QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente psihologie

Dezvoltarea filogenetica a psihicului



DEZVOLTAREA FILOGENETICA A PSIHICULUI



1.Obiectul psihologiei animalelor;

2. Functii psihice la nevertebrate;



3. Functii psihice la vertebrate.



1.OBIECTUL PSIHOLOGIEI ANIMALELOR


Pentru ca sa intelegem mai bine psihicul trebuie sa stim din care moment al evolutiei speciilor putem sa vorbim despre psihic, prin ce se caracterizeaza viata psihica a animalelor care se afla pe diferite trepte evolutive, prin ce se deosebeste psihicul animalelor de cel al omului. Aceste probleme sunt studiate de psihologia animalelor.

Psihologia animalelor sau zoopsihologia studiaza comportamentul animalelor in evolutia filogenetica si in dezvoltarea lor ontogenetica (Beniuc, p. 5).

Prin filogenie sau filogeneza se intelege procesul de evolutie a formelor organice ori a unui grup de animale sau de plante in cursul dezvoltarii istorice a lumii vii. (DEX, p. 380)

Ontogenia sau ontogeneza reprezinta dezvoltarea individuala a organismelor vegetale si animale care cuprinde toate transformarile organismului de la stadiul de embrion pana la sfarsitul existentei lui (DEX, p 721).

Psihologia animalelor deci studiaza evolutia comportamentului de la speciile inferioare pana la cele superioare cat si modul in care se dezvolta comportamentul animalelor dintr-o anumita specie pe parcursul vietii lor individuale.

Psihologia animalelor studiaza animalele fie in mediul lor natural, fie in conditii de captivitate sau in laborator (ex cercetarile lui Pavlov). Psihologia animalelor are legaturi stranse cu o alta stiinta: etologia care studiaza comportamentul omului sau al animalelor in conditiile de existenta naturala (Beniuc, p. 8, Hayes&Orrell, p. 297 si 381) Reprezentanti ai etologiei sunt K. Lorenz si N. Tinbergen. O alta reprezentanta a etologiei este Jane von Lawick- Goodall care a trait multi ani in apropierea cimpanzeilor. Ea a studiat relatiile "interpersonale" dintre cimpanzei, relatiile ierarhice, modul in care isi ingrijesc puii, cum se hranesc. Despre aceste observatii ale sale a scris o carte foarte interesanta: "In umbra omului". Alti etologi au trait in apropierea hienelor sau a leilor si au adunat informatii despre viata lor.


2. FUNCTII PSIHICE LA NEVERTEBRATE


Orice organism, oricat de simplu ar fi, pentru ca sa se mentina in viata trebuie sa receptioneze informatii despre modificarile mediului extern si sa reactioneze adecvat la acestea. Astfel organismele receptioneaza informatii despre insusirile fizice si chimice ale mediului (concentratia unor substante, temperatura, luminozitatea s.a.) si reactioneaza prin apropiere de conditiile de mediu favorabile si indepartare de cele daunatoare.

! Aceasta proprietate de a receptiona modificarile mediului extern si de a raspunde la acestea prin modificari ale mediului intern si prin reactii externe (ex prin miscare) se numeste excitabilitate

Excitabilitatea caracterizeaza toate fiintele vii incepand de la cele unicelulare si reprezinta forma elementara a senzatiilor.

Unii cercetatori au facut experimente cu un organism unicelular: parameciul. Pentru parameci lumina reprezinta un stimul neutru iar temperatura ridicata un stimul negativ care determina reactia de indepartare. Prin asocierea repetata a luminii cu temperatura ridicata lumina a devenit un semnal care a provocat indepartarea. Deci, deja la organismele unicelulare exista senzatii (parameciul receptioneaza stimulii luminosi si temperatura) si se pot forma un fel de reactii conditionate, adica exista o forma primitiva de invatare.

Sistemul nervos apare pentru prima data sub forma unei retele difuze, fara un centru nervos la hidra. La acest organism orice stimul produce o excitatie care iradiaza difuz in reteaua nervoasa. Animalul reactioneaza cu tot corpul, indiferent de locul de aplicare a stimulului. La hidra se pot elabora reflexe conditionate, dar acestea sunt instabile, adica se sting cu usurinta.

La animale cu sistem nervos ganglionar (ex. Rama) impulsul nervos determinat de stimuli nu se raspandeste difuz ci se indreapta spre ganglionul nervos si de aici spre muschi. Aceste nevertebrate au organe de simt, din acest motiv au senzatii diferentiate (de exemplu rama are senzatii olfactive, gustative, tactile, luminoase - fug de lumina).

Insectele au senzatii olfactive si vizuale bine dezvoltate. Ele au si capacitatea de a comunica printr-un limbaj alcatuit din miscari sau din substante chimice mirositoare. Modul comunicarii este fixat prin instincte. De exemplu albina comunica celorlalte albine directia si distanta pana la hrana printr-un dans executat in forma cifrei 8. Directia dansului indica pozitia iar rapiditatea semnalizeaza distanta la care se gaseste hrana.

Cele mai multe comportamente ale insectelor au un caracter instinctiv. Instinctele sunt lanturi de reflexe neconditionate innascute, care se transmit din generatie in generatie prin informatia genetica. Instinctele ajuta adaptarea la mediu daca conditiile de mediu corespund cu cele prevazute de instinct si o pot ingreuna sau impiedica daca conditiile se schimba. Din cauza predominarii comportamentelor instinctive, nevertebratele au capacitate limitata de a forma reflexe conditionate, adica de a invata si din acest motiv se adapteaza greu sau deloc daca conditiile de mediu se schimba (Rosca, 1976, p. 143-149).


3. FUNCTIILE PSIHICE LA VERTEBRATE


Vertebratele au analizatori si un sistem nervos bine dezvoltat. Sistemul nervos este coordonat de encefal. Musculatura este bogat inervata, ceea ce asigura o mare varietate a miscarilor.

Pestii au senzatii olfactive, gustative, tactile, vizuale si senzatii vibratile. Receptorii senzatiilor vibratile se gasesc pe linia laterala si prin aceasta ei receptioneaza informatii despre oscilatiile apei. Comportamentul pestilor se bazeaza in mare masura pe instincte dar si invatarea are rol important.

La pasari analizatorii vizual si auditiv sunt foarte bine dezvoltati. Comportamentul instinctiv este foarte complex si este legat de construirea cuibului, apararea teritoriului, comunicare, imperechere, migratie.

Etologii au constatat ca instinctele sunt declansate de "stimuli cheie".

De ex daca pe teritoriul unor pasari patrunde o pasare straina aceasta reprezinta un "stimul cheie" care determina un comportament agresiv prin care se incearca indepartarea sa.

Daca tensiunea interna datorata instinctului ajunge la un nivel ridicat comportamentul instinctiv se declanseaza chiar si in lipsa stimulilor externi adecvati. Aceste comportamente se numesc "reactii in vid".

De ex pasarile tinute in captivitate atunci cand "stiu" instinctiv ca trebuie sa construiasca cuibul pentru a depune ouale fac miscarile corespunzatoare chiar daca nu au materialul necesar pentru construirea cuibului.

Pasarile au o capacitate destul de mare de invatare. Unele pasari invata sa pronunte cuvinte, altele pot fi dresate pentru vanatoare sau pentru cautarea supravietuitorilor unui naufragiu.

La mamifere analizatorii, sistemul nervos si mai ales encefalul sunt bine dezvoltati. Comportamentul lor este foarte complex. Etologii folosesc mai multe criterii pentru ca sa aprecieze nivelul dezvoltarii psihice a speciilor de animale. Astfel de criterii sunt capacitatea de a folosi calea ocolita, ­"uneltele" si capacitatea de a folosi experienta anterioara in situatii noi, adica de a invata.

In experimentele care studiaza capacitatea animalelor de a folosi calea ocolita intre animal si tinta (de regula alimente) se pune un obstacol care trebuie sa fie ocolit. Cu cat animalul este mai dezvoltat psihic, cu atat observa mai repede calea ocolita. De ex gaina se misca agitata in fata alimentelor si nu observa posibilitatea de a ocoli obstacolul decat greu, mai mult intamplator. In aceeasi situatie cainele gaseste mult mai repede drumul (fig. 1).

Aliment Aliment





Gaina Caine


Fig. 1. Utilizarea caii ocolite de gaina si caine


Unele animale folosesc unelte si in conditiile lor naturale. Etologii au observat ca maimutele scot furnicile din musuroi cu ajutorul unui bat lung.


W. Köhler a realizat un experiment care a devenit celebru. Un cimpanzeu se afla in cusca. In afara gratiilor era o banana la care cimpanzeul nu reusea sa ajunga. In cusca se aflau si cateva bete de bambus. Dupa mai multe incercari nereusite de a apuca banana, maimuta a luat una din bete si a reusit sa traga banana. In zilele urmatoare ea a folosit tot mai frecvent batul, adica unealta, ceea ce arata ca a invatat sa utilizeze aceasta unealta.


Intr-un alt experiment maimuta se afla in aceeasi cusca cu aceleasi bete, dar banana era la o distanta mai mare. Dupa multe incercari nereusite si crize de manie, maimuta a inceput sa se joace cu betele si intamplator a introdus un bat mai subtire intr-unul mai gros. Imediat a atras banana cu acest bat prelungit. Altfel spus, maimuta a reusit sa confectioneze o unealta si ulterior operatia de confectionare a fost repetata tot mai usor.


Aceste experiente au pus in evidenta capacitatea acestor animale de a utiliza unelte si de a invata. Experientele sunt interpretate diferit de psihologii de diferite orientari. Psihologii gestaltisti, de ex. Köhler, considera ca solutia problemei apare brusc, ca rezultat al unei intuitii. Ei numesc aparitia brusca a solutiei "reactia aha", adica in interpretarea lor rezolvarea apare dintr-o data, intr-un moment de inspiratie.

Cercetatorii de orientare pavlovista sustin ca maimuta a folosit si anterior obiecte cu care a atras obiecte sau pe care le-a imbinat. Ei explica aceleasi fapte prin reflexe conditionate si prin utilizarea experientei anterioare (Rosca, 1976, p. 149-155).

Indiferent de orientare, toti cercetatorii sunt de acord cu faptul ca maimutele si delfinii au "un fel de gandire". Aceste animale sunt capabile sa surprinda unele relatii dintre obiecte si pot solutiona unele probleme. Gandirea lor este elementara si concreta, adica este o gandire senzorio-motorie. (Cosmovici, 56).


Activitate

Urmariti timp de 15 - 20 minute comportamentul unui animal (pasare, pestisor, caine, pisica) si identificati procesele psihice care stau la baza comportamentului sau.




Rezumat


Psihologia animalelor studiaza comportamentul animalelor in evolutia filogenetica si in dezvoltarea lor ontogenetica.

Etologia care studiaza comportamentul omului sau al animalelor in conditiile de existenta naturala.

Excitabilitatea este proprietatea organismelor vii de a receptiona modificarile mediului extern si de a raspunde la acestea prin modificari ale mediului intern si prin miscare.

Sistemul nervos apare pentru prima data sub forma unei retele difuze, iar la un nivel superior sub forma unui sistem nervos ganglionar.

Insectele au senzatii, au capacitatea de a comunica, iar comportamentele lor au preponderent un caracter instinctiv.

Vertebratele au analizatori si un sistem nervos bine dezvoltat. Sistemul nervos este coordonat de encefal. Musculatura este bogat inervata, ceea ce asigura o mare varietate a miscarilor.

Unele mamifere au o gandire elementara, concreta (senzorio-motorie).


Intrebari de autoevaluare


Completati:

Sistemul nervos central este alcatuit din . . . ..si din . . . . .

Sistemul nervos periferic este format din . . . . . . . . ..si din . . . . . . . .

Tesutul nervos este alcatuit din . . . . . . . . . . . . .

Identificati raspunsul corect:

Neuronii eferenti:

a.  transmit informatiile de la un grup de neuroni la altul

b. conduc impulsul nervos dinspre periferie spre centru;

c.  conduc impulsul nervos dinspre centru spre periferie;

Legatura dintre organele de simt, sistemul nervos central si muschii scheletici este realizata de:

a.  fibrele nervoase mielinice;

b. dendrite;

c.  fibrele nervoase amielinice.


Componenta presinaptica se afla:

a.  pe axon;

b. in lichidul intercelular;

c.  pe dendrita.

Sistemul activator nespecific al sistemului nervos central este:

a.  bulbul;

b. substanta reticulata;

c.  emisfera cerebrala dominanta.

Inhibitia de protectie se produce daca:

a.  stimulii prezentati sunt foarte asemanatori;

b. reactia conditionata nu a fost intarita de mai multe ori;

c.  neuronii au functionat un timp indelungat si au obosit.

Sistemul nervos apare pentru prima data la:

a.  parameci;

b. hidra;

c.  rama.

Instinctele:

a.  au rol important in invatare;

b. ingreuneaza adaptarea la conditii noi de viata;

c.  ajuta adaptarea la conditii noi de viata;

Animalele mai dezvoltate psihic:

a.  au instincte mai numeroase;

b. au senzatii olfactive mai bine dezvoltate;

c.  au o mai buna capacitate de a folosi experienta anterioara.

Indicati prin linii corespondenta dintre urmatoarele arii ale scoartei cerebrale si lobii in care sunt situate:

ARIA LOBUL

Olfactiva frontal

Vizuala temporal

Gustativa occipital

Chinestezica parietal

Auditiva

Motorie

Cutanata

13. Stabiliti care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate si care sunt false:

a. Reflexele neconditionate se transmit ereditar

b. Reflexele neconditionate au un caracter temporar, adica se formeaza in anumite conditii si dispar daca conditiile se schimba;

c. Toti indivizii sanatosi dintr-o specie au aceleasi reflexe conditionate;

d. Reflexele neconditionate au un caracter constant, adica se manifesta ori de cate ori actioneaza stimulul neconditionat;

e. Arcul reflex al reflexului conditionat este constituit de la nastere;

f. Arcul reflex al reflexului conditionat se inchide la nivelul etajelor inferioare ale sistemului nervos central.

g. Reflexele neconditionate sunt dobandite, adica se formeaza in timpul vietii individului;



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }