QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Valorificarea testului sociometric in activitatea educativa a dirigintelui








VALORIFICAREA TESTULUI SOCIOMETRIC IN ACTIVITATEA EDUCATIVA A DIRIGINTELUI



Introducere

Astazi, in societatea noastra, o problema importanta a sistemului de invatamant este realizarea dimensiunii europene a educatiei, care presupune ca tinerii sa beneficieze de o educatie si de o instructie in acord cu cerintele societatii moderne, democratice, aflate intr-o continua dezvoltare economica. Este vorba de capacitatea sistemului educational de a-l inzestra pe tanar cu acele cunostinte si deprinderi exacte si eficiente, care sa-l puna in acord cu realitatea social-economica din Romania si din Europa, cu valorile vietii contemporane, dar si cu propria lui valoare si aspiratiile sale, sa raspunda si sa corespunda realitatii socio-economice, intr-o buna corelatie cu societatea si in societatea din care face parte.




Propunandu-si sa dezvolte in individ toate calitatile si capacitatile de care este susceptibil, educatia este o dimensiune constructiva a fiintei umane. Educatia, ca proces orientat spre implinirea spirituala a fiintei si a comunitatii, presupune participare, traire, comunicare intre indivizi concreti.

Interactiunea educativa trebuie dirijata in asa fel incat sa provoace schimbari individuale in sensul progresului cognitiv si comportamental.

Reusita scolara la un nivel minimal, inseamna ca tanarul sa ajunga la rezultatul dorit, de exemplu parcurgerea unei anumite etape de scolarizare, iar la nivel maximal sa obtina un randament cat mai inalt in educatie si aceasta cu ajutorul caracteristicilor individuale, dar si a determinarilor sociale. Componentele principale ale reusitei scolare sunt:

calificativele la invatatura, aduse de asimilarea cunostintelor si

integrarea sociala corespunzatoare, bazata pe formarea modelelor de conduita, fundamentata pe interiorizarea normelor si valorilor sociale.

Conditionarea reusitei scolare este data de factori ca: dezvoltare intelectuala normala, metode pedagogice adecvate, mediul familial stimulator etc.

Confirmarea reusitei, in integralitatea ei, vine in activitatea postscolara, cand tanarul, dupa cum spune Robert Dottrens (1979), trebuie sa stie sa se conduca, sa se adapteze, sa colaboreze, sa se cultive.

Clasa ca grup social

Desi scopul scolarizarii il constituie progresul individual, educatia este un proces social. Cat se afla la scoala, elevul este membru al unui grup si aceasta apartenenta ii marcheaza in mod decisiv performantele. Succesul scolar presupune si invatarea normelor ce guverneaza comportamentele acceptate in grupurile de elevi.

Clasa este un sistem formal si un mediu de relatii interpersonale informale. Este formala prin faptul ca prescrie reguli si norme. Dar dezvolta si relatii de apreciere, simpatie, antipatie, alegere si respingere intre elevi.

Clasa de elevi se constituie, asadar, ca un grup foarte important pentru orice elev, caci se perpetueaza de-a lungul catorva ani (cel putin un ciclu de scolarizare) si are o imensa influenta asupra membrilor sai.

Ca orice grup mic, clasa poseda structuri ce-i confera stabilitate. In cadrul interactiunii membrilor se dezvolta norme ce modeleaza comportamentele si le fac previzibile. De asemenea, structura clasei este intarita de statusurile si rolurile ce apar si evolueaza in sanul ei. In literatura noastra Adrian Neculau a insistat asupra conceperii dinamicii „rol-statusului” ca invatare scolara.

Statusul este „un ansamblu de cerinte, de dispozitii oficiale care reglementeaza pozitia fiecarui individ intr-o colectivitate”, iar rolul „reprezinta aspectul comportamental al statusului, totalitatea conduitelor realizate din perspectiva detinerii unui anume status”. Autorul precizeaza ca eforturile elevilor de a se incadra in rol, deci de a indeplini rolul potrivit cu statusul de elev, nu conduc numai la performante scolare deosebite, dar si la asimilarea de catre acestia a normelor si valorilor societatii.

Dupa Radu I. clasa de elevi ar fi „un grup angajat in activitati cu obiective comune, ce creeaza relatii de interdependenta functionala intre membrii sai”, deci, ca grup, tinde sa atinga anumite scopuri.

In ceea ce priveste procesele afective, este evident ca atractia dintre membrii grupului-clasa constituie o conditie fundamentala a performantelor scolare inalte. Ea este, in acelasi timp, o sursa de satisfactie personala pentru membri si un factor al coeziunii grupului.

Asadar, daca scoala poate fi considerata ca o organizatie sociala, clasa scolara este un grup social, mai mult sau mai putin coeziv, in sanul caruia au loc diferite tipuri de interrelatii; este un subsistem al unitatii scolare, de sine statator cu o structura precisa, obiective precise ale activitatii, reguli de functionare si o ierarhie de competenta.

Studiul fenomenelor de grup

Un invatamant de tip formativ, deschis si in concordanta cu idealul educational european, presupune un management performant la nivelul fiecarei clase de elevi. Un diriginte bun presupune un bun organizator al clasei, o relationare corecta cu grupul de elevi, un mediator al conflictelor. Iata de ce este evident ca dirigintele clasei trebuie sa cunoasca foarte bine relatiile intrasistemice de la nivelul clasei pe care o conduce, viata grupului, prezenta microgrupurilor, a individualitatilor. Caci din interactiunea dintre membrii colectivului rezulta atitudini de o mare variabilitate, se manifesta atractii si respingeri, din care rezulta identitatea grupului.

Principala metoda pentru studiul fenomenelor de grup este testul sociometric sau MORENO, dupa numele celui care l-a elaborat si aplicat in 1929 (Jacob Moreno).



Mijlocul metodologic de obtinere a informatiilor din clasa este chestionarul sociometric, care cuprinde patru intrebari, cu precizarea in ordine a trei colegi cu care elevul chestionat ar face sau nu o anumita activitate. Se va asigura secretizarea raspunsurilor. Intrebarile sunt: de alegeri motivate, de respingeri motivate, de perceptia alegerilor proprii motivate si de perceptia respingerilor proprii motivate.

Prelucrarea rezultatelor se face statistic si individual prin intabularea raspunsurilor in matricea sociometrica, adica un tabel care are mentionat pe orizontal si vertical elevii clasei, iar in interiorul lui sunt marcate alegerile si respingerile. Mergand orizontal se pot calcula cate alegeri si cate respingeri a obtinut fiecare membru al clasei, care se trec in rubrici speciale, alaturat carora este cifra ce desemneaza coeficientul sociometric – valoarea obtinuta prin scaderea voturilor negative din cele pozitive.

Reprezentarea topografica a clasei, se realizeaza prin conturarea sociogramei – o diagrama circulara in care, pornindu-se din cercurile interioare spre exterior, se indica nivelele de integrare a elevilor si configuratia grupurilor, in functie de relatiile reciproce dintre elevi. Sageata albastra indica alegerea, iar sagetile albastre duble alegerea reciproca. Sageata rosie indica respingerea, iar sagetile rosii duble respingerea reciproca. Elevii, in cadrul sociogramei sunt reprezentati printr-un cerc rosu fetele si cerc albastru baietii, cu cifra corespunzatoare identificarii lor.

Pe baza testului sociometric se pot stabili mai multi indici sociometrici necesari in activitatea educativa a dirigintelui:

statusul sociometric, dupa formula , unde ∑A este numarul alegerilor primite, ∑R este numarul respingerilor primite, N este numarul elevilor clasei;

gradul de coeziune al grupului prin  (∑A este numarul alegerilor reciproce perechi);

expansivitatea prin (∑A este numarul alegerilor emise de un elev);

Astfel de date se dovedesc deosebit de utile managerului clasei deoarece il ajuta sa determine:

liderul informal, elevul cu maximul de alegeri si minimul de respingeri, deci elevul preferat de majoritatea membrilor grupului;

elevii integrati, adica elevii care au primit un numar mai mare de alegeri decat respingeri;

elevii labili, elevii cu un numar aproximativ (±1) egal de alegeri si respingeri primite;

elevii izolati, aceia care sunt tratati cu indiferenta de colegi, lipsindu-le atat alegerile cat si respingerile;

elevii marginalizati, elevii al caror numar de alegeri este mai mic decat cel al respingerilor (aceste ultime doua categorii de elevi trebuie sprijinite de diriginte pentru a se integra in colectivul clasei si sa evolueze multumitor).

Cu ajutorul sociogramei, dirigintele poate sa identifice:

constelatiile, adica grupurile mici din alcatuirea clasei formate din elevi care se aleg reciproc; in acdrul fiecarei constelatii exista un elev care aduna maximum de alegeri din partea constituentilor grupului; el reprezinta un centru de influenta in grup prin care dirigintele poate actiona; o categorie aparte o reprezinta constelatia inchisa, in care fiecare component al ei isi satisface integral alegerile in cadrul grupului, iar aici dirigintele trebuie sa intrvina pentru a deschide grupul catre clasa;



respingerile, care daca sunt reciproce pot genera conflicte;

sociograma individuala a fiecarui elev, pentru a fi folosita intr-un studiu de caz, daca vor fi probleme;

masura realismului autoevaluarii elevilor din intrebarile de perceptie a alegerilor si respingerilor; aceasta trebuie utilizata in orice actiune de interventie, corelata cu celelalte date obtinute prin testul sociometric.

Testul sociometric trebuie aplicat in fiecare an scolar pentru a surprinde evolutia clasei ca intreg si a fiecarui elev in parte.

Toate aceste informatii vor fi apoi utilizate de diriginte pentru proiectarea unor actiuni care ar viza reorganizarea interactiunilor dintre elevi si, implicit, ameliorarea participarii lor in situatiile scolare.

Desi rezultatele furnizate prin utilizarea tehnicilor sociometrice de investigare a fenomenelor de grup sunt atat de necesare educatorilor, putini sunt aceia care se incumeta la o astfel de munca, fie ca nu stapanesc bine metoda, fie ca nu au rabdare sa parcurga toti pasii. In plus, elevii au anumite retineri fata de diriginte, ceea ce duce la deformarea motivarii optiunilor. Si atunci este cu atat mai necesara prezenta in fiecare unitate scolara, a unui specialist (sociolog sau/si psiholog), care sa aiba program de cabinet sigur si permanent.


Bibliografie

Cucos, Constantin (coord.), 1998 – Psihopedagogie pentru examenele de definitivat si grade didactice, Editura Polirom, Iasi.

Evans, K. M., 1962 – Sociometrz and Education, Routledge & Kegan Paul, London.

Marinescu, Silvia, 2003 – Invitatie la educatie, Editura Carminis, Pitesti.

Mihu, Achim, 1967 – Sociometria. Eseu critic, Editura Politica, Bucuresti.

Prodanciuc, Robert; Cordea, Roxana, 1999 – Dinamica status-rolurilor la liceeni, Sesiunea judeteana a elevilor, Deva.

Stefan, Mircea, 2006 – Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucuresti.

Vrabie, Dumitru, 1994 – Psihologia atitudinii elevului fata de aprecierea scolara, Editura Porto-Franco, Galati.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }