QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Varsta adulta tarzie







VARSTA ADULTA TARZIE


Dezvoltarea umana continua si dupa varsta de 65 ani, intrucat adultii trebuie si in aceasta perioada din urma a vietii sa se confrunte cu o serie de probleme, unele vechi, altele noi, care se cer rezolvate.


Obiective operationale:

Dupa lectura acestui capitol, ar trebui sa:

* Distingeti principalele mituri si prejudecati legate de varsta a treia in raport cu ceea ce sunt „in realitate” batranii

* Prezentati principalele tipuri si teorii biologice ale imbatranirii




* Prezentati principalele schimbari de ordin fizic

* Derulati cursul abilitatilor cognitive la aceasta varsta

* Intelegeti principalele schimbari legate de viata sociala a persoanelor in varsta

* Cunoasteti cateva modalitati de optimizare a calitatii vietii persoanelor in varsta


In cultura occidentala, varsta a treia este valorizata preponderent negativ, in mare parte datorita prejudecatilor. A fi batran echivaleaza in viziunea unora cu a fi slab, incompetent, senil, ingust la minte, rigid.



1.Cine sunt de fapt batranii?

Momentul de inceput al varstei a treia este considerat in mod conventional varsta de 65 ani, deoarece pentru majoritatea indivizilor ea coincide cu pensionarea. Aceasta varsta este insa doar aproximativa.

Statisticile afirma ca populatia de peste 65 de ani reprezinta in prezent cam 13% din populatia Globului (in conditiile in care in 1950 reprezenta doar 7%),     preconizandu-se o crestere a procentajului in urmatoarele decenii. Daca la inceputul anului 2000 in SUA erau 34,5 milioane persoane de peste 65 ani, se estimeaza ca in anul 2030 vor fi aproximativ 70 milioane.


Un alt lucru notabil este reprezentat de cresterea numarului celor cu varste „inaintate”. De exemplu, comparativ cu 1990, in 1999 erau de 16 ori mai multe persoane cu varste intre 75 si 84 ani, si de 34 ori mai multe persoane de peste 85 ani. In tarile occidentale procentul celor de peste 85 ani atinge deocamdata 1% si pare a fi de asemenea in crestere.

Asadar, daca la inceputul secolului 20 varsta maxima la care putea ajunge un individ parea a fi, in medie, cea de 49 ani, la inceputul secolului 21 ea a crescut, in tarile occidentale, pana la 80 ani.

Dintre cei de peste 85 ani femeile detin majoritatea. Aceasta “supravietuire prelungita” isi are insa avantajele si dezavantajele ei. Intrucat barbatii ating doar o varsta medie de aproximativ 70 ani, 82% dintre femei sunt vaduve. Mai multi ani de viata inseamna de fapt mai multe probleme: de sanatate, financiare, sociale. Asadar, acesti ani suplimentari nu reprezinta un bonus, ci dimpotriva cel mai adesea un plus de boala, saracie, dependenta de ceilalti si insingurare.


Chiar daca in SUA sau Japonia, de exemplu, persoanele de peste 80 ani par a se mentine intr-o forma fizica buna, asigurarea unei veritabile calitati a vietii   presupune rezolvarea unor probleme neurologice sau psihiatrice, care par sa fie generate de boli vasculare sau tulburari degenerative ale creierului.

Acesta este si motivul pentru care, de exemplu, revista „Geriatrics” si-a propus sa abordeze extensiv in 2002 problematica creierului, a tulburarilor care survin la varste inaintate: epilepsie, delir, anxietate, tulburari de somn, tremur, durere neuropata, abuz de substante. Multe dintre aceste tulburari au un impact masiv asupra calitatii vietii la varsta a treia (Weinberger & Marin, 2002).

Accidentele vasculare cerebrale

Principala cauza a handicapurilor fizice si intelectuale, a treia cauza de mortalitate

Contribuie la declinul cognitiv chiar si atunci cand nu exista semne evidente de deficit neurologic

Dementa

Boala Alzheimer

Produc un declin cognitiv masiv

Submineaza independenta, relatiile familiale si sociale, nutritia, activitatile zilnice, starea generala de bine

Anxietatea

Depresia

Delirul

Abuzul de substante

Amplifica singuratatea, pierderea identitatii si dependenta

Problemele motrice

Handicapurile fizice

Tremurul

Boala Parkinson

Limiteaza activitatile zilnice

Descurajeaza contactele sociale

Tulburarile de somn


Interfereaza cu calitatea vietii si functionarea cognitiva

Sindromul neuropatic al durerii

Cauzat in principal de traumele fizice resimtite pe parcursul vietii, are un efect negativ asupra starii de bine a persoanei



2. Mituri si prejudecati legate de varsta a treia

Aceasta optimizare a vietii varstnicilor nu este posibila in absenta depasirii unor mituri sau prejudecati despre persoanele in varsta, dintre care cele mai frecvente sunt urmatoarele :

“Toate persoanele in varsta au o slaba coordonare motorie.”

“Varstnicii se simt obositi tot timpul”

De fapt, daca au un program destul de stabil si nu fac excese, pot sa fie energici mai tot timpul.

“Varstnicii se infecteaza foarte usor”

“Persoanele de varsta a treia au foarte multe “accidente”, chiar in casa”

“Varstnicii isi petrec majoritatea timpului in pat.”

“Varstnicii nu pot sa-si aminteasca nimic, ei uita totul.”

“Cei in varsta nu mai sunt interesati de activitatea sexuala:”

“Persoanele de varsta a treia se izoleaza de familie - simt nevoia sa fie singuri.”

“Varstnicii sunt pisalogi, indispusi mereu, iritabili, plini de autocompatimire”- idee ce duce la o infantilizare nejustificata .

„Persoanele in varsta nu pot invata noi deprinderi.”

„Batranii nu isi folosesc timpul in mod productiv”.


Efectele acestor prejudecati pot fi identificate in diferite contexte.

De exemplu, un medic care e convins ca o persoana cardiaca de 75 ani nu mai este interesata sa aiba o viata sexuala nici macar nu va deschide acest subiect. Un copil ultraprotector poate sa ajunga sa isi domine si chiar infantilizeze parintele, in virtutea unor astfel de cognitii. Un asistent social sau un psiholog care accepta ca depresia este o realitate a varstei a treia isi abandoneaza cazul.


Asadar modul in care gandim despre ele afecteaza radical modul in care traiesc si simt persoanele in varsta.

Exista, mai rar, si stereotipuri pozitive la fel de nerealiste legate de varsta a treia, aceasta fiind vazuta ca „varsta de aur” a pacii, multumirii, relaxarii.

3. Tipuri de imbatranire

Gerontologii afirma ca multi dintre cei care au astazi 70 ani gandesc si actioneaza asa cum o faceau cu 2-3 decenii in urma persoanele de 50 ani.


Din acest motiv se vorbeste despre doua categorii de batrani (Neugarten & Neugarten, 1987):

  1. batranii „tineri” – majoritatea, indiferent de varsta, caracterizati prin vigoare, vitalitate, activism, si
  2. batranii „batrani” – cei slabi, infirmi, care reprezinta o minoritate; problemele acestora sunt mai putin legate strict de varsta si mai mult de comportamentul alimentar defectuos, lipsa exercitiului fizic, prezenta unor boli, inclusiv neurologice, etc.

In acelasi spirit se face distinctia intre mai multe tipuri de imbatranire:


Imbatranire primara (Busse, 1987)

Aceasta se refera la procese intrinseci imbatranirii, ce se considera a fi ireversibile:

schimbari in viteza de procesare a informatiei

modificari in registrul motor

avantaj in procesarea informatiei verbale in detrimentul celei spatiale

declin in ceea ce priveste “inteligenta fluida” si mentinerea la nivel constant a “inteligentei cristalizate”

stabilitate in ceea ce priveste personalitatea.

functionarea organismului inca la parametrii optimi.


Imbatranire secundara(Busse, 1987)

Se refera la acele schimbari asociate cu boli, ce coreleaza cu varsta, dar pot fi prevenite sau chiar reversibile:

prevalenta crescuta a bolilor cronice (cardiovasculare, gastrointestinale)

incidenta sporita a cataractei, arteriosclerozei


Imbatranire tertiara

Schimbari foarte precipitate ce apar la varsta a treia, pe masura ce se prefigureaza momentul mortii – asa-numitul “terminal drop” (Riegel & Riegel, 1972) - modificari ce afecteaza atat functionarea cognitiva, cat si paternul de personalitate.



4. Teorii ale imbatranirii


4.A. Teorii ale imbatranirii programate

Acest grup de teorii sugereaza faptul ca imbatranirea este inevitabila, intrucat ea este „inscrisa” in genele noastre.


a. Printre primele teorii din aceasta categorie se numara cea a lui Leonard Hayflick (1974), care considera ca exista un numar limitat de diviziuni celulare pe care le poate suporta corpul nostru - maxim de 50-70 ori. Daca celulele ar respecta acest numar maxim de diviziuni, se pare ca am fi “programati” sa traim aproximativ 120 de ani.

Acest fenomen, numit senescenta replicativa este caracteristic si pentru celulele altor mamifere studiate in laborator.


b. Mai recent s-a stabilit faptul ca celulele umane folosesc scurtarea telomerelor (capetele cromozomilor) ca indicator al acestei senescente replicative: cu fiecare diviziune celulara acestea se scurteaza, si opresc procesul dupa 50-90 diviziuni. Ca urmare a acestui fapt, se produce fuziunea capetelor cromozomilor si apoptoza celulara. Doar o celula din 10 milioane poate trece peste acest „blocaj”.

Se considera ca aceste mecanisme intrinseci ar avea rolul de a regla proliferarea celulara, intervenind in controlul cancerului – mai precis al mutatiilor progresive ce il pot provoca. Dar acese mecanisme au si o a doua rezultanta, ducand la aglomerarea de celule, la capatul vietii proliferative, ce pot fi responsabile de diferite aspecte ale imbatranirii.


c. O alta directie de cercetare este aceea care cauta genele imbatranirii. In anii 90 cercetarile au aratat ca, de exemplu, cromozomul 1 ar avea un rol in imbatranire, deoarece transferul acestui cromozom uman la hamsteri duce la instalarea semnelor tipice ale imbatranirii. Mai recent se vorbeste despre asa-numita gena klotho, care ar avea o varianta a carei prezenta duce la cresterea de 2,6 ori a mortalitatii inainte de 65 ani.

Lerner (2000) sugereaza ca imbatranirea e data de schimbari dramatice ce au loc la nivelul genelor de control al calitatii celulei (“gene Cerber”). Exista aproximativ 60 de astfel de gene, care nu mai functioneaza corect in cazul persoanelor de 70-90 de ani. Genele de control al calitatii sunt cele care decid, dupa ce a avut loc diviziunea celulara, daca o noua celula este suficient de buna pentru a continua sa traiasca. Daca acest mecanism de control nu mai functioneaza, genele gresite se multiplica, cauzind deficite functionale si, in cele din urma, problemele tipice ale imbatranirii.

Detectarea acestor gene s-a facut pe baza analizei probelor de tesut provenind de la indivizi intre 9 si 90 ani si de la pacienti suferind de progeria (boala ce determina imbatranirea si moartea prematura). S-a constatat ca in cazul celor din urma, celulele sunt similare celulelor din corpul batranilor.



Imbatrinirea ar consta deci: in transferul gresit de gene de la o celula mama la celulele fiice, in erori ale genelor de control al calitatii privind corectarea acestor greseli sau in esecul eliminarii celulelor „gresite”. Celulele osoase sufera modificari ale genomului care pot sa mearga pana la absenta totala a cromozomilor, ceea ce duce la fragilitate osoasa. La nivelul epidermei prolifereaza sub-seturi celulare, care sunt deficitare, dand aspectul de piele flasca .

Deci si imbatranirea este data de alterarea functiei genice si producerea de celule cu functie diminuata.


d. Alte teorii sugereaza ca administrarea hormonului de crestere poate inversa efectele imbatranirii. De aici, ideea ca o serie de efecte ale imbatranirii, cum ar fi aglomerarea grasimilor, degenerarea muschilor si atrofierea organelor sunt provocate de scaderea nivelului hormonului de crestere.


e. Exista si puncte de vedere care sugereaza ca ar ramane aceeasi cantitate de proteine in corpul persoanelor in varsta, dar ele nu mai pot fi descompuse ca in anii tineretii.


f. Alman (1993, 1996) sugereaza ca aceasta programare biologica a imbatranirii se reflecta in volumul creierului. Speciile cu creierul mai mare au o longevitate mai mare – probabil acesta functioneaza ca element de protectie impotriva variatiilor de mediu. Animalele cu o viata mai lunga sunt mai expuse de-a lungul vietii unor perioade critice severe mai frecvente. Mai ales dimensiunile cerebelului, amigdalei, hipotalamusului si neocortexului coreleaza cu durata vietii.



4.B. Teorii ale deteriorarii

Imbatranirea e consecinta utilizarii continue a organismului, a acumularii factorilor stresori si a consecintelor acestora. Exista celule care, din punctul de vedere traditional, nu se inlocuiesc, in creier si inima. Restul celulelor se pot tot mai greu repara sau inlocui. Stresorii interni si externi acumulati, inclusiv substantele nocive, produsi critici ai metabolismului, agraveaza acest proces.



5. Modificari aduse de varsta a treia


5.A. Modificari fizice


a)modificari morfologice ale sistemului nervos

Teoriile mai vechi considerau ca la varsta a treia volumul creierului scade cu 20%. Astazi este acceptat faptul ca incepand cu 60 de ani volumul creierului scade cu 2% in fiecare deceniu; aceasta reducere a volumului are la baza atrofierea substantei cenusii, „debransarea” dendritica si distrugerea sinaptica, precum si reducerea cantitatii de substanta alba, datorita scaderii cantitatii de mielina. Este interesant faptul ca atat in cazul substantei albe cat si in cazul substantei cenusii sunt afectate in principal zonele care se matureaza mai tarziu – cele supuse unei mielinizari tardive.

Se constata o pierdere neuronala neuniforma, care afecteaza puternic substanta neagra din mezencefal, ganglionii bazali, cortexul prefrontal. Sunt mediu afectate ariile temporale, parietale, hipocampusul, cerebelul. Putin afectate sunt regiunile senzoriale si puntea trunchiului cerebral. Pierderea mielinei se produce de asemenea mai ales in cortexul prefrontal.

Aceste modificari neuronale au ca efect rigiditatea posturala, tremurul, incovoierea, tulburari de ordin motor, mersul dificil, precum si anumite particularitati cognitive la persoanele de varsta a treia.


b)modificari neurologice microscopice

Aparitia PLACILOR SENILE (amiloide)- material amorf constand din acumulari de polipeptide formate din aproximativ 40 aminoacizi, ce se condenseaza in regiuni extracelulare; in jurul lor exista terminatii astrocitare, microgliale alterate sau neuroni alterati. Aceste fenomene se localizeaza mai ales in cortexul enthorinal, in aria temporala 20 si in hipocamp.

Degenerescente neurofibrilare: neurofilamentele aberante, de forma helicoidala, sunt imperecheate. Rare inainte de varsta de 70 de ani, dupa acest prag apar aproape la fiecare individ.

Aceleasi modificari apar si in boala Alzheimer, care reprezinta o forma de imbatranire patologica. Diferenta ar consta in faptul ca in cazul bolii Alzheimer aceste modificari sunt repartizate diferit (de exemplu, apar si in amigdala si alte regiuni din neocortex).


c)modificari neurochimice

Se constata deficite ale functiei dopaminergice, date in principal de scaderea numarului de receptori dopaminergici D2. Aceste modficari, ce au loc in principal la nivelul cortexului prefrontal, par sa duca la alterarea structurilor si proceselor memoriei de lucru.


Info Bonus Varsta a treia si datele de neuroimagistica functionala (Cabeza, 2001)


Intr-o metaanaliza recenta a studiilor efectuate asupra persoanelor in varsta, Cabeza prezinta principalele date legate de modul de functionare a creierului in diverse sarcini cognitive. Astfel, diferite studii indica faptul ca in sarcini de perceptie si atentie, la persoanele de varsta a treia apare o reducere a activarii regiunii occipitale, cuplate cu intensificarea activarii in cortexul prefrontal. In ceea ce priveste sarcinile de memorie, codarea pare sa se asocieze cu o activare mai redusa a regiunii prefrontale stangi si a regiunilor medii temporale. In ceea ce priveste reactualizarea episodica, reducerea activitatii prefrontale stangi se asociaza cu cresterea activitatii regiunii prefrontale drepte. Amorsajul se asociaza si la batrani ca si la tineri cu activari sporite in regiunea occipitala dreapta. In sarcinile de memorie de lucru, persoanele mai in varsta prezinta activari mai reduse in emisfera care este implicata in principal in acest tip de sarcina la tineri, dar activari mai puternice in emisfera contralaterala. (De exemplu, in sarcini de memorie de lucru spatiala este o activare mai mare a emisferei cerebrale stangi, iar in cele de memorie de lucru verbala o activare mai intensa a memoriei de lucru spatiale). Aceasta “lateralitate paradoxala” nu pare a fi eficienta, lucru demonstrat de reducerea timpului de reactie. O alta caracteristica sistematica pare a fi reducerea asimetriei emisferice

In general, se considera ca acele reduceri ale activarii observate reflecta procesari neurocognitive neeficiente, in timp ce cresterile activarii sunt interpretate ca fiind compensatorii. Totusi, aceasta concluzie nu este deocamdata definitiva, intrucat exista inca “incertitudini metodologice” legate de selectia subiectilor, tipul de sarcina folosit, modul de analiza a datelor etc.





d)modificari senzoriale


VIZUALE

- Scade sensibilitatea la lumina

- Slabeste vederea de aproape

- Scade capacitatea de prelucrare a stimulilor in miscare, a adancimii, a culorilor

- Se reduc vederea diurna si capacitatea de cautare a unui stimul vizual.

- Se reduce viteza de procesare a stimulilor vizuali

- Dintre afectiunile caracteristice acestui analizator: cataracta si glaucomul; ambele pot sa duca la orbire


AUDITIVE

- Aproximativ 3 din 10 persoane de 65 de ani si jumatate din cei de peste 75 ani au probleme in detectarea sunetelor de frecventa inalta

- Probleme de identificare a stimulilor auditivi mai ales atunci cand exista un „zgomot de fond” sau distractori

- Doar un mic procent dintre batrani folosesc aparat auditive; acestea au insa dezavantajul de a amplifica zgomotul de fond


Care sunt efectele problemelor vizuale si auditive asupra vietii de fiecare zi a persoanelor in varsta?


  • GUSTATIVE

- Scade numarul de receptori gustativi functionali

- Sensibilitatea pentru dulce ramane neafectata

- Deoarece nu mai simt gustul sarat, acru, amar, mincarea este mai putin tentanta, ceea ce duce la nutritia lor deficitara; sau exista tendinta de a sara excesiv mancarea, fapt care poate contribui la hipertensiunea arteriala



OLFACTIVE

- Si aici apare un declin constant, intre 60 si 80 ani, posibil datorat atrofierii bulbului olfactiv

- 4 din 5 persoane de peste 80 ani au probleme majore in sfera olfactiva, sesizand doar mirosuri de intensitate foarte mare

- Mai mult de jumatate si-au pierdut cu totul sensibilitatea olfactiva


  • TERMICE

- Adaptare mult mai lenta la frig sau la cald ; creste riscul de imbolnaviri.

d) modificari psihomotorii

-lentoare, scadere a vitezei de reactie

-reducere a fortei fizice per ansamblu

-deficitul se observa si la nivelul reflexelor: se constata adesea o scadere a controlului sfincterian (incontinenta)

-mult mai ineficienta coordonare senzoriomotorie, ceea ce creste riscul de accidente (de excemplu, accidente rutiere)


Cum credeti ca pot fi compensate aceste deficite psiihomotorii chiar de catre persoanele in varsta ?


e)alte modificari fizice

- pielea e ingalbenita, mult mai subtire, lipsita de elasticitate (prolifereaza nu celulele sanatoase, ci sub-seturi celulare 'gresite').

- dispare grasimea subcutanata

- se reduce volumul muscular

- apar o serie de vene varicoase

- parul e subtire si albit; regiuni noi in care apare pilozitate – pe fata la femei, in pavilioanele urechilor la barbati

- se inregistreaza o scadere in dimensiune (datorita atrofierii discurilor intervertebrale si a golirii de continut a celulelor osoase).

- apar probleme dentare

- inima bate lent si neregulat, creste presiunea sangvina

- se reduce nevoia de somn; in timpul somnului mai putine vise si o reducere a perioadelor de somn adanc


5.B. Modificari cognitive


Functionarea intelectuala este variabila. La unii declinul incepe la 30 ani, la altii la 70 ani, dar aproximativ 1/3 din persoanele de 70 ani au performante mai bune decat adultul tanar. Declinul este foarte dependent de starea de sanatate.

Multidirectionalitatea schimbarii. Inteligenta fluida, abilitatea de a rezolva probleme noi pare sa sufere un declin, in schimb inteligenta cristalizata, bazata pe experienta, se mentine.

Relevanta scazuta a rezultatelor la teste. A infera nivelul de functionare cognitiva globala al persoanelor de varsta a treia doar din rezultatele la teste reprezinta o eroare, deoarece adesea acestea nu reflecta competentele reale ale subiectilor.

Daca persoanele in varsta nu vad si nu aud bine, nu pot primi un instructaj corect. La aceasta se adauga slaba coordonare si lipsa de agilitate motorie. Aceste particularitati duc la dificultatea de a rezolva cu viteza ceruta sarcinile ce trebuie sa se incadreze intr-o limita de timp.

DE ALTFEL, ACCENTUL EXAGERAT PUS PE VITEZA DE REACTIE A DUS LA DESCONSIDERAREA PERSOANELOR IN VARSTA.

Situatia de testare le induce o anxietate crescuta, care adesea se suprapune peste lipsa de incredere si autoeficacitatea perceputa negativ.

Un argument puternic in favoarea acestei teorii il reprezinta faptul ca persoanele de varsta a treia sanatoase, care nu sunt obosite, care nu sunt hipertensive, au rezultate mai bune la testele de inteligenta decat celelalte. La fel, persoanele care au un stil de personalitate flexibil si duc o viata intelectuala stimulativa.

Plasticitate si modificabilitate cognitiva. Performanta intelectuala a persoanelor de varsta a treia este mult imbunatatita intr-un mediu suportiv, in care sunt lasati sa gaseasca singuri solutiile si sa invete singuri. Varstnicii pot invata si la aceasta varsta, cu conditia ca gradul de complexitate al materialului sa fie redus, domeniu-specific.

Mecanica si pragmatica. Mecanica inteligentei, procesarea informatiei si rezolvarea de probleme independente de continut sufera un declin. Pragmatica, adica gandirea critica, aplicarea de cunostinte sau abilitati acumulate, expertiza specializata, productivitatea personala continua sa se dezvolte.

Declinul cognitiv este pus mai ales pe seama incetinirii timpului de reactie si scaderii capacitatii de procesare a materialului nefamiliar (mai ales nonverbal), precum si a dificultatilor in manipularea materialului complex.



a) Atentia

- se reduce capacitatea de mobilizare, comutare a atentiei, precum si de ignorare a stimulilor irelevanti.

- sarcini utilizate pentru testarea acestei capacitati, la care performanta este redusa: amorsajul negativ, ascultarea dihotomica, executia simultana a mai multor sarcini (vizuala si auditiva, de exemplu)


b) Functiile executive (controlul, planificarea, automonitorizarea, inhibitia)

- are loc o reducere a flexibilitatii - perseverari accentuate.

- scaderea capacitatii de inhibitie a raspunsurilor prepotente (care au fost exersate foarte mult in alte sarcini).


c) Limbajul

- fonologia pare sa ramana intacta (la nivelul expresiv si comprehensiv).

- sintaxa nu se modifica in functie de varsta.

- scade fluenta verbala.

O sarcina tipica de fluenta verbala este cea de a “ spune toate cuvintele ce-ti vin in minte” fie dupa un criteriu ortografic (ex: toate cuvintele care incep cu litera A), fie semantic (ex: o categorie semantica – toate numele de animale).

Se sustine totusi ca memoria semantica ramane intacta.

- dupa 70 de ani, apar probleme in definirea mai nuantata a cuvintelor, in recunoasterea unor noi itemi verbali.


d) Memoria

- senzoriala: ramane functionala pana tarziu, mai ales cea vizuala

- memoria de scurta durata: pare de asemenea intacta (pana la 20 s !!!), desi creste timpul de reactie

- memoria de lunga durata (episodica): pentru activitatile relativ recente sufera un declin, pentru evenimentele din trecut este destul de buna

Se poate considera ca exista o “curba a reamintirii” evenimentelor din timpul vietii. Varstnicii isi amintesc cu dificultate prima copilarie (sub 3-4 ani), au un maxim al reactualizarii evenimentelor de la 20-30 de ani si sufera un declin al amintirii informatiilor foarte recente.

-deficit la nivelul memoriei de lucru : se reduce viteza de procesare a informatiei, deci scade considerabil capacitatea acesteia. O data cu noile informatii stocate, se constata o pierdere accentuata a altor informatii.

-deficite serioase in codarea informatiei contextuale: dificultati in monitorizarea si reamintirea surselor de informatie.






Info Bonus Varsta a treia si INTELEPCIUNEA

Ce este intelepciunea si cum poate fi recunoscuta o persoana inteleapta? Imbatranirea aduce in mod necesar si un spor de intelepciune?

Raspunsul adus la aceste intrebari de Baltes si colaboratorii sai (1990) este unul intrigant.

Definitia data intelepciunii de catre acest grup de cercetatori este aceea de « expertiza in planificarea vietii, managementul vietii si reconsiderarea / privirea retrospectiva asupra vietii ». Acest tip de cunostinte ar permite o intelegere superioara a dezvoltarii umane, si o judecata de exceptie asupra problemelor de viata dificile. Un raspuns intelept ar parea sa fie acela care ia in calcul multiplele aspecte ale situatiilor de viata, recunoaste ca nu exista o solutie care sa fie cea mai buna, invariabil, pentru orice individ, si accepta ca viata este impredictibila.

Studiind un grup de persoane cuprinse intre 25 si 81 ani, cercetatorii au ajuns la concluzia ca numai un procent foarte mic, de 5% dintre indivizi pot fi considerati cu adevarat intelepti. Interesant insa este faptul ca intelepciunea nu pare a fi un “dat” neconditionat al varstei a treia; procentul de tineri a parut sa fie egal cu cel de batrani, si nu toti batranii au putut fi integrati acestei categorii. Asadar, dupa cum spune Baltes, nu e suficienta experienta de viata, ci e necesara si capacitatea de a extrage teorii si concluzii valabile din aceasta.







5. C. Modificari sociale


a)Iesirea la pensie

Aceste eveniment se produce nu atat pentru ca persoana respectiva este incompetenta, ci adesea din ratiuni economice - pentru ca salariul pe care ar trebui sa il primeasca o persoana mai in varsta, mult mai calificata, ar fi prea mare.

Adaptarea la pensionare poate fi usurata de o serie de factori:

faptul de a nu avea nelinisti financiare

utilizarea timpului, care pare acum nesfarsit, in activitati legate de familie, prieteni

pastrarea unei „nise” cu activitati voluntare sau cu „jumatati de norma”

faptul de a fi dorit sa iasa la pensie (a nu fi fost fortat)

amanarea momentului pensionarii cat se poate de mult


Pensionarea nu afecteaza sanatatea fizica, dar isi pune amprenta asupra dezvoltarii mentale (putand provoca depresie, nevroze obsesiv-compulsive, simptome fizice).


b)Relatiile personale

Familia ramane sursa principala de suport emotional. Se intimpla, in cazul familiilor extinse, traditionale, sa coexiste mai multe generatii (4-5), ceea ce bineinteles creeaza nu doar surse de satisfactii, ci si o serie de tensiuni. O serie de probleme ramase deschise sunt provocari ale acestei varste.

Pentru persoana in varsta aparitia unor noi membri – nepoti, stranepoti – se insoteste de pierderea altor fiinte dragi (sot, sotie, frati).


RELATIILE MARITALE

fericire maritala sporita fata de perioada anterioara si ulterioara (mai mare intre 63-69 ani decat dupa 70 ani), rata scazuta a divorturilor

problemele pot sa apara, de exemplu, daca sotia continua sa lucreze, iar sotul deja este pensionat

supravietuirea dupa moartea sotului/sotiei este dificila – aduce lipsa de structura a vietii, convingerea ca „nu mai esti important pentru altcineva”

barbatii se recasatoresc intr-o proportie mult mai mare, femeile raman vaduve

in lipsa partenerului, cea mai buna ajustare se face prin implicarea in noi roluri si in activitati multiple

RELATIILE CU FRATII

se strang, mai ales cele dintre surori

RELATIILE CU COPIII

majoritatea copiilor isi vad parintii in medie de cel putin 2 ori pe saptamana

in multe cazuri locuiesc cu / in apropierea cel putin a unuia dintre copii

exista relatii de ajutor reciporc

parintii ofera ajutor copiilor divortati, celor retardati sau cu diferite tipuri de handicap fizic, sau contribuie la cresterea si educarea nepotilor

copiii inteleg nevoile celor in varsta, ofera suport emotional, discuta despre problemele importante; ofera MAI MULT SENTIMENTE SI MAI PUTIN ACTIUNI CONCRETE

RELATIILE CU NEPOTII SI STRANEPOTII

implicare in cresterea si educarea lor

cei in varsta nu intervin in permanenta, ci mai ales in caz de probleme

rolurile asumate difera in functie de sex

apropierea este mai mare de bunicii materni


c)Ajustari majore la varsta a treia


Din punctul de vedere al lui Erikson, varsta a treia aduce cu sine un nou conflict care se cere solutionat – integritate versus disperare. Pentru a-si putea accepta propria moarte, persoanele in varsta trebuie sa isi accepte viata asa cum au trait-o. Aceste persoane se lupta sa dobandeasca un sentiment de integritate, de coerenta si de completitudine a propriei vieti. Cele care reusesc sa gaseasca o ordine si un sens in ceea ce au trait ating mult dorita intelepciune. Dupa Erikson, aceasta presupune a nu avea regrete majore in legatura cu ceea ce ai facut sau ceea ce ai fi putut sa faci. In al doilea rand, a accepta ca parintii tai au facut tot ce au putut pentru tine, si te-au iubit, cu toate imperfectiunile lor. In plus, presupune a-ti accepta moartea ca sfarsit inevitabil. Cu alte cuvinte, a accepta imperfectiunea ta, a parintilor tai si a vietii.


O Intelepciunea in acceptiunea lui Erikson – adica acceptarea propriei vieti si a propriei morti iminente – difera de acceptiunea lui Baltes – expertiza cognitiva in domenii precum planificarea propriei vieti.


Cei care nu ating aceasta stare de acceptare sunt coplesiti de disperare, deoarece realizeaza ca le-a mai ramas foarte putin timp de trait.

Dar, desi integritatea trebuie sa fie mai „puternica” decat disperarea, Erikson crede ca o anumita doza din aceasta din urma este inevitabila. Oamenii au nevoie sa „jeleasca”, sa traiasca o stare depresiva, legata nu doar propria lor nenorocire si sansele pe care le-au pierdut, ci si de vulnerabilitatea si caracterul tranzitoriu al vietii umane.

Dar varsta inaintata este si un timp al jocului, al recastigarii copilariei, in care creatia, chiar daca nu biologica, ci doar mentala si imaginativa isi gaseste loc.


O perspectiva oarecum apropiata este cea a lui Robert Peck (1955), care a atras atentia asupra celor trei ajustari majore pe care trebuie sa le faca persoanele de varsta a treia.


O definire mai larga a propriei persoane versus preocuparea (exclusiva) pentru rolurile profesionale

Cu alte cuvinte, presupune depasirea conceptiei ”Sunt o persoana valoroasa atata timp cat lucrez” inlocuind-o cu „Pot fi valoros in multe alte feluri; pentru ca pot sa indeplinesc mai multe roluri, inafara celor profesionale, si pentru ca sunt ceea ce sunt!”

Cei care au iesit la pensie au nevoie sa se auto-exploreze si sa inlocuiasca orientarea catre munca, substituindu-i alte activitati. Sunt sanse mult mai mari ca ei sa se pastreze activi, daca pot fi mindri de propria persoana, dincolo de munca.


Transcendenta corpului versus preocuparea pentru corp

Declinul fizic creeaza aceasta nevoie de depasire a preocuparilor legate de propriul corp si gasirea altor surse de satisfactie. De exemplu, focalizarea pe relatii sau pe activitati care nu cer o sanatate perfecta ajuta la o mai buna ajustare.


Transcendenta propriului ego versus preocuparea pentru ego

Probabil cea mai dificila dar poate ajustarea cruciala pentru individ, este cea de a trece dincolo de preocuparea pentru sine si pentru propria viata, si de a accepta certitudinea mortii.

Cum poate fi posibil ca cineva sa isi accepte cu seninatate propria moarte?

Prin recunoasterea faptului ca a realizat ceva pana acum, ceva ce va ramane in urma sa – proprii copii, relatiile personale, contributia fata de societate. Aceasta transcendenta a egoului este posibila deci atunci cand faci ceva pentru binele celorlalti.





6. Modalitati de optimizare a calitatii vietii


Pentru persoanele cu probleme de auz

  • vorbiti mai tare decat in mod normal, fara a striga
  • exprimati-va clar
  • vorbiti mai rar decat o faceti de obicei
  • stati la aproximativ 1 m –1,5 m de persoana in varsta, in lumina buna – astfel ea poate folosi miscarile buzelor si gesturile dumneavoastra drept „cheie” de descifrare a cuvintelor
  • nu mancati, nu mestecati si nu va acoperiti gura in timp ce vorbiti
  • nu lasati sa mearga simultan radioul sau televizorul
  • daca cel care va asculta nu intelege, reformulati simplu si scurt ceea ce doriti sa spuneti

Pentru persoanele cu probleme vizuale

  • luminati puternic, mai ales scarile sau colturile  coridoarelor
  • incercati sa vedeti cum se poate face ca de exemplu cartea sau ziarul sa luminate optim
  • nu acoperiti cu nimic podeaua
  • nu rearanjati mobila sau obiectele din incapere
  • renuntati la obiectele care nu sunt absolut necesare
  • marcati cu culori vii obiectele care sunt utilizate des
  • puneti la indemana celor varstnici o lupa sau o lanterna mica

Pentru mentinerea conditiei fizice

  • incurajati exercitiul fizic regulat

Pentru persoanele cu deficite mnezice

  • oferiti informatiile in mai multe modalitati (de exemplu, vizual si auditiv)
  • aveti rabdare, oferiti suport si sustinere in fata tulburarilor de memorie
  • lasati la indemana un carnetel (de exemplu langa telefon)
  • folositi calendare, biletele pentru mesaje, etc.

Pentru incurajarea activitatii mentale

  • folositi jocuri de cuvinte
  • vizionati filme
  • cititi impreuna carti, ziare
  • puneti intrebari legate de subiecte familiare pentru persoana in varsta
  • realizati impreuna albume foto, aranjamente florale, ornamente de Craciun, crosetati, coaseti sau faceti un puzzle

Pentru incurajarea luarii de decizii

  • oferiti persoanelor in varsta posibilitatea de a opta singure pentru un anumit fel de mancare, o anume imbracaminte, pentru cadoul pe care sa il ofere cuiva din familie, pentru faptul de a iesi sau nu la plimbare

Pentru mentinerea unei dispozitii afective pozitive

  • incurajati contactele si jocul cu copiii – nepoti, stranepoti
  • accentuati / apelati la punctele tari ale persoanei
  • cereti sfatul in domeniile sale de expertiza
  • nu faceti economie de gesturi tandre, imbratisari, atingeri placute, strangeri ale mainilor

Pentru dumneavoastra

  • puteti sa va imbogatiti cu experienta persoanelor in varsta, ascultand si inregistrand de exemplu pe o caseta amintiri din copilaria lor, experiente de viata, puncte de cotitura, realizari, opinii despre viata

Si, in general, incercati sa fiti un bun ascultator. Daca o persoana in varsta doreste sa vorbeasca, urmariti-l cu atentie mare, chiar daca ati mai auzit povestea (chiar cu 5 minute inainte). Ascultati „dincolo de cuvinte”, inclusiv lamentarile. Si nu va simtiti dator neaparat sa „faceti ceva”.



Sumar

Cu cit o persoana imbatraneste mai mult, cu atat ea este victima mai multor stereotipuri negative. Totusi, in ciuda prejudecatilor existente, persoanele de varsta a treia sunt mult mai competente si in majoritatea cazurilor active pana foarte tarziu. Imbatranirea poate fi un proces normal, fiziologic, inevitabil – imbatranirea primara, sau se poate asocia unor boli – imbatranire secundara. Se considera ca poate sa existe si o „prabusire” a abilitatilor cognitive care prefigureaza momentul mortii – imbatranire tertiara. Majoritatea teoriilor imbatranirii se impart in doua categorii: teorii ale imbatranirii programate si teorii ale deteriorarii. La varsta a treia se produc o serie de modificari morfologice, microscopice si biochimice ale creierului; apare un declin al abilitatilor senzoriale si perceptive; se inregistreaza deficite psihomotorii si alte modificari fizice. Din punct de vedere cognitiv este afectata mecanica sau inteligenta fluida, dar se mentine pragmatica sau inteligenta cristalizata. Scad viteza de reactie si capacitatea de procesare a materialului nefamiliar sau complex. Atentia, functiile executive, memoria de lucru par a fi mai putin functionale. Memoria episodica pentru evenimentele recente sufera un declin, dar este foarte buna pentru evenimentele din deceniile 2 si 3 ale vietii personale. Din punct de vedere social, pensionarea are un impact semnificativ, dar nu fatal asupra vietii personale. Relatiile sociale continua sa functioneze si sa se imbogateasca. Exista sarcini adaptative specifice varstei a treia – depasirea definirii propriei persoane prin munca, depasirea preocuparii pentru propriul corp si depasirea preocuparilor centrate pe propriul ego. Exista modalitati de optimizare a calitatii vietii persoanelor in varsta.


Cuvinte-cheie: imbatranire primara, secundara, tertiara, imbatranire programata, deteriorare, modificari, mecanica, pragmatica, ajustare, pensionare, intelepciune

Exercitii


A)Exercitii de auto-evaluare a cunostintelor acumulate :


Pensionarea poate deveni o experienta pozitiva daca:

a)      este obligatorie;

b)     se evita orice plan de viitor pana dupa pensionare;

c)      timpul poate fi folosit in mod eficient;

d)     este anticipat declinul fizic de dupa pensionare.


Persoanele in varsta pot sa invete cel mai bine daca:

a)      materialul este prezentat mult mai lent;

b)     sarcina nu presupune acuratetea raspunsului;

c)      sarcina presupune memorie de scurta durata.



3. ADEVARAT SAU FALS?

Incercuiti A pentru adevarat si F pentru fals.


a. A F Casatoriile la varsta a treia tind sa fie nefericite.


b. A F Persoanele in varsta care detin controlul asupra propriei vieti si au un sentiment de competenta imbatranesc se adapteaza mult mai bine.


O data cu varsta, inteligenta adultilor:

a)      creste in anumite domenii si scade in altele;

b)     in general se reduce;

c)      in general creste;

d)     ramane stabila.


Incercati sa puneti in corespondenta literele si cifrele:

______ 1. inteligenta cristalizata A. Boala degenerativa progresiva ce implica deteriorarea celulelor creierului.

______ 2. imbatranire tertiara                            B. Capacitatea de adaptare la situatii noi

______ 3. osteoporoza     C. Abilitatea de a folosi ulterior vechi strategii eficiente

______ 4. boala Alzheimer                                D. O reducere in capacitatile cognitive la scurta vreme inainte de momentul mortii

______ 5. inteligenta fluida                               E. Pierderea excesiva de masa osoasa, care duce la cresterea incidentei fracturilor


B)Teme pentru dezbatere:

Sunteti de acord cu „lupta impotriva imbatranirii”? Care ar putea fi consecintele prelungirii duratei de viata a tuturor indivizilor umani?

In tarile care au un procent mare de populatie de varsta a treia exista in mod curent practica institutionalizarii acestor persoane. Care ar fi argumentele pro si contra pentru o astfel de decizie?

Dar daca ar fi vorba chiar de dumneavoastra?


Raspunsuri la exercitiile de auto-evaluare:

:c; 2:a; 3a: F; 3b: A; 4: a; 5: 1C, 2D, 3E, 4A, 5B.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }