QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Hipocondria si anxietatea pentru sanatate la varstnici







Hipocondria si anxietatea pentru sanatate la varstnici


In ansamblu, varstnicii par sa fie afectati de hipocondrie la rate similare cu adultii tineri. Acest fenomen poate sugera ca adultii varstnici sunt cei mai eficienti in efortul lor de a face fata problemelor, dat fiind faptul ca ratele de prevalenta raman aceleasi pentru diferitele grupe de varsta, in pofida unor rate crescande de morbiditate medicala la batrani.

In primul rand, multi factori asociati cu imbatranirea sustin posibilitatea ca adultii varstnici sa prezinte o atentie selectiva pentru stimulii referitori la sanatate. De ex., batranii au adesea modificari somatice mai mari pe langa reducerea naturala a agilitatii fizice. Astfel de evenimente ar putea servi la cresterea atentiei fata de functionalitatea fiziologica la persoanele in varsta. De asemenea, modificari ale perceptiei senzoriale frecvent asociate cu imbatranirea ar putea facilita un debut tardiv al temerilor hipocondriace. In mod specific, perceptia eronata a stimulilor privind sanatatea ar putea fi o consecinta a modificarilor acuitatii auditive sau vizuale.



In plus, declinul functionalitatii cognitive demonstrat de perturbarea memoriei sau dementa ar putea de asemenea contribui la preocuparea pentru aspectele legate de sanatate.

In al doilea rand, experientele traite in perioada tarzie a vietii pot servi drept elemente critice in aparitia temerilor hipocondriace. De ex., varstnicii au o probabilitate mare de a se confrunta cu un numar crescut de evenimente traumatice legate de sanatate, incluzand boala sau decesul sotului/sotiei sau a unui prieten apropiat, experienta personala a bolii si caderi sau leziuni corporale. In plus, prin natura starii lor de sanatate aflate in declin, batranii au mai multe posibilitati de a interactiona cu personalul medical, crescand astfel sansele unor abordari necorespunzatoare. Ca atare, persoanele varstnice, prin natura experientei lor, sunt mai expuse la numeroase evenimente care pot servi drept elemente critice concordand la anxietate severa referitoare la sanatate.

In al treilea rand, adevaratele modificari fiziologice asociate cu imbatranirea pot duce la dificultati in a face fata anxietatii legate de sanatate. Excitabilitatea fiziologica crescuta care insoteste sau este determinata de experienta modificarilor somatice reale la varstnici poate fi eronat interpretata ca semn de boala. Teama de o posibila afectiune accentueaza apoi excitabilitatea fiziologica existenta, rezultand o mai mare atentie acordata raspunsurilor corporale. Acest intreg ciclu poate fi exacerbat de efectele medicatiei la varstnici. Dat fiind faptul ca adultii mai in varsta au o mai mare fragilitate fizica si prezinta afectiuni independente de un diagnostic de hipocondrie, aceasta disfunctie somatica poate servi doar la intensificarea deja existentei anxietati legate de sanatate sau de recidiva capacitatii percepute de functionare in cazul pacientilor diagnosticati cu hipocondrie. Acesti factori pot contribui la o perturbare functionala mai accentuata la pacientii varstnici cu hipocondrie, cu toate ca severitatea simptomelor pare sa ramana aceeasi la toate grupele de varsta. (Barsky si colab., 1991).

In final, rolul incapacitatii percepute de a se adapta unor situatii poate avea un rol central in etiologia si mentinerea hipocondriei la adultii mai in varsta. De fapt, acest factor poate sta la baza lipsei unei aparente cresteri a prevalentei hipocondriei in randul varstnicilor in pofida problemelor lor de sanatate din ce in ce mai mari. Cu toate ca adultii in varsta se confrunta cu o fragilitate fizica accentuata si rate mai mari de boala, ei au totodata ani de experienta de viata, oferindu-le posibilitati de dezvoltare a unor strategii eficiente de aparare. Ca atare, amenintarea crescanda asociata cu vulnerabilitatea mai mare fata de boala aparuta cu varsta poate fi contracarata de prezenta unor strategii imbunatatite in timp. Totusi, evitarea si verificare simptomelor care, la nivelul redus, pot fi comportamente eficiente de aparare, se asociaza cu temeri legate de sanatate la adultii varstnici si pot influenta negativ nivelul anxietatii privind sanatatea.

In ansamblu, modelul cognitiv-comportamental al hipocondriei pare sa aiba aplicabilitate la pacientii varstnici cu hipocondrie.

Acei adulti varstnici care sufera de tulburari anxioase resimt probabil temeri si ingrijorari referitoare la sanatate, boala, tulburare si stare generala de bine. Ca atare, forma de manifestare a anxietatii in perioada tarzie a vietii e probabil sa fie dominata de aspecte legate de sanatate. Aceasta presupunere e sustinuta de faptul ca anxietatea se manifesta adesea printr-o accentuare a simptomelor somatice la batrani.

De fapt, s-a observat o tendinta semnificativa a grupului de varstnici de a sustine o teama si o convingere dominante in legatura cu boala. Absenta diferentelor legate de varsta s-a mentinut in pofida unor nivele mai crescute de morbiditate, conform determinarilor efectuate de catre medic si in urma evaluarilor fiselor medicale. Au reiesit totusi o serie de diferente in functie de varsta in cadrul grupului hipocondriac, pacientii varstnici acuzand dificultati mai mari in participarea la evenimentele sociale si la activitatile vietii cotidiene, privind nivelurile de activitate sociala si functionala.

Acest declin al functionalitatii cu varsta nu a fost observat in grupul-control, in pofida unei morbiditati similare, sugerand faptul ca pacientii hipocondriaci varstnici sunt mai putin functionali decat pacientii mai tineri, cu toate similitudinile simptomelor hipocondriace. Aceasta observatie sugereaza ca anxietatea legata de sanatate ar putea fi mai incapacitanta la batrani chiar si atunci cand severitatea simptomelor este comparabila cu cea din cazul pacientilor mai tineri.

Pe langa fenomenologia temerilor hipocondriace in sine, a fost de asemenea analizat rolul factorilor de personalitate in hipocondrie de-a lungul vietii: doua variabile, caracterul nevrotic si sensibilitatea la anxietate, sunt abordate pe scurt aici in relatie cu hipocondria in perioada tarzie a vietii. In primul rand, caracterul nevrotic, o caracteristica a personalitatii stabila si durabila cu varsta, a fost banuit ca fiind un factor aflat la baza simptomelor hipocondriace la adultii de toate varstele.

Niveluri nevrotice mai mari se asociaza cu un numar mai mare de acuze somatice indiferent de varsta. De fapt, preocuparea somatica, de asemene o trasatura stabila, pare sa fie o caracteristica individuala durabila care e un mai bun factor predictiv pentru numarul de acuze somatice decat varsta. Ca atare, aceste observatii asigura o sustinere indirecta pentru consecventa trasaturilor de personalitate asociate cu hipocondria la persoanele tinere sau varstnice.

Datorita atentie crescute abordate senzatiilor somatice caracteristica hipocondriei ca si imbatranirii, sensibilitatea pentru anxietate poate fi un alt important aspect al personalitatii asociat cu anxietate legata de sanatate la varstnici. Aceasta este tendinta de a crede ca simptomele somatice corelate cu anxietatea sunt periculoase sau amenintatoare.

Desi batranii se afla in fata unor solicitari diferite atat psihologic cat si fizic, acesti factori nu par sa aiba drept consecinta o variabilitate a prevalentei sau severitatii temerilor hipocondriace comparativ cu adultii mai tineri. Totusi, unele dovezi sugereaza ca impactul anxietatii severe legate de sanatate la varsta a treia poate determina o mare incapacitate functionala.

Anxietatea legata de sanatate este o preocupare clinica semnificativa in perioada tarzie a vietii. In mod specific, anxietatea legata de sanatate este un factor important in tulburarea anxioasa generalizata (GAD), fobii, tulburarea de panica (PD) si tulburarea obsesiv-compulsiva (OCD) asa cum se manifesta la varstnici. In plus, factori asociati cu imbatranirea, ca de exemplu, rate crescute ale afectiunilor medicale, fragilitatea fizica si un simt accentuat al mortalitatii pot contribui la preocuparea excesiva pentru aspectele legate de starea de sanatate. De fapt, 10% pana la 15% dintre adultii varstnici prezinta o preocupare marcata pentru propria sanatate si isi supraestimeaza nivelul de afectare somatica (Ables, 1997)



Dintre tulburarilor anxioase cea mai frecventa este tulburarea de anxietate generalizata, care se caracterizeaza printr-o ingrijorare excesiva si anxietate insotite de simptome somatice incluzand tensiunea musculara, perturbarea somnului, neliniste si oboseala. In plus, comportamentul de evitare si amanare determinat de simptome ale anxietatii are adesea ca rezultat o perturbare a functionalitatii si o calitate diminuata a vietii.


Figura 2


Text Box: Temerile subiectilor
dupa Person D si Borkovec T, 1995


Adultii mai in varsta (peste 65 ani) au relatat ingrijorari mai frecvente legate de sanatate, in timp ce adultii mai tineri (intre 25 si 64 ani) erau mai preocupati de familie si aspectele financiare. Aceste date sugereaza ca batranii isi fac griji in privinta starii de sanatate si de boala chiar in absenta unui diagnostic de hipocondrie sau alte tulburari anxioase.

Wisocki (1988) a constatat ca grijile primare legate de sanatate includeau teama de pierderea unei functii senzoriale sau motorii, pierderea memoriei, de boala sau accidentul unui membru al familiei, de pierderea independentei si depresie. Nu s-a observat in cazul acestor tematici diferente in functie de sex, stare civila sau statutul socio-economic.

Rate mai mari ale hipocondriei au fost evidentiate in randul femeilor varstnice comparativ cu barbatii in varsta. Se pare ca in randul varstnicilor, femeile au un risc mai mare pentru problemele legate de anxietate comparativ cu barbatii la care se adauga tendinta lor mai accentuata de a solicita ingrijiri medicale.

Ca si in cazul multor aspecte legate de sanatatea mintala, hipocondria coexista adesea cu alte tulburari.


Tabelul 3


COMORBIDITATEA hipocondriei cu alte afectiuni psihice

TULBURAREA DE PANICA

Pacientii cu simptome de panica prezinta adesea si simptome hipocondriace.

Exista dovezi ca atacurile de panica pot aparea in prezenta hipocondriei

Hipocondria poate predispune la aparitia tulburarii de panica (Fava si colab., 1990).

TULBURAREA OBSESIVO COMPULSIVA

Exista similitudini intre preocuparea pentru boala si comportamentul de securizare dintre hipocondrie si obsesiile si ritualurile din tulburarea obsesivo-compulsiva

FOBIILE SPECIFICE



Fobiile de anumite boli ar putea avea prevalente mai mari in randul varstnicilor, date fiind atat preocuparile crescute pentru sanatate cat si prevalenta relativ crescuta a fobiilor la adultii mai in varsta.

TULBURAREA DE ANXIETATE GENERALIZATA

Pacientii varstnici cu GAD relateaza o predominanta a ingrijorarilor legate de sanatate. Aceasta prevalenta sugereaza o posibila suprapunere a GAD si hipocondriei in randul varstnicilor.

Barsky, Wyshak si Klerman (1992) au constatat ca GAD este cea mai frecventa afectiune comorbida la pacientii hipocondriaci de toate varstele, cu o prevalenta pe durata vietii de 71,4%.

DEPRESIA

Simptomele hipocondriace sunt prevalente in randul batranilor deprimati (Regier si colab., 1988)

Preocupari hipocondriace sunt inregistrate la 60% din varstnicii spitalizati pentru depresie.(Kramer-Ginsberg si colab., 1989).

Accentuarea simptomelor somatice poate reflecta refuzul multor varstnici de a-si recunoaste dificultatile psihologice sau emotionale.

TULBURARILE SOMATOFORME

Tulburarea somatoforma, ca si hipocondria, este inclusa in categoria tulburarilor somatoforme.

Analiza criteriilor de diagnostic pentru SD reflecta diferentieri esentiale de hipocondrie si pune problema unui diagnostic corect in cazul varstnicilor. In primul rand, dupa cum s-a mentionat deja, un diagnostic de SD necesita prezenta unor simptome somatice inainte de varsta de 30 ani si aceasta conditie de diagnostic solicita pacientului varstnic sa isi aminteasca un debut al simptomatologiei datand cu cel putin 30 ani in urma. Nu exista nici un criteriu similar legat de varsta pentru hipocondrie.

A doua deosebire intre tulburarea somatoforma si hipocondrie este necesitatea sa amintim 8 simptome somatice (din 40) existente in cadrul a 4 categorii specifice de tipuri de simptome. In timp ce hipocondria este intr-un mod mai caracteristic centrata pe convingerea ca individul are o anumita boala, tulburarea somatoforma include o gama mai larga de acuze somatice.

Data fiind morbiditatea medicala crescuta la varstnici, eforturile de confirmare a faptului ca nu exista o explicatie medicala pentru nici una dinte acuzele somatice sunt esentiale.


Pentru a evalua anxietatea legata de sanatate la varstnici, sunt necesare atat testari medicale cat si psihologice.

In evaluarea hipocondriei si anxietatii legate de sanatate la batrani, alte tulburari anxioase precum fobiile specifice, tulburarea de panica si tulburarea de anxietate generalizata trebuie luate in considerare. Medicul trebuie sa faca un efort suplimentar pentru a compensa dificultatile senzoriale cu care pacientul varstnic se confrunta cum ar fi: tulburarile de vedere sau de auz si lentoarea sau dificultatile cognitive pe care pacientul le are (hipoprosexie, tulburari mnezice). De asemenea, examinatorul va face necesare pauze in care pacientul sa se poata odihni in timpul relatarilor pe care le face.

Interventia terapeutica in cazul hipocondriei persoanelor varstnice va viza atat palierul psihofarmacologic cat in special interventia psihosociala.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }