QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Proiect agresivitatea la adolescentii institutionalizati








Proiect AGRESIVITATEA LA ADOLESCENTII INSTITUTIONALIZATI



OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII


1.Scopul cercetarii:




Scopul cercetarii este de a evidentia diferenta de agresivitate la adolescentii institutionalizati fata de adolescentii din medii familiale structurate si fundamentarea si dezvoltarea unor progame de interventie, care sa duca la optimizarea procesului instructiv-educativ in scoala si formarea unor conduite dezirabile in mediul institutionalizat si familie prin prevenirea, reducerea, rezolvarea cooperanta a conflictelor interpersonale in care sunt implicati adolescentii.


2.Obiectivele cercetarii

A.)  Obiectivul general:

Evaluarea nivelului de agresivitate al adolescentilor institutionalizati comparativ cu adolescentii din medii familiale structurate.

B.)  Obiective specifice (particulare):

Verificarea validitatii chestionarului specific pentru investigarea nivelului de agresivitate.

Fundamentarea unor argumente pentru dezvoltarea ulterioara a unor programe de interventie.

Ipotezele cercetarii:

In cercetarea de fata am stabilit urmatoarele ipoteze de lucru:

v    Nivelul de agresivitate al adolescentilor se diferentiaza in functie de mediul de provenienta (institutionalizat sau mediu familial).

v    Adolescentii din mediul institutionalizat prezinta un nivel crescut al agesivitatii fata de adolescentii din medii familiale.

v    Adolescentii din medii familiale structurate prezinta un nivel mai scazut al agresivitatii fata de cei din mediul institutionalizat.



METODOLOGIA CERCETARII


Participantii:

In cercetarea de fata s-a folosit un lot de 60 de subiecti de sex masculin si feminine, adolescenti cu varsta cuprinsa intre 14-18 ani.

Subiectii au fost distribuiti in doua esantioane independente, astfel:

a)         Esantion de cercetare format din 30 de subiecti, adolescenti institutionlizati la casele de tip familial (CTF) 1-4 din Baia Mare. Repartitia pe sexe, in cadrul esantionului este urmatoarea:

15 baieti

15 fete

b)         Esantionul de control este format dintr-un numar de 30 de subiecti, adolescenti care provin din medii familiale structurate. Acest esantion reprezinta grupul de control. La fel ca si la primul esantion cei 30 de subiecti sunt repartizati pe sexe in mod egal( 15 subiecti de sex masculin si 15 subiecti de sex feminin).

Subiectii au fost selectionati aleatoriu din diferite clase de elevi de la Colegiul “Gheorghe Baritiu” Baia Mare.

Selectia subiectilor si desfasurarea investigatiei s-a efectuat sub indrumarea specialistului de la Colegiul “G.Baritiu” Baia Mare, psiholog Achim Laura.


Instrumentele folosite

In cercetarea de fata pentru a testa nivelul agresivitatii la cele doua esantioane, am utilizat Chestinarul Woodworth-Mathews si un chestionar specific, conceput impreuna cu psihologul Laura Achim.

a) Chestionarul Woodworth-Mathews pentru diagnosticarea tendintelor psihoneurotice, este revizuit, tradus si adaptat dupa Heuyer, Courthial, Dublineau si Neron.

Chestionarul a fost creat de Woodworth in 1918. Chestionarul sta la baza inventarului protopit pentru autoevaluari in problematica personalitatii. Acest chestionar a fost elaborat pentru depistarea recrutilor cu probleme de comportament sau tulburari mentale din armata americana, in primul razboi mondial. A fost construit prin analiza si trierea acelor simptome care caracterizeaza psihonevrozele, simptome care sunt valabile pentru neuropsihiatria generala. Este o incercare de a standardiza un interviu psihiatric, iar itemii se refera la diferite simptome psihiatrice.

Chestionarul cuprinde 76 de intrebari (itemi), clasate in 8 categorii, dupa tendintele afective pe care le desemneaza si dupa denumirile clinice carora le corespund aceste tendinte. Se aplica individual. La itemi se raspunde prin DA sau NU.

Testul Woodworth masoara urmatoarele tendinte:

I.          Emotivitatea simpla – brusca schimbare maladiva si nemotivata a dispozitiei, accentuate excitare afectiva,deseori fara motiv. Tendinta de a oscila rapid, reactivitatea emotionala crescuta si excitabilitatea,

II.         Tendintele la obsesii si psihastenie (tendintele compulsiv-obsesive) - tendinta de a repeta obsesiv in minte anumite idei de care individul nu poate scapa. Acestea sunt insotite de o strare de tensiune interioara care se descarca prin asa-numitele compulsii. Compulsiile sunt comportamente stereotipe, repetitive prin care individul incearca sa scape de anxietatea si tensiunea interioara. Psihastenicul este adesea lipsit de energie, este obosit de framantarile lui interioare, nesigur pe sine si plin de indoieli.

a)         Psihastenia - lipsa de energie - este privita ca o psihoza care deriva din constitutia emotiva, se caracterizeaza absenta energiei psihice in starile de psihopatie si nervozitate. Psihastenia este legata de reprezentari de teama si de constrangere, cu sentimente de nesiguranta proprie.Psihastenia este o psihoza care corespunde unui teren hipermotiv.

b)         Obsesiune – Tulburare ideo-afectiva care apare in timpul starilor de psihastenie.La obsesie este vorba de o reprezentare parazitara care se impune spiritului.Reprezinta o sare de constrangere.

III.       Tendintele schizoide - se refera la tendinta de a se refugia intr-o lume

proprie, ireala, tendinta de a avea trairi si idei bizare, neobisnuite. Predispozitia pentru schizofrenie. Simptome care anuta pierderea, pulverizarea sau despicarea personalitatii spiruale: disocierea intrapshica.

IV.       Tendintele paranoide - tendinta de gelozie, de nedreptate, de posedare, idei care se impun gandirii cu o forta foarte mare si care adesea sunt sintetizate intr-o logica personala. Predispozitie pentru paranoia. Paranoia este socotita drept un complex psihomorbid, o psihoza functionala cronica, o forma de dezechilibru psihic si care de regula este nevindecabil. Se caracterizeaza prin idei himerice si de persecutie, primare, sintetizate si de neinlaturat (iluzii de observatii). Uneorii este legata de halucinatii.

V.        Tendinte depresive si ipohondrice - tendinta de a trai stari de tristete, melancolice, apasare, asociate cu preocupari legate de sanatate.

a.)        Tendintele depresive – reprezinta incordare psihica, dispozitie trista, deprimare. Melancolia este o stare depresiva accentuate. Din punct de vedere endogen,depresiunea este o aparitie patilogica, ale carei cause rezida in constitutia individuala. Din punct de vedere exogen, depresiunea poate fi o reactive la anumite trairi si afecte,reactive care paralizeaza energia psihica si vointa.

b.)        Tendinte ipochondrice – reprezinta o stare de melancolie bolnavicioasa, in care o himera este predominanta. Bolnavul isi imagineaza, se autosugestioneaza ca are tulburari si se crede serios bolnav. Din aceasta cauza traieste stari de adanca depresiune. Tendinta ipochondrica este un symptom al maladiei numite “dementia praecox”, este un symptom al psihopatiei, al melancoliei, al nervozitatii. Ipochondria este o forma de obsesie orientate catre preocupari in legatura cu sanatatea.

VI.       Tendinte impulsive si epileptice - tendinta de a actiona impulsiv, necontrolat, sub efectul starii de moment (probleme de control ale impulsurilor legate de alcool, alimentatie, jocuri de noroc, etc). Itemii de la aceasta scala vizeaza si anumite simptome pe care le traieste un epileptoid.

a.) Tendintele impulsive – sunt actiuni instinctive, pulsionale, in care predomina afectul. Actiuni voluntare care nu sunt inhibate de ratiune.Este vorba de un antrenament morbid irezistibillipsit de controlul inhibitor.

b.) tendintele epileptic – sunt tendinte catre migrena, deliruri, impulsiuni instinctive catre actiuni brutale si criminale, dipsomanie (impul catre bautura).

VII.      Tendinte de instabilitate - lipsa de constanta sau statornicie pe diferite planuri ale vietii, tendinte impulsive, nervozitate . Tendinta de a nu fi statornic.

VIII.     Tendinte antisociale (perversiuni) - tendinta la sadism, agresivitate, comportamente infractionale, antisociale. Nu este de accord cu ordinea sociala, nu respecta regulile sociale.

Administrare chestionarului:

Avem 76 de intrebari simple, itemii sunt formulati clar. La intrebarile adresate se raspunde prin DA sau NU, majoritatea raspunsurilor de DA fiind cele prin care subiectul isi recunoaste respectiva manifestare.

Cotarea raspunsurilor:

La chestionarul “ W - M”, interpretarea se face asupra cifrelor generale de la “ total”.Daca cifra obtinuta depaseste o treime din totalul de 364, adica trece de cifra 120, atunci inseamna ca tendintele indicate in rubric respective sunt evidente. Daca insa cifra este mai mica de 120, atunci ea va arata ca tendinta respetiva exista, dar manifestarile ei sunt slabe, nu au inse mnatate:

0-120 - normal

120-250 - limita

250-364 - pregnant.

La acest chestionar rezultatele care urmeza sa fie interpretate vor avea parte de o interpretare calitativa. Sistemul de cotare pondereaza nota la fiecare dintre scale pentru a se ajunge la o interpretare unitara (suma punctelor obtinute prin cumularea raspunsurilor la itemii din constitutia fiecarei scale se inmulteste cu valoarea coeficitentului corespunzator).Se acorda 1 punct pentru fiecare raspuns care corespunde cu cheia de scorare. Apoi se face suma punctelor la fiecare tendinta, iar scorul brut se inmulteste cu un coeficient pentru a avea la fiecare tendinta un scor standard. Daca acest scor standard, este mai mic decat 120, rezultatul este nesemnificativ, valorile sunt considerate „in limitele normalului', cele care depasesc aceasta limita sunt interpretabile in sensul fie al tendintei spre a manifesta simptome caracteristice pentru scala respectiva, fie ca si tendinte, comportamente accentuate sau trasaturi. Daca scorul este intre 120-240, acesta indica o tendinta destul de accentuata si vizibila in comportament. Daca scorul este mai mare decat 240, atunci indica o tendinta hiperaccentuata, care poate da nastere la tulburari serioase de comportament. Nu este obligatoriu ca tendinta sa coreleze si cu un diagnostic psihiatric.

Testul contine urmatoarele scale si coeficienti corespunzatori:

I.          Coeficient - Emotivitate * 28

II.         Coeficient - Psihastenie * 24

III.       Coeficient - Tendinte schizoide * 30

IV.       Coeficient - Tendinte paranoide * 20

V.        Coeficient - Depresie. Hipocondrie * 26

VI.        Coeficient –Tendinte impulsive, agresive * 36

VII.    Coeficient - Instabilitate psihica * 52

VIII.   Coeficient - Tendinte antisociale * 52.

Utilitatea chestionarului:

Chestionarul Woodworth-Mathews este unul dintre cele mai folosite teste in Romania, mai ales in clinica, dar si in armata si mediile industriale pentru a evidentierea unor probleme serioase de comportament. Este un chestionat de ordin nominal . Ramane foarte aplicat chiar daca nu se cunosc studii de validare dupa criterii moderne si in ciuda faptului ca, este considerat demodat din punct de vedere terminologic. Este un chestionar usor de aplicat . Chestionarul ramane util pentru ca semnaleaza rapid niste tendinte situate intr-o anumita directie, fara ca asta sa coreleze cu diagnosticul respectiv.. Deazavantajul major este transparenta itemilor, ceea ce il face usor de trucat, trisat. Utilizand acest chestionar doresc sa evidentiez nivelul agresivitatii la cele doua esantioane de subiecti, adolescentii institutionalizati si adolescentii din medii familiale structurate , pentru a efectua o corelatie intre rezultatele obtinute la chestionar. Spre a demonstra ca exista diferente semnificative intre nivelul agresivitatii la cele doua esantioane.

b) Pe langa chestionarul Woodworth-Mathews, in cercetarea de fata pentru a testa nivelul agresivitatii la cele doua esantioane, am utilizat si un chestionar pe care l-am numit chestionar “specific”. Chestionarul specific contine 29 de intrebari (itemi), care sunt impartiti in 4 scale (categorii), vizand urmatoarele comportamente:

I.          Agresivitatea fizica – la care avem 9 intrebari;

II.         Agresivitatea verbal – la care avem 5 intrebari;

III.       Furie – la care avem 7 intrebari;

IV.       Ostilitatea – la care avem 8 intrebari.

Administrarea chestionarului:

Avem 29 de intrebari simple, cu itemi formulati clar, la care se raspunde prin : niciodata; ocazional; uneori; deseori; intotdeauna .

Cotarea raspunsurilor:

Pentru fiecare raspuns dat se primeste un punctaj. Se face o medie pe fiecare scala in parte, dupa care se face punctajul total pe tot chestionarul specific.

Punctajul pentru fiecare raspuns:

Niciodata - 1 punct;

Ocazional - 2 puncte;

Uneori - 3 puncte;

Deseori - 4 puncte;

Intotdeauna - 5 puncte.

Chestionarul este de tip nominal , deoarece valorile masurate pe o scala de tip nominal au un caracter calitativ, pun in evidenta diferentele calitative, iar valorile masurate in cazul acestui chestionar indeplinesc aceste cerinte. Este un chestionar usor de aplicat. Acest chestionar urmareste semnalarea unor tendinte agresive din partea subiectului. Utilizand acest chestionar doresc sa evidentiez nivelul agresivitatii la cele doua esantioane de subiecti, adolescentii institutionalizati si adolescentii din medii familiale structurate , pentru a efectua o corelatie intre rezultatele obtinute la chestionar. Spre a demonstra ca exista diferente semnificative intre nivelul agresivitatii la cele doua esantioane.

Design-ul experimental

Studiul pe care il vom efectua are un caracter cvasi-experimental (corelational ) deoarece variabila independenta(Vi) este una clasificatorie (eticheta) care tine de caracteristicile imanente ale subiectilor si care-i imparte in cele doua grupe - adolescenti institutionalizati si adolescenti din medii familiale structurate. Variabila independenta este de tip eticheta, deoarece in aceasta cercetare noi selectam subiectii in functie de mediul de rezidenta. In aceste conditii nu putem vorbi de o manipulare experimentala ci doar de o comparatie intre cele doua grupe de subiecti, selectati in functie de variabila eticheta.

Schema designului este prezentata mai jos:



Variabila independenta

(eticheta)

Grup

control

Grup

de cercetare


Variabila dependenta


(adolescenti din mediu familial)

(adolescenti institutionalizati)

Scale de agresivitate




Chestionar specific

Neuroticism




Psihoticism











Scala de agresivitate de la Chestionarul W-M




In cazul design-ului cvasi-experimental, cercetatorul nu are acelasi control asupra variabilelor ca in cazul designului experimental. De multe ori exista cauze etice sau situationale care impiedica controlul variabilelor. Agresivitatea adolescentiilor este rezultatul contributiei a mai multi factori care actioneaza pana la varsta adolescentei. Aici trebuie sa tinem cont de comportamentul agresiv innascut sau invatat. In cvasi-experimentul nostru avem o variabila independenta (VI) si o variabila dependenta( VD). Variabila independenta (VI) reprezinta mediu familial de provenienta al adolescentilor, adica institutionalizatii sau din medii familiale structurate. Variabila independenta (VI) este o variabila eticheta si clasificatorie.

Variabila dependenta (VD) este reprezentata de agresivitatea adolescentilor. La variabila dependenta (VD) operationalizarea se face prin rezultatele obtinute la scala Woodworth-Mathews si la chestionarul specific. Prin cvasi-experimentul utilizat dorim sa studiem influenta agresivitatii subiectilor, din punctul de vedere al mediului de provenienta. Deoarece chestionarele nu s-au aplicat pe esantioane de subiecti mai mari, datele obtinute la cercetare vor fi generalizate cu prudenta, avand specificitate mare doar pentru grupul testat.

Ce este variabila dependenta? Variabila dependenta devine obiectul masurarii cu scopul de a fi utilizata in fundamentarea unor concluzii.

Ce este variabila independenta? Prin opozitie, variabila independenta este utilizata ca variabila de influenta, ale carei efecte asupra variabilei dependente urmeaza sa fie puse in evidenta.

a) Planuri cvasi experimentale

In cazul design-ului cvasi-experimental, experimentatorul nu are acelasi control asupra variabilelor ca in cazul designului experimental. De multe ori exista cauze etice sau situationale care impiedica controlul variabilelor . Cercetarile organizate pe teren nu pot sa satisfaca cerintele de dublu orb si de randomizare. Atunci cand nu este folosita randomizarea, observatiile initiale produc rezultate diferite de la grup la grup (acestea sunt planurile cvasi-experimentale). Ele presupun analize mai complexe (covarianta) la evaluarea efectului interventiei la post-test pentru a tine cont de diferenta care exista intre performantele initiale la pretest. De exemplu, in multe contexte de teren, mai ales cand facem evaluarea unor programe de interventie, nu avem posibilitatea de a repartiza participantii la intamplare in grupuri. Vom utiliza, de aceea, un cvasi-experiment, care insa poate avea o validitate interna indoielnica. Cvasi-experimentele au variabile independente si variabile dependente, dar nu folosesc repartizarea randomizata a participantilor pe niveluri ale variabilei independente (pe grupuri experimentale), in cadrul cvasi-experimentului, se compara grupuri non-echivalente si acestea pot sa difere intre ele nu numai prin expunerea la valori diferite ale variabilei independente, dar si prin alte variabile. Putem vorbi de trei tipuri de design cvasi-experimental: designul serierii temporale, pre-posttest al grupurilor neechivalente si designul seriilor temporale multiple (Popa, M., 2008 ).

b) Planuri experimentale defectuoase

Erori posibile in comparatiile intragrupale pot aparea la compararea scorurilor subiectilor unui grup experimental inainte si dupa manipularea experimentala sau pe parcursul unor masurari repetate. Efectul de maturare presupune ca pe parcursul desfasurarii unui experiment subiectii sunt implicati in procesul propriei lor evolutii normale. Efectul testarii repetate consta in diferenta de scoruri dintre mai multe masurari succesive ca rezultat al adiministrarii repetate a aceluiasi test. Degradarea instrumentului de masurare consta in scaderea validitatii testului intre doua masurari repetate. Regresia statistica consta in tendinta (F.Galton) de regresie spre medie a scorurilor extreme odata cu repetarea unei masurari. Erori posibile in cazul comparatiilor intergrupale:erori de selectie (selectia nu este aleatoare), efectul difuziunii (raspandirea efectului manipularii de la grupul experimental la cel de control), efectul Pygmalion, efectul Hawthorne, efectul compensarii (efortul compensatoriu pe care il pot avea membrii grupului de control simtindu-se frustrati ca nu fac parte din grupul experimental),”moartea experimentala”,efectul resemnarii. Evenimente extreme cu relevanta asupra evenimentului investigat pot distorsiona rezultatele obtinute experimental (Anitei, M., 2007).


Procedura de lucru:


Chestionarul Woodworth-Mathews si chestionarul specific a fost aplicat la CTF 1-4 Baia Mare. Pentru participarea la acesta cercetare a adolescentilor institutionalizati am avut nevoie de aprobare din partea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Maramures (DGASPC). Am depus o cerere la DGASPC Maramures, in urma careia am primit acordul Domnului Director Executiv Psihopedagog Boitor Nicolae. Dupa care am semnat o declaratie de confidentialitate a datelor, astfel mi-am asumat raspundere ca datele vor fi confidentiale. Iar pentru grupul de control ,adica adolescentii din medii familiale structurate am aplicat chestionarele la Colegiul “Gheorghe Baritiu” Baia Mare. La aplicarea chestionarelor am fost ajutata si indrumata de psihologul Achim Laura. Aceasta este psiholog la Casele de Tip Familial (CTF) 1-4 Baia Mare, si Colegiul “G.Baritiu” Baia Mare. La aplicarea ambelor chestionare la inceputul testarii am citit instructajul fiecarui chestionar in parte pentru fiecare subiect(adolescent) . La chestionarul specific le-am povestit fiecarui subiect ce are de facut. Pe acesta foaie aveti 29 de intrebari, fiecare impartite astfel la:

I. Agresivitatea fizica – avem 9 intrebari;

II. Agresivitatea verbal – avem 5 intrebari;

III. Furie – avem 7 intrebari;

IV. Ostilitatea – avem 8 intrebari.

La fiecare intrebare trebuie sa raspundeti prin bifarea unei casute raspunsul dorit: Niciodata, Ocazional, Uneori, Deseori, Intotdeauna. Rasunsurile sunt individuale pentru fiecare persoana,nu va inspirati unul de la altul. Dupa ce am terminat de aplicat chestionarele am colectat datele obtinute in urma testarii, am corectat chestionarele aplicate folosind grila de cotare a acestora.Iar pe urma am introdus datele obtinute in SPSS si am trecut la prelucrarea acestora.


CAPITOLUL V. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR


Prelucrarea datelor se va face cu ajutorul statisticii descriptive.

Esenta acestor proceduri este de a verifica validarea ipotezelor, ceea ce se face prin utilizarea unor proceduri de calcul care urmaresc punerea in evidenta a legaturilor dintre variabile. In cercetarea de fata variabilele dependente sunt de tip cantitativ ( interval / raport ) in acest caz procedura fiind „parametrica”.

Exista doua metode de abordare in psihologie, metoda experimentala si metoda corelationala. In studiile experimentale, cercetatorul nu masoara doar variabila independenta, ci o si manipuleaza (exemplu : modificarea intensitatii luminii, a zgomotului, a temperaturii etc ). In cazul studiului corelational, variabilele dependente si cele independente sunt masurate in conditii care nu permit confuzii de tip cauzal. In cazul cercetarii noastre, deoarece variabilele independente sunt grupul institutionalizat si grupul familial, varibilele dependente sunt nivelul agresivitatii masurat cu ajutorul chestionarului Woodworth si a Chestionarului de agresivitate, comparatia facandu-se ulterior intre cele doua grupuri ( Popa, M., 2008, pg. 36 – 38 ).

Intr-o cercetare in general obiectivul este identificarea unor adevaruri cu un anumit grad de generalitate. Din punct de vedere statistic, „generalul” este reprezentat de totalitatea valorilor care descriu o anumita caracteristica si este numit „populatie”. In practica psihologica studiul se face pe loturi mai restranse, extrase din ansamblul colectivitatii vizate la care se calculeaza parametri descriptivi ( medie, variabilitate ), care apoi se pot extrapola la populatia din care fac parte.


5.1. Prezentarea indicilor statistici de start


Statistica descriptiva se refera la metodele cu ajutorul carora se analizeaza caracteristicile variabilelor statistice. Prelucrarile cu care vom lucra in continuare fac parte din categoria metodelor statisticii descriptive, cu ajutorul careia ne putem face o imagine cu privire la caracteristicile unei distributii. Statistica inferentiala cuprinde metode de verificare a ipotezelor de cercetare prin testarea ipotezelor statistice, ea ne pune la dispozitie metode specifice prin care sa putem afirma cu o anumita probabilitate daca eventualele diferente sunt semnificative sau nu, astfel se inlesneste emiterea de judecati si concluzii cu un grad cunoscut de probabilitate pe baza caruia se pot face predictii si generalizari. Alegerea statisticii parametrice sau neparametrice se face pornind de la natura variabilei dependente. In cazul de fata se vor utiliza teste statistice parametrice( Popa, M., 2008, pg. 37– 41).

Deoarece in cadrul cercetarii avem de comparat doua variabile independente am putea aplica procedura statistica numita analiza de varianta ( cunoscuta sub acronimul ANOVA – ANalysis Of Variance), aceasta fiind inclusa intr-o categorie aparte de teste statistice. Exista mai multe tipuri de ANOVA , doua fiind mai frecvent folosite: ANOVA unifactoriala si ANOVA multifactoriala. In cazul cercetarii noastre avem ANOVA multifactoriala, care se aplica cand avem doua sau mai multe valori, masurate pe o scala categoriala ( nominala sau ordinala ). Noi avem in cercetare doua variabile independente V I (adolescenti institutionalizati/ adolescenti din grup familial ) .

In situatiile in care exista mai multe valori in afara bloxput-ului se poate renunta la ANOVA si sa se calculeze testul t pentru esantioane independente. In acest test variabila supusa comparatiei este variabila dependenta, deoarece presupune ca suporta „efectul” variabilei sub care se disting cele doua esantioane, si din acest motiv este variabila independenta, esantioanele supuse cercetarii fiind independente, deoarece sunt constituite din subiecti diferiti, provin din populatii diferite, elevi respectiv studenti.

In aceasta cercetare am ales sa calculez testul t pentru esantioane independente, urmand a compara pe rand cele doua variabile dependente – testul Woodworth si chestionarul de agresivitate – cu cele doua tipuri de grupuri de adolescenti.

In continuare vom prezenta datele statistice rezultate in urma testarilor.

N - care este numarul de participanti in grupul (grupurile) de cercetare – in cazul acesta 60 de subiecti.

Media (m) – care este media aritmetica si este raportul dintre suma valorilor distributiei si numarul acestora;

Mediana (Me) – este valoarea „din mijlocul” unei distributii, adica aceea care are 50% dintre valori mai mari si 50% dintre valori mai mici, fiind in acelasi timp percentila 50, sau linia de mijloc a boxplot-urilor;

Abaterea standard (s) – se obtine prin extragerea radicalului din expresia abaterii medii patratice (dispersia), care data de formula s˛ = ∑ (Xi-m)˛/N, unde X – valoarea masurarii, m – media, N – numarul de participanti;

Amplitudinea absoluta (R - Range) – este data de diferenta dintre valoarea maxima si valoarea minima ale unei distributii: R = Xmax – Xmin ;

Indicele de simetrie (skeness)- pentru o curba absolut simetrica are valoare 0, avand valori pozitive pentrucurbele asimetric pozitive si valori negative pentru cele asimetric negative, volorile ce depasesc +1/-1 semnaleaza o asimetrie pronuntata a distributiei;

Indicele de aplatizare (kurtosis) – indica gradul de extindere pe verticala a curbelor distibutiei, fiind de trei categorii: leptokurtica – forma inalta si subtire, alpatizare pozitiva, cu majoritatea valorilor in zona mediei, mezokurtica – cu o prezenta moderata in zona mediei, are o plaja de variatie in jurul valorii 0, aplatizare medie, platikurtika – cu valori medii relativ putine si o forma aplatizata, aplatizare negativa, daca valorile sunt mai mari decat +1/-1 cu atat mai accentuata este aplatizarea( Popa, M., 2008).


5.2. Analiza cantitativa si calitativa a datelor


Voi incepe prezentarea rezultatelor cu datele statisticii descriptive, pentru fiecare instrument de evaluare si grup de subiecti in parte. Pentru inceput vom analiza cu ajutorul programului SPSS 12, datele culese in urma aplicarii testelor pentru grupul familial. Grupului de adolescenti proveniti din grupul familial le-am aplicat chestionarul Woodtworth si chestionarul specific de agresivitate.

Tabel 1 Statistica descriptiva pentru testele aplicate grupului institutionalizat

Tabel 2. Statistica descriptiva pentru testele aplicate grupului familial

Grup Institutionalizat

N

Media

(m

Abatere standard

(s)


Amplitudine

absoluta


Minimum

Maximum

Indice de

simetrie

Indice

de aplatizare

Scala W-M







O,729


Chestionar de Agresivitate










Grup Familial

N

Media

(m

Abatere standard

(s)


Amplitudine

absoluta


Minimum

Maximum

Indice de

simetrie

Indice

de aplatizare

Scala W-M







O,558


Chestionar de Agresivitate











Tabel Statistica descriptiva – comparatie intre testul W si cele doua grupuri

Tabel Statistica descriptiva- comparatie intre chestionarul de agresiv. si tipul grupului

Scala W-M

N

Media

(m

Abatere standard

(s)


Amplitudine

absoluta


Minimum

Maximum

Indice de

simetrie

Indice

de aplatizare

Grup institutionalizat









Grup familial










Chestionar de agresivitate

N

Media

(m

Abatere standard

(s)


Amplitudine

absoluta


Minimum

Maximum

Indice de

simetrie

Indice

de aplatizare

Grup institutionalizat









Grup familial










Din datele prezentate in tabel, pentru indicatorii formei distributiei (indicele de simetrie si indicele de aplatizare) au rezultat valori cuprinse intre +/- 1, ceea ce se inscrie in limitele normalitatii distributiilor.

Dupa cum se observa, toate valorile medii ale factorilor de agresivitate pentru esantionul de adolescenti institutionalizati sunt mai mari decat cele pentru esantionul de adolescenti proveniti din grupul familial. Diferentele cele mai mari s-au inregistrat pentru factorul agresivitate evidentiat prin testul Woodworth unde pragul de semnificatie este extrem de semnificativ. Se pare ca acest test pune mai bine in relief diferentta intre nivelul de agresivitate la adolescentii institutionalizati comparativ cu adolescentii proveniti din mediul familial.

Din analiza exploratorie a datelor rezulta caracteristici ale formelor distributiilor (indici de simetrie si aplatizare) in limitele normalitatii, cu mici abateri. In concluzie, din analiza indicilor statistici de start si a graficelor distributiilor pentru testele aplicate rezulta ca sunt indeplinite conditiile de normalitate a distributiilor.

Se observa in urma prelucrarii statistice a grupurilor cu testul Woodworth ca media este mai mare la grupul institutionalizat -142,93, decat la grupul familial unde este de 109,20. Abaterea standard este mai mare la grupul institutionalizat decat la grupul familial 16,724 > 13,417. Amplitudinea absoluta la grupul institutionalizat este de 81 iar la grupul familial este de 62, indicele de simetrie este pozitiv, la grupul institutionalizat fiind de 0,602 si la grupul familial este de 0,137, iar aplatizarea este 1,763 la grupul institutionalizat, iar la grupul familial este leptocurtica, avand valoarea de 0,529.

Aceste curbe ale distributiilor se pot observa si pe histogramele prezentate mai jos:



Fig.1.   Corelatie intre testul Woodworth si grupul familial




Fig.2 Corelatie intre testul Woodworth si grupul institutionalizat

In urma corelatiei dintre testul Woodworth si grupul institutionalizat am obtinut o medie de 142,93, deci un nivel al agresivitatii foarte ridicat (fig.2).





Fig. Corelatie intre tipul grupului si chestionarul Woodworth

In acest grafic bloxplot se poate observa cum grupul adolescentilor institutionalizati au valori mai ridicate la agresivitate – in urma aplicarii chestionarului Woodworth -decat grupul adolescentilor proveniti din familii structurate(fig.3 ).




Fig. Corelatie intre grupul institutionalizat si chestionarul de agresivitate

In aceasta histograma, unde analizam tipul grupului cu valorile obtinute la chestionarul de agresivitate, observam media de 87,9 a agresivitatii, sensibil mai ridicata decat la adolescentii proveniti din mediul familial (fig.4).




Fig.5. Corelatie intre grupul familial si chestionarul de agresivitate



Fig.6. Corelatie intre tipul de grup si chestionarul de agresivitate

In urma prelucrarii statistice a datelor obtinute la chestionarul de agresivitate cu tipul de grup, s-a demonstrat si de aceasta data nivelul crescut al agresivitatii la adolescentii proveniti din mediul institutionalizat, fata de nivelul agresivitatii la adolescentii din mediul familial ( fig.6).

In cercetarile in care facem comparatii intre grupuri independente sau comparatii ale masuratorilor pretest – posttest se calculeaza distributia t, distributie care are toate caracteristicile unei distributii normale ( este perfect simetrica si are forma de clopot ). Specificul acestei distributii consta in faptul ca forma ei ( mai exact, inaltimea ) depinde de un parametru numit „ grad de libertate” ( df sau degrees of freedom ), care este egal cu N-1 ( unde N este volumul esantionului ).

Un model uzual in cercetarea psihologica vizeaza comparatia a doua ( sau mai multe ) valori masurate pe aceeasi subiecti. Tabelul de comparatie pentru stima de sine, autoacceptare si maturitate empatica functie de gen:


Tabelul 5. Valorile t pentru tetul Wodworth si chestionarul de agresivitate






Interval de incredere

Interval de incredere


t

df=N-1

p

Diferenta medii

Lim minim

Lim maxim

Testul W








Din tabel se observa ca distributia t este 2,158 pentru testul Woodworth,, distributia t pentru chestionarul de agresivitate este 2,088 , gradele de libertate df = N-1 = 58 fiind doua grupuri pe care s-au facut masuratorile, pragul de semnificatie ar trebui sa fie p> 0,05 in cazul nostru fiind de 0,035 pentru chestionarul Woodworth si de 0,011 pentru chestionarul de agresivitate, deci se incadreaza in limita pragului semnificativ .

Tabel 6 Comparatie intre grupuri la testul Woodworth


Tip_grup

N

Media

Std. Deviation

Std. Error Mean

Testul Woodworth

Gr.Inst.





Gr. Fam.









Tabelul . Valorile t pentru chestionarul de agresivitate






Interval de incredere

Interval de incredere


t

df=N-1

p

Diferenta medii

Lim minim

Lim maxim

Chestionarul de agresiv.








Din tabel se observa ca distributia t este 2,614 pentru chestionarul de agresivitate , gradele de libertate df = N-1 = 58 fiind doua grupuri pe care s-au facut masuratorile, pragul de semnificatie ar trebui sa fie p> 0,05 in cazul nostru la chestionarul de agresivitate este de 0,011 ,deci mai mici decat pragul semnificativ.



Tip_grup

N

Media

Std. Deviation

Std. Error Mean

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.






Gr. Fam.









Capitolul VI. Analiza si interpretarea datelor


6.1. Concluzii


In acest sens prin lucrarea de fata, am incearcat intr-un prim pas sa determin nivelul de agresivitate a adolescentilor din mediul institutionalizat comparativ cu agresivitatea adolescentilor din mediu familial normal in urma rezutatelor obtinute.

Rezultatele obtinute si interpretarea statistico-matematica vin in sprijinul validarii ipotezelor de lucru si a obiectivelor-cadru de la care am plecat. Avand un studiu corelational, in care selectia participantilor a fost doar partial aleatorie, deoarece in cazul copiilor institutionalizati n-a fost vorba de nici un fel de selectie, avand acces doar in centrele unde am primit aprobarea, iar in cazul copiilor proveniti din familii, am aplicat testele in cadrul clasei, care la randul ei a suferit o preselectie la inscrierea adolescentilor la scoala.

Ne-am propus determinarea unui profil psihologic al nivelului de agresivitate in randul adolescentilor proveniti din doua medii diferite – mediul institutionalizat si mediul familial.

Rezultatele obtinute au confirmat cele trei ipoteze, si anume, se poate observa si in grafice ca :


v    Nivelul de agresivitate al adolescentilor se diferentiaza in functie de mediul de provenienta (institutionalizat sau mediu familial).

v    Adolescentii din mediul institutionalizat prezinta un nivel crescut al agesivitatii fata de adolescentii din medii familiale.

v    Adolescentii din medii familiale structurate prezinta un nivel mai scazut al agresivitatii fata de cei din mediul institutionalizat.

In urma confirmari ipotezelor si a cercetarii, un urmator pas ar putea fii, o noua cercetare in care sa incercam o alegere randomizata a participantilor, cu un numar mai mare de subiecti, care sa poata fii generalizata la nivelul intregii populatii. De asemenea cercetarea s-ar putea extinde, masurand mai nulte trasaturi sau chiar o aplicare a testelor de agresivitate cu cotate si adaptate pe populatia Romaniei.

O alta directie de continuare a cercetarii este legata de cel de-al doilea obiectiv specific al lucrarii, cel de a gasii programe de diminuare a agresivitatii, asta si in urma observatiilor, in special la nivelul cadru institutionalizat unde nivelul agresivitatii este foarte ridicat, dar si in licee unde se inregistreaza acte comportamentale deviante si agresive tot mai numeroase.

Agresivitatea manifestata de elevi in scoala dar si in mediul institutionalizat, este o expresie a agresivitatii promovate de societate, insa partea negativa a acestui fapt este ca ea, agresivitatea poate conduce si la alte consecinte: alaturi de prejudicii, victimizare, uneori moarte, reduce sansele adolescentilor, indiferent de mediul de provenienta sa-si dezvolte personalitatea pe deplin si sa dobandeasca o educatie de calitate.





PLAN DE INTERVENTIE PENTRU REDUCEREA AGRESIVITATII IN SCOALA

Activitati incluse in programul de reducere a agresivitatii in scoala:

a) activitati cu elevii desfasurate in trei etape:

Managementul comportamentului agresiv — explicarea modelului ABC pe exemple legate de agresivitate, invatarea unor tehnici de autocontrol, invatarea tehnicii de rezolvare a problemelor.

Asertivitatea ca raspuns alternativ la comportamentul agresiv — invatarea unor tehnici de comunicare non-agresive

Constientizarea influentei grupului asupra propriului comportament agresiv -studiu de caz, debate, alternative la presiunile negative ale grupului, munca in grup, brainstorming.

b)     activitati cu parintii - in cadrul unei sedinta la care vor participa directorul scolii si dirigintii claselor

c)     activitati cu profesorii - training cu profesorii pe tema „Modalitati de reducere a agresivitatii in scoala' - tehnici de rezolvare a conflictelor intre elevi si elevi/profesori.

Pentru a informa elevii si profesorii despre acest program vor fi afisate in scoala mai multe afise si li se vor imparti in clase fluturasi care prezinta motto-ul programului si un concurs organizat in cadrul acestui program. Concursul se va adresa elevilor, iar pentru a castiga ei trebui sa ofere cel mai convingator motiv pentru care e mai bine sa-ti controlezi agresivitatea. Premiile vor fi acordate primelor 10 cele mai convingatoare idei.

Ca si evaluare initiala, se va utiliza observarea frecventei comportamentelor agresive ale elevilor inscrisi in program, de catre profesori, timp de o saptamana inaintea inceperii programului. Pentru eveluarea pe termen scurt, a eficientei progamului, se vor utiliza aceleasi tipuri de masuratori in timp de o saptamana dupa incheierea programului, iar pentru evaluarea pe termen lung se vor repeta masuratorile la o luna dupa incheierea programului.

Interventiile vizand controlul agresivitatii au fost utilizate cu succes in scoli avand efecte pozitive asupra scaderii frecventei comportamentelor agresive, scaderii consumului de droguri si alcool, cresterea stimei de sine. Activitatile vizand controlul agresivitatii se vor desfasura in grupuri de cate 8-10 persoane, acest tip de intalniri s-au dovedit a fi la fel de eficiente ca si consilierea individuala, in plus activitatea in grup scade sentimentul de izolare al adolescentului in legatura cu propria agresivitate.










BIBLIOGRAFIE

LAROUSSE (2006), Marele Dictionar al Psihologiei, Editura: Trei, Bucuresti;

George Neamtu (coord.) (2003), Tratat de Asistenta Sociala, Editura: Polirom, Iasi;

Adrian Neculau (2003), Manual de Psihologie Sociala, Editura: Polirom, Iasi;

Gabriela Marian &Alexandrina Baloescu (2009), Comportamentul agresiv, Editura: Tritonic, Bucuresti;

Ilut Petru (2004), Valori, Atitudini si Comportamente Sociale, Editura: Polirom, Iasi;

Constantin Paunescu (1994), Agesivitatea si Conditia umana, Editura: Tehnica, Bucuresti;

Irenaus Eibl- Eibesfeldt (200 ), Agresivitatea umana, Editura: Trei, Bucuresti;

Delia Ardelean (2009), Adolescenta – Dincolo de mituri, Editura: Universitatii de Nord, Baia Mare;

Atkinson & Hilgard (2005), Introducere in Psihologie, Editura: Tehnica, Bucuresti;

Skolka Eniko (2006), Teorii Explicative, Modele si Tehnici de Interventie in Psihologie Clinica si Psihoterapie, Editura: Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.

Dorina Salavastru (2004), Psihologia Educatiei, Editura: Polirom, Iasi;

Marin Gh. Ciobanu (2005), sanatatea optima de-a lungul vietii (volumul 3), Editura: Accent Prints, Suceava;

Gerald R. Adams & Michael D. Berzonsky (coord.) (2009), Psihologia Adolescentei, Manualul Blackwele, Editura: Polirom, Iasi.

Autorul ( ), Revista de psihologie nr.22, pag.









TABEL PRELUCRARE SUBIECTI IN SPSS 12

Cod subiect

Test agresivitate W

Chestionar de agresivitate

Tip grup

Feminin


















































































































































































































































































































Chestionar agresivitate


Agresivitate fizica

  1. Din cand in cand nu-mi pot controla dorinta de  a lovi o alta persoana.
  2. Daca sunt provocat destul, pot lovi o alta persoana.
  3. Daca cineva ma loveste il lovesc si eu.
  4. Ma bat ceva mai mult decat o fac unele persoane.
  5. Daca trebuie sa recurg la violenta pentru a- mi apara drepturile, o fac.
  6. Au fost persoane care m- au enervat atat de tare incat am izbucnit.
  7. Nu-mi dau seama sa existe vreun motiv intemeiat pentru a lovi o persoana.
  8. Am menintat persoane pe care le cunosc.
  9. Am fost atat de nervos incat am spart lucruri.

Agresivitate verbala

  1. Le spun prietenilor in fata cand nu sunt de acord cu ei.
  2. Ma aflu deseori in situatia de a ma contrazice cu oamenii.
  3. Cand ma enerveaza oamenii, s-ar putea sa le spun ce gandesc despre ei.
  4. Nu ma pot abtine sa nu ma contrazic cu oamenii cand acestia nu sunt de acord cu mine.
  5. Prietenii imi spun ca sunt intr-un fel certaret.

Furie

  1. Ma „aprind” usor, dar imi trece repede.
  2. Cand nu- mi convine ceva imi arat iritarea.
  3. Cateodata ma simt ca o „bomba” gata sa explodeze.
  4. Sunt si o persoana temperata.
  5. Unii prieteni gandesc ca sunt o persoana careia ii sare sandara repede.
  6. Cateodata ma enervez fara sa am un motiv intemeiat.
  7. Am o problema cu controlul temperamentului meu.

Ostilitate

  1. Cateodata sunt gelos.
  2. Cateodata simt ca sunt neindreptatit.
  3. Cei din jurul meu sunt mai intelegatori cu altii decat cu mine.
  4. Ma intreb cateodata de ce sunt atat de „acru” in legatura cu anumite lucruri.
  5. Stiu ca prietenii ma vorbesc pe la spate.
  6. Sunt suspicios la adresa strainilor prea prietenosi.
  7. Cateodata simt ca oamenii rad de mine pe la spate.
  8. Cand oamenii sunt simpatici ma intreb ce vor de fapt.


PRELUCRARE STATISTICA IN SPSS 12

Variabile – testul WOORDWORTH si tipul grupului

T-Test

Group Statistics



Tip_grup

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

Testul Woodworth

Gr.Inst.





Gr. Fam.




Independent Samples Test




Levene's Test for Equality of Variances

t-test for Equality of Means

F

Sig.

t

df

Sig. (2-tailed)

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

Lower

Upper

Testul Woodworth

Equal variances assumed










Equal variances not assumed










Corelatie intre chestionarul de agresivatate si tipul grupului

T-Test

Group Statistics



Tip_grup

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.





Gr. Fam.




Independent Samples Test




Levene's Test for Equality of Variances

t-test for Equality of Means

F

Sig.

t

df

Sig. (2-tailed)

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

Lower

Upper

Chestionar de agresivitate

Equal variances assumed










Equal variances not assumed









CORELATIE INTRE testul W. SI C. DE AGRESIV.

T-Test

Group Statistics



Tip_grup

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.





Gr. Fam.



Testul Woodworth

Gr.Inst.





Gr. Fam.




Independent Samples Test




Levene's Test for Equality of Variances

t-test for Equality of Means

F

Sig.

t

df

Sig. (2-tailed)

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

Lower

Upper

Chestionar de agresivitate

Equal variances assumed










Equal variances not assumed








Testul Woodworth

Equal variances assumed










Equal variances not assumed










EXPLORE

T-Test

Group Statistics



Tip_grup

N

Mean

Std. Deviation

Std. Error Mean

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.





Gr. Fam.



Testul Woodworth

Gr.Inst.





Gr. Fam.




Independent Samples Test




Levene's Test for Equality of Variances

t-test for Equality of Means

F

Sig.

t

df

Sig. (2-tailed)

Mean Difference

Std. Error Difference

95% Confidence Interval of the Difference

Lower

Upper

Chestionar de agresivitate

Equal variances assumed










Equal variances not assumed








Testul Woodworth

Equal variances assumed










Equal variances not assumed









Explore

Tip_grup

Case Processing Summary



Tip_grup

Cases

Valid

Missing

Total

N

Percent

N

Percent

N

Percent

Testul Woodworth

Gr.Inst.







Gr. Fam.






Descriptives





Tip_grup


Statistic

Std. Error

Testul Woodworth

Gr.Inst.

Mean



95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound



Upper Bound

5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Minimum

Maximum

Range

Interquartile Range

Skewness

Kurtosis

Gr. Fam.

Mean



95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound



Upper Bound

5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Minimum

Maximum

Range

Interquartile Range

Skewness

Kurtosis


M-Estimators



Tip_grup

Huber's M-Estimator(a)

Tukey's Biweight(b)

Hampel's M-Estimator(c)

Andrews' Wave(d)

Testul Woodworth

Gr.Inst.





Gr. Fam.




Percentiles





Tip_grup

Percentiles







Weighted Average(Definition 1)

Testul Woodworth

Gr.Inst.








Gr. Fam.






Tukey's Hinges

Testul Woodworth

Gr.Inst.








Gr. Fam.







Extreme Values



















Tip_grup



Case Number

Value

Testul Woodworth

Gr.Inst.

Highest











180(a)

Lowest









72(b)

Gr. Fam.

Highest











180(a)

Lowest









36(c)


Tests of Normality



Tip_grup

Kolmogorov-Smirnov(a)

Shapiro-Wilk

Statistic

df

Sig.

Statistic

df

Sig.

Testul Woodworth

Gr.Inst.







Gr. Fam.






Testul Woodworth

Histograms



Stem-and-Leaf Plots

Testul Woodworth Stem-and-Leaf Plot for

Tip_grup= Gr.Inst.


Frequency Stem & Leaf


1,00 0 . 3

5,00 0 . 77777

13,00 1 . 0000000344444

7,00 1 . 5888888

1,00 2 . 1

1,00 2 . 5

2,00 Extremes (>=288)


Stem width: 100

Each leaf: 1 case(s)


Testul Woodworth Stem-and-Leaf Plot for

Tip_grup= Gr. Fam.


Frequency Stem & Leaf


6,00 0 . 333333

6,00 0 . 777777

12,00 1 . 000000000444

2,00 1 . 88

4,00 2 . 1111


Stem width: 100

Each leaf: 1 case(s)


Normal Q-Q Plots


Detrended Normal Q-Q Plots





CORELATIE INTRE CHESTIONAR DE AGRESIV. SI TIP GRUP

Explore

Tip_grup

Case Processing Summary



Tip_grup

Cases

Valid

Missing

Total

N

Percent

N

Percent

N

Percent

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.







Gr. Fam.






Descriptives



Tip_grup


Statistic

Std. Error

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.

Mean



95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound



Upper Bound

5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Minimum

Maximum

Range

Interquartile Range

Skewness

Kurtosis

Gr. Fam.

Mean



95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound



Upper Bound

5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Minimum

Maximum

Range

Interquartile Range

Skewness

Kurtosis


M-Estimators



Tip_grup

Huber's M-Estimator(a)

Tukey's Biweight(b)

Hampel's M-Estimator(c)

Andrews' Wave(d)

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.





Gr. Fam.




Percentiles





Tip_grup

Percentiles







Weighted Average(Definition 1)

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.








Gr. Fam.






Tukey's Hinges

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.








Gr. Fam.







Extreme Values



















Tip_grup



Case Number

Value

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.

Highest












Lowest










Gr. Fam.

Highest











90(a)

Lowest












Tests of Normality



Tip_grup

Kolmogorov-Smirnov(a)

Shapiro-Wilk

Statistic

df

Sig.

Statistic

df

Sig.

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.







Gr. Fam.






Chestionar de agresivitate

Histograms



Stem-and-Leaf Plots

Chestionar de agresivitate Stem-and-Leaf Plot for

Tip_grup= Gr.Inst.


Frequency Stem & Leaf


1,00 Extremes (=<49)

1,00 6 . 4

,00 6 .

2,00 7 . 04

7,00 7 . 5678889

1,00 8 . 4

4,00 8 . 5678

7,00 9 . 0001233

2,00 9 . 99

1,00 10 . 0

2,00 10 . 66

2,00 Extremes (>=130)


Stem width: 10

Each leaf: 1 case(s)


Chestionar de agresivitate Stem-and-Leaf Plot for

Tip_grup= Gr. Fam.


Frequency Stem & Leaf


2,00 5 . 14

1,00 5 . 9

2,00 6 . 01

2,00 6 . 68

5,00 7 . 00234

3,00 7 . 679

7,00 8 . 0012344

2,00 8 . 68

4,00 9 . 0013

1,00 9 . 5

1,00 Extremes (>=113)


Stem width: 10

Each leaf: 1 case(s)


Normal Q-Q Plots


Detrended Normal Q-Q Plots



Explore

Case Processing Summary



Tip_grup

Cases

Valid

Missing

Total

N

Percent

N

Percent

N

Percent

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.







Gr. Fam.





Testul Woodworth

Gr.Inst.







Gr. Fam.






Descriptives



Tip_grup


Statistic

Std. Error

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.

Mean



95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound



Upper Bound

5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Minimum

Maximum

Range

Interquartile Range

Skewness

Kurtosis

Gr. Fam.

Mean



95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound



Upper Bound

5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Minimum

Maximum

Range

Interquartile Range

Skewness

Kurtosis

Testul Woodworth

Gr.Inst.

Mean



95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound



Upper Bound

5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Minimum

Maximum

Range

Interquartile Range

Skewness

Kurtosis

Gr. Fam.

Mean



95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound



Upper Bound

5% Trimmed Mean

Median

Variance

Std. Deviation

Minimum

Maximum

Range

Interquartile Range

Skewness

Kurtosis


M-Estimators



Tip_grup

Huber's M-Estimator(a)

Tukey's Biweight(b)

Hampel's M-Estimator(c)

Andrews' Wave(d)

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.





Gr. Fam.



Testul Woodworth

Gr.Inst.





Gr. Fam.




Percentiles





Tip_grup

Percentiles







Weighted Average(Definition 1)

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.








Gr. Fam.






Testul Woodworth

Gr.Inst.








Gr. Fam.






Tukey's Hinges

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.








Gr. Fam.






Testul Woodworth

Gr.Inst.








Gr. Fam.







Extreme Values



































Tip_grup



Case Number

Value

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.

Highest












Lowest










Gr. Fam.

Highest











90(a)

Lowest










Testul Woodworth

Gr.Inst.

Highest











180(b)

Lowest









72(c)

Gr. Fam.

Highest











180(b)

Lowest









36(d)


Tests of Normality



Tip_grup

Kolmogorov-Smirnov(a)

Shapiro-Wilk

Statistic

df

Sig.

Statistic

df

Sig.

Chestionar de agresivitate

Gr.Inst.







Gr. Fam.





Testul Woodworth

Gr.Inst.







Gr. Fam.







Chestionar de agresivitate

Histograms



Stem-and-Leaf Plots

Chestionar de agresivitate Stem-and-Leaf Plot for

Tip_grup= Gr.Inst.


Frequency Stem & Leaf


1,00 Extremes (=<49)

1,00 6 . 4

,00 6 .

2,00 7 . 04

7,00 7 . 5678889

1,00 8 . 4

4,00 8 . 5678

7,00 9 . 0001233

2,00 9 . 99

1,00 10 . 0

2,00 10 . 66

2,00 Extremes (>=130)


Stem width: 10

Each leaf: 1 case(s)


Chestionar de agresivitate Stem-and-Leaf Plot for

Tip_grup= Gr. Fam.


Frequency Stem & Leaf


2,00 5 . 14

1,00 5 . 9

2,00 6 . 01

2,00 6 . 68

5,00 7 . 00234

3,00 7 . 679

7,00 8 . 0012344

2,00 8 . 68

4,00 9 . 0013

1,00 9 . 5

1,00 Extremes (>=113)


Stem width: 10

Each leaf: 1 case(s)


Normal Q-Q Plots


Detrended Normal Q-Q Plots

Testul Woodworth


Stem-and-Leaf Plots

Testul Woodworth Stem-and-Leaf Plot for

Tip_grup= Gr.Inst.


Frequency Stem & Leaf


1,00 0 . 3

5,00 0 . 77777

13,00 1 . 0000000344444

7,00 1 . 5888888

1,00 2 . 1

1,00 2 . 5

2,00 Extremes (>=288)


Stem width: 100

Each leaf: 1 case(s)


Testul Woodworth Stem-and-Leaf Plot for

Tip_grup= Gr. Fam.


Frequency Stem & Leaf


6,00 0 . 333333

6,00 0 . 777777

12,00 1 . 000000000444

2,00 1 . 88

4,00 2 . 1111


Stem width: 100

Each leaf: 1 case(s)


Normal Q-Q Plots

Detrended Normal Q-Q Plots



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }