Tipologii ale invatarii

Tipologii ale invatarii

Asupra tipologiei si stabilirii tipurilor de invatare exista mai multe puncte de vedere.    R. Gagn in cartea sa "Conditiile invatarii" face o expunere mai analitica asupra invatarii, distingand 8 tipuri de invatare de complexitate crescanda, in asa fel incat o invatare mai complexa presupune realizarea prealabi1a a celorlalte moduri de invatare mai simple. De aceea, punctul sau de vedere poate fi intitulat teorie a invatarii cumulativ-ierarhice. Iata care sunt cele 8 niveluri:

a.   invatarea de semnale (conform teoriei lui I.P. Pavlov) - cazul sugarului care incepe sa-si recunoasca mama dupa imaginea ei vizuala si nu doar dupa voce;

b.   invatarea stimul-raspuns (conform cu cercetarile lui E. Thorndike) - cand sugarul invata sa-si tina singur biberonul; la un anume stimul, poate inlocui o miscare cu alta;

c.   inlantuirea de miscari - cand invatam o serie de miscari (mersul pe bicicleta, inotul, scrisul) - fiecare miscare declanseaza pe cea urmatoare;

d.   asociatiile verbale foarte complexe sunt cele implicate in vorbire (aici intervine si un proces de codificare);

e.   invatarea prin discriminare - atunci cand facem distinctii fine (deosebirea dintre o insecta si un paianjen);

f.    invatarea conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele, aplicandu-le exact in cazurile adecvate;

g.   invatarea regulilor a legilor, a formulelor matematice si a notiunilor abstracte;

h.   rezolvarea de probleme constituie tipul de invatare cel mai complicat; trebuie sa combinam regulile cunoscute pentru a solutiona situatii, probleme noi; uneori se impune imaginarea unor noi regularitati.

In functie de unele noi criterii, specialistii in domeniu au desprins si alte tipuri de invatare, pe care le vom prezenta si noi intr-o maniera sintetica in tabelul de mai jos.

Din imbinarea unor dimensiuni si tipuri ale invatarii, cum ar fi: invatarea prin receptare si prin descoperire si invatarea mecanica si constienta se pot desprinde patru tipuri de baza ale invatarii, pe care in mod schematic le redam mai jos:

Vom realiza o succinta analiza asupra acestor tipuri de baza ale invatarii:

invatarea mecanica prin receptare are loc atunci cand profesorul prezinta generalizarea continutului de predat, iar elevul/studentul s-ar margini sa-l memoreze fara sa prelucreze informatiile (invata mecanic rezumatul);

invatarea constienta prin receptare are loc atunci cand cadrul didactic prezinta generalizarea in forma ei finala iar cursantul o asociaza intr-o maniera rationala sistemului sau de idei, prelucrand informatia asimilata si incorporand-o logic in structurile sale cognitive (invata rezumatul dezvoltandu-l);

invatarea constienta prin descoperire intervine cand elevul/studentul isi formuleaza generalizarea singur si ulterior o asociaza sistemului sau de idei in mod rational;

invatarea mecanica prin descoperire are loc atunci cand elevul/studentul descopera singur, isi formuleaza el singur continutul de invatat dar in continuare il memoreaza fara sa-l asocieze sistemului sau de cunostinte. Se subintelege ca accentul este pus pe memorie si nu pe asociatie si alte operatii ale gandirii.

Vom incheia aceasta secventa prin surprinderea raportului dintre predare si invatare si, mai ales, a principalelor procese psihice implicate in aceasta activitate didactica. Atat invatarea cat si predarea trebuie sa se realizeze in succesiune logica implicand urmatoarele etape:

Comparand aceste etape la activitatea de predare si invatare si in raport cu continutul de invatat obtinem urmatoarea configuratie a acestora:

Raportul predare - invatare din perspectiva atributiilor prezentate presupune modificari importante in ceea ce priveste predarea si invatarea. Referindu-ne la asemenea schimbari, la nivelul actului predarii, profesorul nu mai apare ca un simplu transmitator de cunostinte - informatii, ci indeplineste o functie manageriala, de conducator, coordonator al procesului de predare - invatare. El trebuie sa ajute cursantii sa constientizeze, sa prelucreze si sa memoreze diferitele continuturi de invatat, sa-i dirijeze si sa-i motiveze in activitatea de invatare. La randul lor, elevii/studentii trebuie sa fie mai activi si mai plini de initiativa in ceea ce intreprind in activitatea de invatare, simpla prezenta si participare nemaicorespunzand cerintelor pe care le implica invatamantul modern.