARIILOR DE ARMATURA LONGITUDINALE

DESCHIDEREA L₁ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

Alegem 116+114 => = 355

ARMATURA SUPERIOARA

 

Alegem 216+214 => = 710

Verificare:

DESCHIDEREA L₂ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

Alegem 116+114 => = 355

ARMATURA SUPERIOARA

Alegem 312+214 => = 647

Verificare:

DESCHIDEREA L₃ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

ARMATURA SUPERIOARA

 

Verificare:

DESCHIDEREA L₄ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

ARMATURA SUPERIOARA

 

Verificare:

DESCHIDEREA L₅ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

ARMATURA SUPERIOARA

 

Verificare:

DESCHIDEREA L₆ (L=4 M)

ARMATURA INFERIOARA

ARMATURA SUPERIOARA

Verificare:

Verificari:

CALCULUL ARMATURII TRANSVERSALE

Fortele taietoare de proiectare V_db s-au calculat tabelar cu programul

DESCHIDEREA L_1, (L=4 M)

DESCHIDEREA L₂ (L=4 M)

DESCHIDEREA L₃ (L=4 M)

DESCHIDEREA L₄ (L=4 M)

DESCHIDEREA L₅ (L=4 M)

DESCHIDEREA L₆ (L=5 M)

CALCULUL ETRIERILOR

Deschiderea L₁,L₆

Deschiderea L₂,L_3, L₄,L₅

SIMBOLURI FOLOSITE INCALCILUL RIGLELOR

Avand in vedere diferenta dintre simbolurile utilizate in Codul de proiectare seismica (conforme cu cele din SR EN 1992-1) si cele din STAS 10107/0-90, se da in continuare o lista cu cele utilizate in capitolul anterior

Pe prima coloana sunt trecute simbolurile conform normelor europene

A_c- aria sectiunii transversale a unui element de beton

A_sw -(A_e) aria sectiunii transversale a unui etrier

A_sh aria totala de etrieri orizontali intr-un nod grinda-stalp

A_sv aria totala de armatura verticala intr-un nod grinda-stalp

M_Ed, V_Ed, N_Ed valorile momentului incovoietor, a fortei taietoare si a fortei axiale, rezultate din calculul seismic al structurii (gruparea care cuprinde actiunea seismica)

M_Rb valoarea de proiectare a momentului capabil intr-o sectiune a unei grinzi

M_Rc valoarea de proiectare a momentului capabil intr-o sectiune a unui stalp

M_i,d valoarea de calcul a momentelor la capetele grinzilor M_i,db sau stalpilor M_i,dc, utilizate pentru calculul fortei taietoare asociate plastificarii

V_db, V_dc forta taietoare de proiectare in grinda sau in stalp

V_db,_max forta taietoare maxima asociata plastificarii, ce actioneaza la capatul unei grinzi

V_db,_min forta taietoare minima asociata plastificarii ce actioneaza la capatul unei grinzi

V_jud forta taietoare de proiectare in nod

b_eff latimea de placa a unei grinzi "T" la fata stalpului, in zona intinsa

b_c latimea sectiunii transversale a unui stalp

b_j latimea de proiectare a nodului

b_o latimea miezului de beton confinat intr-un stalp

b_w (b) latimea inimii unei grinzi

d (h₀) inaltimea efectiva (utila) a sectiunii elementului

d_bL () diametrul barelor longitudinale

d_bw () diametrul unui etrier

f_cd () valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului

f_ctm valoarea medie a rezistentei la intindere a betonului

f_ctd () valoarea de proiectare a rezistentei la intindere a betonului

f_yk valoarea caracteristica a limitei de curgere a otelului

f_yd () valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a otelului

f_ywd () valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a armaturii transversale

h_f (h_p grosimea placii la grinzi cu sectiune "T"

h_jc distanta dintre planurile extreme de armaturi din stalp intr-un nod grinda-stalp

h_jw () distanta dintre armaturile de jos si cele de sus

h_s inaltime de etaj

h_w (h inaltimea sectiunii transversale a unei grinzi

l_cl inaltimea libera a unui stalp

l_cr lungimea zonei critice

s () distanta dintre armaturile transversale

x_u inaltimea zonei comprimate

γ_Rd factor ce tine seama de diferitele surse de suprarezistenta

forta axiala determinata prin calcul seismic, normalizata prin ρ () coeficientul de armare cu armatura intinsa

CALCULUL STALPIILOR

In cadrul acestiu proiect s-au calculat doi stalpi,unul marginal si unul interior,eforturile de dimensionare obtinandu-se in urma unui calcul spatial efectuat cu programul "AXIS".

CALCULUL STALPULUI INTERMEDIAR S1

Calculul sa efectuat in doua sectiuni :sectiunea ´´3´´si sectiunea ´´6´´,eforturile de calcul fiind obtinute cu ajutorul programului de calcul AXIS.

Calculul in sectiunea ´´3´´-metoda echilibrului pe nod.

In sectiunea ´3´au rezultat urmatoarele eforturi maxime:

My=182,2 [knm]

Mz=93,8 [knm]

Naf=734,8 [kn]

Verificarea la flambaj

Verificarea ductilitatii

Calculul pe directia- ´y´-(in sectiunea 3)

Unde:

-M_EDk=M_ED3=182,2 [knm]-din combinatia a 9-a

-M_EDj=M_ED2=108,6 [knm]

-M_Rb,st=156,83 [knm]

-M_Rb,dr=264,83 [knm]

-M*_dky=M*_d3y-momentul de calcul

-M*_djy=M*_d2y-momentul de calcul

-unde:

-coeficient care indica proportia momentului din sectiunea de calcul fata de suma momentelor din stalpii care intra in nodul considerat, din combinatia pentru directia seismului luata in considerare

- suma momentelor incovoietoare capabile din grinzile adiacente nodului, care corespund directiei de actiune seismica considerate:

  - coeficient care exprima influenta zveltetei (efectelor de ordinul II)

factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului:

= 1,3 - pentru structuri incadrate in clasa de ductilitate inalta

= 1,2 - pentru structuri incadrate in clasa de ductilitate medie

Conditia generala care exprima echilibrul pe nod este sub forma

 

Calculul pe directia- ´z´-(in sectiunea 3)

-M_EDk=M_ED3=93,8 [knm]-din combinatia a 9-a

-M_EDj=M_ED2=53,2 [knm]

-M_Rb,st=70,43 [knm]

-M_Rb,dr=93,8 [knm]

-M*_dky=M*_d3z-momentul de calcul

-M*_djy=M*_d2z-momentul de calcul

Calculul in sectiunea ´´6´´-metoda echilibrului pe nod.

In sectiunea ´6´au rezultat urmatoarele eforturi maxime:

My=131 [knm]

Mz=74,6 [knm]

Naf=399,5 [kn]

Calculul pe directia- ´y´-(in sectiunea 6)

-M_EDk=M_ED7=29,9 [knm]-

-M_EDj=M_ED6=131 [knm]- din combinatia a 8-a

-M_Rb,st=216,74 [knm]

-M_Rb,dr=108,37 [knm]

-M*_dky=M*_d7y-momentul de calcul

-M*_djy=M*_d6y-momentul de calcul

Calculul pe directia- ´z´-(in sectiunea 6)

-M_EDk=M_ED3=26,2 [knm]-din combinatia a 8-a

-M_EDj=M_ED2=74,6 [knm]

-M_Rb,st=100,15 [knm]

-M_Rb,dr=54,95 [knm]

-M*_dky=M*_d7z-momentul de calcul

-M*_djy=M*_d6z-momentul de calcul

Calculul armaturilor longitudinale

Pentru calculul armaturilor longitudinale folosim momentele de proiectare calculate anterior la care adaugam momentul datorat excentricitatii fortei axiale N ,separat pe cele doua directii,y si z .

• Calculul armaturii in sectiunea ´3´

Calculul pe directia y

Calculul pe directia z

Verificarii

• Calculul armaturii in sectiunea ´6´

Calculul pe directia y

Calculul pe directia z

Verificarii

CALCULUL LA FORTA TAIETOARE

Fortele taietoare de proiectare in stalpi V_dc se determina din echilibrul stalpului pe fiecare nivel, cand la extremitati se considera momentele capabile ce corespund formarii articulatiilor plastice care apar in grinzile sau in stalpii conectati in nod.

Diagrama de forte taietoare se determina pentru fiecare sens de actiune a seismului. Momentele capabile M_dc de la extremitatile nivelului se determina cu relatia de mai jos:

  

in care:

M_Rc,i - valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i corespunzatoare sensului considerat al seismului;

- valoarea momentelor capabile de la capetele grinzilor, cu semnificatiile de la punctual

- valoarea momentelor capabile de la capetele stalpilor, stabilite pe baza valorilor fortelor axiale din situatia corespunzatoare sensului considerat al actiunii seismice:

factor care introduce efectul consolidarii otelului si a fretarii betonului in zonele

comprimate, cu valorile 1,3 pentru nivelul de la baza si 1,2 pentru restul nivelurilor la cladirile din clasa de ductilitate inalta H si 1,0 la cladirile din clasa de ductilitate medie M.

Pentru fiecare nivel a stalpului, se calculeaza valoarea fortei taietoare de proiectare, V_dc corespunzand valorilor momentelor capabile pozitive si negative M_dc,i, care se dezvolta la cele doua extremitati i = 1 si i = 2 ale stalpului.

Stabilirea valorii fortei taietoare se face cu relatia:

• Calculul pe directia "Y"

Tronsonul 1

Tronsonul 2

Tronsonul

Tronsonul 4

• LIMITAREA NIVELULUI DE SOLICITARE LA FORTA TAIETOARE   

• Calculul pe directia "Z"

Tronsonul 1

Tronsonul 2

Tronsonul

Tronsonul 4

• LIMITAREA NIVELULUI DE SOLICITARE LA FORTA TAIETOARE   

CALCULUL LA FORTA TAIETOARE A STALPULUI MARGINAL

• Calculul pe directia "Y"

Tronsonul 1

Tronsonul 2

Tronsonul

Tronsonul 4

• LIMITAREA NIVELULUI DE SOLICITARE LA FORTA TAIETOARE 

unde:

gradul de solicitare a stalpului la forte taietoare;

V_db (Q) forta taietoare maxima de dimensionare de pe inaltimea unui tronson;

b_c, d ( b, h_o) latimea, respectiv inaltimea utila a sectiunii stalpului, pe tronsonul studiat;

f ^*_ctd (R^*_t ) rezistenta la intindere a betonului cu valoarea de baza, valoare neredusa cu coeficientul conditiilor de lucru m_t ;

Dimensionarea armaturii transversale

Verificarea se face doar in zonele de tip 2 pentru valoarea maxima a fortei taietoare V_dc de pe tronsonul luat in considerare.

• Calculul pe directia "Z"

Tronsonul 1

Tronsonul 2

Tronsonul 3

Tronsonul 4

• LIMITAREA NIVELULUI DE SOLICITARE LA FORTA TAIETOARE   

CALCULUL STALPULUI MARGINAL S 2

Calculul in sectiunea ´´3´´-metoda echilibrului pe nod.

In sectiunea ´3´au rezultat urmatoarele eforturi maxime:

My=126,4 [knm]

Mz=108,86 [knm]

Naf=593,9 [kn]

Calculul pe directia- ´y´-(in sectiunea 3)

-M_EDk=M_ED3=130,2 [knm]-

-M_EDj=M_ED6=126,4 [knm]- din combinatia a 8-a

-M_Rb,dr=156.83[knm]

-M*_dky=M*_d3y-momentul de calcul

-M*_djy=M*_d2y-momentul de calcul

Calculul pe directia- ´z´-(in sectiunea 3)

Calculul pe directia- ´y´-(in sectiunea 6)

Calculul pe directia- ´z´-(in sectiunea 6)

• Calculul armaturii in sectiunea ´3´

Calculul pe directia y

Calculul pe directia z

• Calculul armaturii in sectiunea ´6´

Calculul pe directia y

Calculul pe directia z

CALCULUL NODULUI

Sa calculat nodul interior situat intre stalpul marginal si rigla de peste parter.

Forta taietoare orizontala

unde:

Unde:

=> este forta axiala normalizata in stalpul de deasupra, unde N_Ed este efortul axial din combinatia de actiuni pentru sensul considerat al seismului;

b_j =>- latimea de proiectare a nodului;

h_c = h_j =>- inaltimea de proiectare a nodului, egala cu inaltimea sectiunii transversale a stalpului;

f_ck =>- valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului;

Verificarea armaturii din nod

1.Verificarea etrierilor orizontali:

2.Verificarea armaturii longitudinale verticale