QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Chestionarul de cunostinte la disciplina psihodiagnoza aptitudinilor








CHESTIONARUL DE CUNOSTINTE LA DISCIPLINA

Psihodiagnoza aptitudinilor





Cele 3 calitati psihometrice de baza ale testelor de inteligenta si aptitudini cognitive sunt:

validitatea (interna si externa);

fidelitatea;

capacitatea discriminativa a diferentelor individuale.


Cele 3 calitati psihometrice de baza ale testelor de inteligenta si aptitudini cognitive sunt:

caracterul stiintific al elaborarii lor;

capacitatea predictiva a succesului profesional;

capacitatea de a discrimina diferentele interindividuale.


Psihometria este o ramura de varf a psihologiei aplicate in evaluarea si selectia

ocupationala a personalului.


Psihometria este stiinta masurarii si dezvoltarii psihicului uman.


Matricele progresive Raven sunt teste de masurare a aptitudinilor multiple continand

probleme (itemi) de dificultate progresiva exprimate in cod verbal.


Din punct de vedere al continutului neverbal-verbal testele de aptitudini cognitive si de

inteligenta se clasifica in: teste neverbale, teste verbale si teste compozite (neverbale-

verbale).


Din punct de vedere al aptitudinii testate testele de aptitudini si de inteligenta se impart in:

teste cu aplicare numai individuala si teste de grup care pot fi aplicate si individual.


Din punct de vedere al complexitatii si generalitatii aptitudinii cognitive vizate, testele de

aptitudini cognitive se impart in : teste pentru masurarea inteligentei si a randamentului

intelectual general, teste de aptitudini relativ specifice profesional si teste de masurare a aptitu aptitudinilor multiple (baterii de aptitudini primare, generale).


O tendinta generala in dezvoltarea testelor de inteligenta si de aptitudini manifestata si lanoi

in tara consta in intensificarea preocuparilor privind asigurarea unor standarde

profesionale

cat mai inalte calitativ pentru testarea psihologica (atat pentru creatorii, comerciantii, cat si

pentru utilizatori de teste, psihologii practicieni).


Testele de abilitate se refera numai la testele de aptitudini nu si la testele de cunostinte si de

deprinderi.


Rezultatele testelor de inteligenta generala sunt influentate in mica masura de nivelul de

scolaritate si de cultura al subiectilor testati.


Fidelitatea unui test de aptitudini, indiferent prin ce procedura statistica va fi stabilita, este

semnificativa incepand cu un r.=0,40.


Intre scorurile la coeficientul de inteligenta generala (QI) si scorurile la testele de achizitie

academica aplicate la absolvirea facultatii, Atkinson a obtinut coeficienti de corelatie

foarte puternici cuprinsi intre r. =0,60 – 0,70.


Echipamentul standard al unui test de aptitudini sau de inteligenta cuprinde: manualul

testului cu modul de administrare, aplicare si cotare a rezultatelor, grila de cotare(scorare)

a rezultatelor, etalonul cu normele de interpretare a rezultatelor obtinute la test, calitatile

metrice ale testului, indeosebi validitatea predictiva, fidelitatea etc..


Wechsler (1921) este autorul celebrei definitii tautologice si operationale a inteligentei

ca fiind „ Ceea ce masoara testele de inteligenta”.


Elementul comun al tuturor formelor de manifestare a inteligentei consta in aptitudinea de

a forma constructe, harti mentale, concepte, conceptualizarea.


Factorii intelectuali denumiti si variabile latente sunt constructe ipotetice obtinuti

prin analiza factoriala a rezultatelor obtinute la testele de aptitudini aplicate pe loturi

de subiecti semnificative statistic, la care se analizeaza continutul psihologic subiacent, al

testelor aplicate.


Daca folosim 4 teste de aptitudini: intelegerea vocabularului, intelegerea citirii, rezolvarea

de probleme aritmetice si de rationament logic, analiza factoriala va indica gruparea

testelor in 2 factori care vizeaza, primul – abilitatea verbala, al doilea – abilitatea

matematica.


Factorul „g” este factorul specific al testelor de inteligenta generala, care denota existenta

unei aptitudini specifice pe langa cotientul mintal general.


J. Piaget utilizeaza metoda de analiza factoriala si descopera – factorul „g”, inteligenta

generala si factorii de tip „s”, care definesc inteligenta specifica.


Spearman (1927) considera inteligenta ca o adaptare biologica evolutiva a subiectului la

lumea exterioara si creeaza testele operationale bazate pe experimente genetic-

epistemologice.


Thurstone (1938) determina existenta a 7 abilitati mentale primare: 1. factorul de

Intelegere verbala, 2. factorul de fluenta verbala, 3. factorul numeric, 4. factorul

vizualizare spatiala, 5. factorul memorie, 6. factorul de rationament, 7. factorul de viteza

perceptiva.


Gulford (1976) propune modelul cuboid, al intelectului, in care departajeaza experimental

initial 120 de abilitati, apoi numarul acestora ajunge la 150.


Vernon (1971) identifica 3 componente informationale si de procesare ale inteligentei care



sunt importante: 1. meta componente, 2. componente de performanta si 3. componente

de achizitionare de cunostinte.


Sternberg (1985) elaboreaza Testul de abilitate triarhica aplicabil de la varsta gradinitei la

varsta adulta, care cuprinde 3 categorii de itemi: 1. componential –verbali (abilitatea de a

invata din context), 2. componential – cantitativi (abilitatea de gandire inductiva in cod

numeric), 3. confruntarea cu noul-verbal (abilitatea de a gandi in moduri noi, care

cer gandirea ipotetica sau analogii verbale).


Privind relatia ereditate-mediu in determinarea coeficientului de inteligenta, se considera

ca plafonul dezvoltarii intelectuale poate fi determinat genetic, insa potentialul dezvoltarii

intelectuale depinde de mediu.


Pentru stabilirea relatiei ( corelatiei) dintre inteligenta si succesul ocupational, adica

determinarea validitatii predictive (externe) a unui test de inteligenta este o problema

dificila, deoarece stabilirea si masurarea criteriului care obiecteaza succesul ocupational

sunt problemele cele mai dificile ale psihometriei.


Ghiselli (1955) aplicand metoda metaanalizei asupra cercetarilor facute timp de 45 de ani

asupra relatiei dintre rezultatele la testele de inteligenta si o serie de criterii ale succesului

ocupational, a gasit coeficienti de validitate predictiva situandu-se intre r.=0,23 si r.=0,66.


Butcher (1970) apreciaza ca factorul „g” are o corelatie slaba cu criteriile de performanta

profesionala si ca, masurarea factorilor specifici ai postului ar fi o optiune mai buna.


Alti autori, printre care si H.D. Pitariu considera ca inteligenta generala este cel mai bun

predictor al performantei profesionale.


Cook (1988) sustine ca testarea abilitatilor cognitive, a aptitudinilor nu este niciodata o

pierdere de vreme, adevarata validitate medie, predictiva este adesea mai mare de r.=0,30.


Testele de aptitudini si de inteligenta nu sunt singurii predictori ai succesului ocupational:

un rol tot atat de mare, iar uneori chiar foarte mare il au interesele ocupationale si calitatile

globale de personalitate, ca factori ce pot explica succesul ocupational.


In relatia dintre nivelul unei aptitudini sau al inteligentei cu indicatori ai succesului profe- profe sional, variabila dependenta este rezultatul la test, iar variabila independenta este

performanta profesionala.


Conceptul de abilitate se refera numai la aspectul cognitiv al psihicului nu si la

cel emotional si social al acestuia.


Scopul cercetarilor lui Daniel Goleman asupra performantelor la 40 de companii a

fost identificarea competentelor la angajatii foarte buni, comparativ cu cei buni.

Autorul mentioneaza ca daca diferenta la capacitati pur cognitive(aptitudini/inteligenta) dintr la cei foarte buni si cei buni a fost de doar 27%, in ceea ce priveste competentele emotionale, difer diferenta era de 53%.


Daniel Goleman a dezvoltat prin firma sa „Inventarul de Competenta Emotionala”, care

poate fi utilizat, dupa spusele autorului, ca instrument de evaluare a nevoilor de compe-

tenta emotionala sau ca instrument avand 360 grade-feedback.


Daniel Goleman se straduieste si credem ca reuseste sa convinga ca succesul profesional

si personal nu depinde exclusiv de inzestrarea cognitiva, ci si de caracteristicile de

personalitate.


Conceptul de inteligenta practica nu are relevanta pentru angajator care este interesat mai

mult de solutii teoretice pentru problemele practice cu care se confrunta, decat cu modele practi simple si lipsite de relevanta.


Psihologul organizational trebuie sa aiba in vedere faptul ca unele posturi au o incarcatura mai mai mare de inteligenta practica decat de inteligenta generala (g).


Psihologii care au studiat inteligenta sunt de acord asupra a doua puncte de vedere, anume

ca i inteligenta este (a) o capacitate de a invata din experienta si (b) ca presupune capacitatea indiv individului de a se adapta la mediu.


Rezultatele unor investigatii au confirmat ca atat expertii, cat si profanii definesc

inteligenta aproape in termeni similari. Pentru experti ordinea in importanta a calitatilor

care definesc inteligenta este: aptitudinea practica de a rezolva probleme, aptitudinea

verbala si competenta sociala. Pentru profani ordinea este: inteligenta verbala

aptitudinea de a rezolva probleme si inteligenta practica


Definirea operationala a inteligentei se reflecta in metodologia de construire a testelor

de inteligenta, cand constructorii adopta cu prea multa usurinta tehnica validarii

concurente, adica teste consacrate ca ar masura inteligenta sunt corelate cu cele produse de ei. Daca relatia este semn semnificativa testul este adoptat ca test care masoara inteligenta.




Cele mai cunoscute teorii ale inteligentei sunt: teoria cognitivista, teoria biheviorista,

teoria constructelor personale, teoria factoriala, modelul cuboid si teoria experientiala.


Cele mai cunoscute teorii ale inteligentei sunt: teoria bifactoriala, teoria factorilor de grup,

modelul ierarhic al lui Vernon, modelul cuboid al intelectului, modelul bazat pe

analiza factoriala al lui R.B.Cattell si teoria triarhica a lui Sternberg.


WAIS este scala de inteligenta cu aplicare numai individuala a lui Wechsler pentru adulti,

care contine 11 subteste impartite in sase subteste verbale si cinci subteste de performanta.


Durata standard de aplicare a testului de atentie distributiva numere ADN-Praga este

de 18 minute.


Numarul maxim de puncte posibil de obtinut la testul de atentie distributiva ADN-Praga

este de 120 de puncte.


Testul de atentie distributiva numere ADN se dovedeste foarte stabil prin procedeul

retestarii: r = 0,94 in toate mediile in care a fost verificata fidelitatea acestuia.


Testul de atentie distributiva numere ADN a inregistrat validitate predictiva semnificativa egala cu r.= 0,50 cu criterii ale reusitei in activitati cu caracter practic, cum ar fi conducere

autovehicule, activitate operativa de teren etc.


Testul ACC de atentie concentrata calcule masoara capacitatea de concentrare a

subiectului pe executarea cu precizie, fara omisiuni a unei operatii de calcul elementar, de

adunare a cifrelor de la 0 pana la 9 in perechi, cu identificarea acelor perechi care dau

suma 10.


Durata standard de aplicare in limita de timp testului ACC de atentie concentrata

calcule: este de 10 de 10 minute.


Indicii de validitate predictiva testului ACC de atentie concentrata calcule sunt cuprinsi intre r= 0, 20 si r=0, 35, semnificativi la un p≤ 0,01.


Etalonul testului ACC de atentie concentrata calcule este construit in stanine pe un lot de

180 persoane mai mari de 23 de ani (Pertea, 2006).



La baza construirii MPR-Matricile Progresive Raven sta conceptia lui Spearman

(1923; 1927) despre inteligenta si factorul g, J.C. Raven numarandu-se printre elevii sai.


Dupa Raven factorul g are doua componente: fundamentale: aptitudinea eductiva

si aptitudinea reproductiva.


Testele MPR sunt utilizate in egala masura in scoala, clinica sau in organizatii industriale

ori militare. In functie de context, rezultatele testarii sunt comunicate sau nu subiectilor.


Ultima forma construita de J.C Raven,dupa ce construit MPC-Matricile Progresive Color

Si MPA- Matricele Progresive Avansate, a constat din seriile Standard (MPS) destinate

sa acopere o plaja larga de categorii de subiecti, de la subiecti cu performante joase si

copii, la subiecti cu performante superioare, adulti si varstnici.


Prima forma construita de J.C Raven, a constat din seriile Standard (MPS) destinate

sa acopere o plaja larga de categorii de subiecti, de la subiecti cu performante joase si

copii, la subiecti cu performante superioare, adulti si varstnici.


Testul MPS este prezentat intr-o brosura care contine 40 de pagini corespunzatoare

numarului de probleme(itemi) care trebuie rezolvate.


Cand testul MPS este utilizat in scop de ierarhizare a subiectilor, cum este cazul in

selectia profesionala, se recomanda utilizarea timpului limita de 40 minute.


Testul MPC- Matricele Progresive Color a fost astfel proiectat incat sa investigheze

cu precizie procesele intelectuale ale copiilor, persoanelor retardate mintal si varstnicilor.


Testul MPA- Matricele Progresive Avansate este destinat examinarii subiectilor cu

nivel educational superior, a caror scoruri se situeaza printre primele 25% din populatie. MPS Acesta evalueaza rapid si precis rapiditatea cu care opereaza functiile intelectuale


Testul B53 este o proba verbala colectiva pentru masurarea inteligentei generale,

fiind puternic saturat in factor 'g'. In constructia sa s-a pus accentul pe capacitatea

de surprindere a aspectului dinamic al inteligentei.


Testul B53 are formatul unui caiet care contine 69 probleme(itemi) sub forma de serii

de figuri.


Timpul standard de aplicare a testului B53 este de 15 minute.


Etalonarea testului B53 la noi in tara(Cluj-Napoca) s-a facut pe o populatie scolara

(elevi din scoli profesionale) si de asemenea profesionisti de diferite categorii.




Referitor la capacitatea predictiva a testului, corelatia performantelor la testul B53

cu rezultatele scolare, validitatea probei, este de 0,44 (criteriul l-a constituit

media generala obtinuta la materiile de specialitate).



Testul B53, asa cum se prezinta in momentul de fata, este o proba de inteligenta

generala, axata pe elemente verbale, eficace intr-un examen psihologic rapid in care

dorim sa cunoastem intr-o forma generala ceva despre potentialul intelectual al unui

individ.


Scopul testului Domino 48(elaborat de Anstey, 1943, Franta) este de a evalua

inteligenta verbala operationalizata prin figuri de domino cu saturatie in factorul g,

superioara Matricelor Progresive RAVEN.


Testul D48 presupune completarea valorii(doua cifre sub forma de fractie) a

dominoului lipsa din fiecare grup de 48 de dominouri, dintre care 4 exemple(A,B,C,D)

sunt completate ca exercitiu impreuna cu examinatorul, iar restul de 44 constituie

itemii testului propriu-zis, pentru a caror rezolvare se acorda subiectilor 30 de minute.




























































loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }