QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Studiu de caz privind educatia







Studiu de caz privind educatia


Aceasta sectiune se bazeaza pe un studiu pilot de impact ex-ante asupra educatiei timpurii, elaborat in cadrul prezentului proiect PHARE si demonstreaza modul in care s-au derulat primii pasi ai acestui studiu de impact.


Capitolul 1. Grupul de lucru


Urmatorii reprezentanti au facut parte din Grupul de Lucru privind Educatia, care este organismul de coordonare pentru implementarea activitatilor proiectului.





- 1 Inspectorul general pentru Invatamant prescolar, Directia Generala pentru Educatie Timpurie, Scoli, Performanta si Programe (DGETSPP).

1 Consilier, DGETSPP

Consilieri pentru Afaceri Europene, Unitatea de Politici Publice

Expert, Unitatea de Management a Proiectului

1 Expert in educatie din cadrul Secretariatului General al Guvernului.


In cadrul celei de-a doua intruniri a fost propus un plan de actiune al Grupului de Lucru, care a fost elaborat dupa cum urmeaza:


Pasul unu: GL a definit problemele care necesitau a fi analizate si a elaborat un calendar in care sa se desfasoare activitatile de cercetare cu privire la educatia timpurie. A fost elaborat un Grafic Gannt pentru a structura si implementa activitatile. Problema a fost deja identificata in cadrul unei propuneri anterioare de politica publica, care nu a fost niciodata implementata si care a servit drept baza pentru exercitiul pilot; aceasta problema ramane o prioritate pentru Guvern.


Pasul doi: Mobilizarea grupului de lucru:

La inceputul studiului de impact ex-ante a fost creata o diviziune a muncii in cadrul Grupului de Lucru. Acesta a fost impartit in doua echipe, dupa cum urmeaza:


a. una pentru consultarile cu factorii interesati /colectarea si evaluarea datelor.

b. una pentru revizuirea si evaluarea documentelor juridice si de alta natura.


Cele doua echipe ale Grupului de Lucru au lucrat simultan si intr-o maniera coordonata, pentru a-si indeplini sarcinile in conformitate cu un calendar si o agenda de lucru agreate in prealabil.


Pasul trei: a fost creata o Echipa de Consultare formata din experti in educatie timpurie (ex. UNICEF, Step-by Step, Salvati Copiii), care a furnizat consiliere specializata Grupului de Lucru si a furnizat date si cercetari privind educatia timpurie si a mentinut relatiile cu factorii cheie interesati.


Pasul patru: elaborarea unui cadru analitic pentru procesarea informatiilor si selectarea indicatorilor. Aceasta activitate a fost desfasurata de Grupul de Lucru pentru a evalua si procesa informatia si feedback-ul si pentru a identifica cei mai adecvati indicatori pentru procesul viitor de colectare si procesare a feedback-ului si informatiilor.


Pasul cinci: Elaborarea instrumentelor


Urmatoarele instrumente au fost proiectate, implementate si utilizate de membrii GL:

a. Interviuri cu factorii interesati si discutii in cadrul focus grupurilor cu factorii interesati ex. unitatile/ crese/ gradinite pentru educatie timpurie din Bucuresti si alte regiuni;

b. Colectarea surselor de informatii si revizuirea instrumentelor

c. Interviuri aprofundate (ghid de interviu)

d. Discutii in cadrul focus grupurilor


In aceasta etapa, Grupul de Lucru a participat la sesiuni de formare dupa cum urmeaza:

Etape procedurale cheie pentru elaborarea si implementarea metodologiei cu privire la studiul de impact, inclusiv definirea problemei, formularea obiectivelor, planificarea pasilor secventiali pentru desfasurarea acestui studiu de impact ex-ante.

Program E-learning: membrii Grupului de Lucru au participat la un program de formare privind Internetul al Executivului britanic privind o mai buna reglementare BRE. Acest lucru le-a permis nu doar sa urmeze pasii SI, ci si sa acceseze o baza de date electronica de informatii si studii de caz privind alte experiente internationale de desfasurare a Studiilor de impact.

Utilizarea si aplicarea practica a metodologiei privind studiul de impact ex-ante in domeniul educatiei timpurii. Proiectarea instrumentelor practice pentru accesarea datelor, informatiilor si experientelor din diverse surse ex. interviuri cu factorii interesati, metode de desfasurare a discutiilor in cadrul focus grupurilor.


Urmatoarele proceduri de colectare a datelor au fost incluse:

e. Elaborarea unui cadru-tip: pentru baza de date a rapoartelor/documentelor/proiectelor privind educatia timpurie, relevante pentru orice studiu de impact ex-ante in desfasurare.

f. Discutii aprofundate in cadrul focus grupurilor impreuna cu factorii interesati: pentru facilitarea procesului de colectare a datelor si formularea chestionarelor.

g. Liste de verificare: pentru a revizui documentatia relevanta, a colecta date din partea factorilor interesati, inclusiv departamentele secundare; si liste de verificare a performantelor pentru evaluarea diverselor aspecte, cum ar fi performanta angajatilor, calitatea serviciilor furnizate.

h. Chestionare: pentru a colecta date de la manageri, angajati si beneficiarii serviciilor.


Pasul sase: Planificarea procesului de esantionare


GL a identificat esantionul care va fi selectat la toate nivelurile incepand cu nivelul parintilor, pana la cel al autoritatilor locale, profesori, functionari publici si alti factori interesati.


Pasul sapte: Grupul de Lucru a revizuit instrumentele pentru colectarea/evaluarea datelor


Instrumente, cum ar fi chestionare, documente, interviuri cu focus grupuri sau individuale au fost analizate in lumina raspunsurilor primite din partea factorilor interesati, pentru a furniza clarificari sau modificari suplimentare .


Pasul opt: Implementare


Procesul de consultare a factorilor interesati a fost activitatea principala desfasurata pe durata exercitiului pilot privind studiul de impact ex-ante. Dupa procesarea datelor, GL a formulat si selectat optiunile initiale in conformitate cu un set de criterii stabilite in etapa initiala (vezi sectiunea 1). Procesul de implementare se finalizeaza cu elaborarea raportului.


Capitolul 2. Consultari cu factorii interesati


Al doilea Grup de Consultare a fost alcatuit din experti specialisti cu o vasta implicare, cunostinte si expertiza in domeniul educatiei timpurii (ex. UNICEF, Step by Step). Rolul acestora este de a furniza indrumare profesionala, de a oferi informatii Grupului de Lucru in ceea ce priveste implementarea studiului pilot din domeniul educatiei timpurii. Acestia revizuiesc si fac sugestii cu privire la rezultatele studiului pilot, precum si comentarii critice asupra constatarilor obtinute.


Instrumentele elaborate pe parcursul exercitiului pilot au fost folosite in timpul vizitelor la crese. Expertii au colectat datele din Bucuresti si din regiuni.


Grupul de Lucru a intocmit o lista a creselor unde se vor desfasura discutii cu focus grupurile. Rezultatele studiului pilot vor ramane la acest nivel.    


Capitolul 3. Definirea problemei


O trasatura a sistemului de educatie timpurie din Romania este ambiguitatea cadrului legislativ cu privire la educatia copiilor cu varste intre 0-3 ani, anumite gradinite/crese fiind infiintate fara a avea o structura consistenta sau/si standarde educationale clare.


Majoritatea serviciilor pentru copiii cu varste intre 0 si 3 ani sunt furnizate prin sistemul de crese, care ofera anumite tipuri de servicii de sanatate fara a avea insa si o componenta educationala consistenta asociata. Astfel, exista un numar de gradinite care au clase pentru copii mici, dar care nu includ o componenta educationala privind educatia timpurie.


In prezent exista 287 crese (inainte de 1989 erau 902 de crese cu 90.000 copii) cu aproximativ 11.000 copii. In ciuda acestui fapt, doar cei care au un venit familial scazut sau mediu isi trimit copiii la crese. Aceste probleme sunt generate de urmatorii factori


Chiar daca UNICEF a elaborat standarde educationale, care in prezent sunt in proces de validare , se constata o lipsa a unei politici coerente pentru aceasta grupa de varsta. Avand in vedere ca aceste crese nu sunt acreditate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, nu exista niciun mecanism formal pentru a monitoriza si evalua dezvoltarea copilului inainte de varsta de 3 ani. De asemenea, din discutiile avute cu parintii si cadrele didactice s-a observat ca exista o nevoie acuta cu privire la serviciile din domeniul educatiei timpurii, pentru copiii sub 3 ani ai caror parinti lucreaza. Gradinitele existente inscriu copii incepand cu varsta de 3 ani, insa parintii revin pe piata muncii la sfarsitul celor doi ani de concediu platit. Astfel,  exista un deficit in oferta pentru copiii cu varste intre 2 si 3 ani: pentru acestia nu exista structuri adecvate(nici crese, nici gradinite).


In plus, deoarece nu exista un organism de reglementare la nivel national pentru aceasta problema a creselor, responsabilitatea administrativa cade pe umerii autoritatilor locale. Aceasta situatie a avut urmatoarele consecinte:


Lipsa de implementare a unui curriculum privind educatia timpurie pentru copiii cu varste intre 0-3. Curriculumul national ar trebui sa includa educatia timpurie pentru copiii cu varste intre 0-3.


Nu se asigura cursuri de formare pentru personalul care activeaza in acest sector al educatiei timpurii. Mai mult, procentul personalului calificat pentru educatia timpurie este in jur de 4%. Datele demonstreaza ca 50% din personalul creselor nu a participat la niciun program de formare continua in vederea perfectionarii abilitatilor si cunostintelor4.




Capitolul 4. Planificarea studiului de impact ex-ante

In momentul in care a fost planificata o evaluare a impactului pentru a fi inclusa in oferta educationala, in 2009, MECI a initiat urmatoarele etape:

  1. A stabilit un Grup de Lucru, sprijinit de Grupul de Consultare format din experti externi
  2. A inceput imediat procesul de evaluare a impactului
  3. A demarat procesul de colectare a informatiilor si datelor
  4. A adresat intrebarea “ce stim deja despre educatia timpurie”, inclusiv a dorit sa afle raspunsurile la urmatoarele intrebari:

  • Cati copii mici, personal si crese sunt in tara?
  • Care este distributia creselor in tara?
  • Nevoia pentru informatii actualizate privind educatia timpurie a copiilor cu varste 0-3 ani
  • Oferta creselor private: cate astfel de crese sunt in tara?
  • Care sunt institutiile ce autorizeaza cresele private?
  • Informatii legate de personal, atat de la cresele de stat cat si de la cele private
  • Membrii Grupului de Lucru au trimis o scrisoare comuna a Ministerului Afacerilor Interne si MECI catre consiliile regionale si locale pentru a obtine informatii cu privire la numarul de infanti, personal etc. in crese.
  • MECI coordoneaza o retea de inspectori in invatamant din toata tara. Acestia sprijina GL in ceea ce priveste procesul de colectare a datelor necesare cu privire la aspectele cheie, cum ar fi alocarea bugetara pe ultimii trei ani, numarul copiilor, creselor si asistentilor etc.

- personalul MECI a pus in circulatie o scrisoare catre inspectorii din cele 42 de judete si districte pentru a obtine aceste informatii.

- MECI a contactat autoritatile in ceea ce priveste inregistrarea creselor private (numar, localizari etc).


Exemplu de studiu de caz privind colectarea informatiilor pentru analiza datelor din domeniul educatiei timpurii:

In cadrul procesului de colectare a datelor in 2009, Grupul de Lucru MECI a observat ca sunt necesare patru categorii de informatii:

a. cati copii si personal de sprijin exista in cresele din judete?

b. chestionare catre parinti cu privire la serviciile de care acestia au nevoie;

c. nivelul de satisfactie al beneficiarilor (ex. parintii). Cum poate fi imbunatatita situatia?

d. informatii din partea autoritatilor locale si inspectoratelor cu privire la aspectele legate de finantare, personal, logistica si infrastructura pentru domeniul educatiei timpurii.


Pentru implementarea acestor sarcini, au fost parcursi urmatorii pasi:

  • A fost elaborata o grila de date sablon pentru colationarea/analiza informatiilor inclusiv: numarul de copii si crese, nivelurile de completare cu personal, alocarile bugetare pe o perioada de 3 ani etc.
  • Actiune: un functionar public MECI a fost insarcinat cu elaborarea unei scrisori si a unei grile de date si cu obtinerea semnaturii autorizate; un consultant extern a avut responsabilitatea de a compila chestionarele pentru parinti.
  • Un chestionar a fost trimis parintilor pentru a analiza nevoile copiilor cu varste intre 0-3 ani care nu merg la cresa: de ce fel de servicii au nevoie?
  • A fost elaborata o ancheta privind nivelul de satisfactie al parintilor care au copii la cresa, pentru a obtine opiniile acestora.
  • Au fost organizate interviuri cu autoritatile locale pentru a se discuta aspecte financiare, de infrastructura, s-au stabilit focus grupuri care sa identifice profilurile de calificare pentru personalul din crese.
  • Au fost organizate sesiuni de consultare cu factorii interesati si comunitatile cheie pentru a stabili focus grupuri care sa desfasoare un exercitiu de consultare permanent.

Reprezentantii UNICEF au sprijinit membrii GL pentru a organiza focus grupurile la nivel judetean.

Capitolul 5. Stabilirea obiectivelor


Grupul de Lucru a decis, la inceputul SI, asupra faptului ca: Guvernul Romaniei hotaraste obiective generale de politica care vor alinia sistemul de invatamant la normele si standardele Europene in ceea ce priveste furnizarea de servicii educationale. 


In cadrul acestui context, un obiectiv general ar putea fi crearea unui cadru institutional national care poate furniza servicii la un inalt nivel calitativ european in domeniul educatiei timpurii


S-au stabilit, de asemenea, si obiective specifice de politica pentru sectorul/domeniul educatiei timpurii, iar un exemplu ar putea fi: elaborarea politicii privind educatia timpurie pentru grupa de varsta 0-3 ani

Obiectivul operational ar fi accesul fiecarui copil din invatamantul pre-scolar la resurse pentru participarea la educatia timpurie


In cadrul procesului de desfasurare a SI, urmatorii pasi se pot dovedi a fi o sugestie adecvata:


Elaborarea unei declaratii cu privire la problema politicii educationale.


2. Identificarea si descrierea diverselor optiuni pentru solutionarea problemelor.


3. Desfasurarea unei analize de impact, inclusiv costurile si beneficiile privind fiecare optiune, inclusiv:


costurile tangibile au fost cuantificate pe cat posibil, inclusiv costurile educationale, sociale si competitivitate regionala si alte costuri de conformitate.

odata ce costurile au fost identificate ca fiind semnificative, a fost initiata o Analiza cost - beneficiu pentru a include impacturile educationale, sociale si de competitivitate.


4. Initierea unui proces formal de consultare de-a lungul unei perioade de 5-6 saptamani.


5. Evaluarea cerintelor privind intrarea in vigoare si conformitatea ale fiecarei optiuni in parte.


6. Stabilirea unui mecanism de revizuire pentru eficienta politicii.


7. Elaborarea unui rezumat al performantelor pentru fiecare optiune si identificarea optiunii recomandate acolo unde este cazul.

Capitolul 6:  Analiza impacturilor in domeniul educational




Analiza impactului consta in trei pasi principali:


Pasul 1

Identificarea impacturilor educationale, sociale, economice si de alta natura

Pasul 2

Evaluarea calitativa a impacturilor mai semnificative

Pasul 3

Analiza calitativa si cantitativa aprofundata a celor mai importante impacturi


Pasii pentru implementarea etapelor 1 si 2 pot fi parcursi prin utilizarea expertizei disponibile la nivelul Guvernului Romaniei si Comisiei Europene, prin revizuiri ale cercetarilor existente, studii si evaluari, cu sprijinul expertilor din Grupul de Consultare al proiectului si prin folosirea rezultatelor consultarilor cu factorii interesati. In cazul pasului 3, Grupul de Lucru se poate baza pe sursele de informatii mentionate in publicatia PUND, Mapping of Ex-Ante Policy Impact Assessment and Tools in Europe, 2007 (vezi link-ul in Anexa 3). Rezolva si evalueaza impacturile posibile educationale, economice, sociale si de alta natura, pentru fiecare optiune aleasa.


Pasul 1

Identificarea impacturilor educationale, sociale, economice si de alta natura


Se identifica acele impacturi care au o probabilitate mare de a aparea ca o consecinta a implementarii politicii educationale. Unele dintre acestea sunt intentionate si reprezinta intr-adevar obiectivele politicii. Cu toate acestea, este necesar, de asemenea, sa se incerce identificarea impacturilor posibile neintentionate si impactul pe care l-ar putea avea interactiunea diverselor optiuni.


Trebuie luate in considerare doua tipuri distincte de impacturi distributionale:

Impacturile asupra diverselor grupuri economice si sociale: nevoia de a identifica “castigatorii si invinsii”. Cerinta posibila de a adapta si schimba optiunea in timpul desfasurarii analizei. Impacturile pot fi diferite, de asemenea, mai ales in domeniul educatiei timpurii, intre grupurile sociale si economice din regiuni.

Impacturile asupra inegalitatilor existente: nevoia de a compara impacturile regionale, de gen si impacturile asupra grupurilor vulnerabile (ex. minoritatea Roma) ale actiunilor propuse, pentru a observa daca este posibil ca inegalitatile sa ramana neschimbate, sa fie intensificate sau vor fi reduse.



Doua tipuri de impacturi economice ar putea include:


Sarcinile administrative asupra comunitatii de afaceri? Are politica educationala impact asupra obligatiilor de informare ale companiilor locale ex. impozite mai mari, tipul de date solicitate, frecventa raportarii, complexitatea procesului de depunere? Ce impact vor avea aceste sarcini administrative asupra intreprinderilor cu resurse limitate si asupra altor intreprinderi din regiune?

Autoritatile publice: are optiunea consecinte la nivel bugetar pentru autoritatile locale la diferite niveluri de guvernare (national, regional, local), atat consecinte imediate cat si unele care pot aparea mai tarziu? De exemplu, va conduce o optiune noua in domeniul educatiei timpurii catre sarcini logistice si financiare crescute pentru autoritatile locale?



Doua tipuri de impacturi sociale ar putea include: 

Incluziunea sociala si protejarea anumitor grupuri speciale ex. comunitatea Roma sau copiii din regiunile sarace ale Romaniei. Optiunea de politica aleasa conduce, direct sau indirect, catre un nivel mai crescut de egalitate sau inegalitate?

Sanatate si siguranta publica: afecteaza optiunea sanatatea si siguranta copiilor, inclusiv speranta de viata, rata mortalitatii si morbiditatii, prin impacturile asupra mediului socio-economic (mediul de lucru, venit, educatie, ocupatie, nutritie)?


Doua tipuri de impacturi educationale ar putea include, de exemplu:

Oportunitatile educationale: afecteaza optiunea oportunitatile educationale pentru copiii din cadrul grupurilor etnice minoritare?

Afecteaza politica raportul copil – profesor in invatamantul secundar? Politica propusa va creste sau va descreste acest raport?



Pasul 2

Evaluarea calitativa a impacturilor mai semnificative


Pasul 2 acopera dimensiunile calitative si intangibile ale analizei de impact. Prin urmare, ar trebui urmatoarele aspecte ar trebui avute in vedere:

a.      Specificarea domeniilor in care se intentioneaza ca actiunea propusa sa aiba beneficii, precum si domeniile in care aceasta ar putea conduce catre costuri directe sau impacturi negative neintentionate, de exemplu introducerea serviciilor privind educatia timpurie in noi districte implicand costuri de lucru sau transport. Sau in mod negativ, costurile aditionale pentru familiile care au un venit redus, ce pot conduce catre o rata scazuta a scolarizarii copilului, chiar catre o rata a absenteismului?

b.     Exista o probabilitate scazuta, medie sau crescuta ca impactul sa apara (sau invers, riscul ca impactul sa nu apara)? Aplicati o metodologie pentru a evalua acest impact.



c.      Definirea ipotezelor in ceea ce priveste factorii care pot influenta probabilitatea ca impactul sa apara, dar care sunt in afara zonei de control al celor care gestioneaza interventia. De exemplu, rata crescuta de prezenta la scoala  ar putea conduce catre o scadere a venitului familial deoarece copiii reprezentau anterior o sursa de venit (castigand bani in diverse moduri) .

d.     Evaluarea magnitudinii fiecarui impact (furnizand limite rezonabile).

Acest lucru poate fi efectuat prin luarea in considerare a influentei interventiei asupra comportamentului destinatarilor si vis-à-vis de contextul socio-economic & educational in care interventia a fost initiata. Echipa SI ar trebui sa aiba in vedere posibilitatea ca anumite impacturi sa fie ireversibile.

  1. Evaluarea importantei impacturilor in baza celor doua elemente precedente (ex. de la o posibilitate redusa/magnitudine redusa pana la un impact/posibilitate crescut/a).

In cadrul procesului de identificare a impacturilor, ar trebui sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:

  1. Revizuirea atat a impacturilor pe termen scurt, cat si a celor pe termen lung – adesea este mai usor sa se identifice efectele pe termen scurt. De exemplu, rata de scolarizare a copiilor din grupuri dezavantajate poate fi una redusa la inceput, pe termen scurt, dar poate avea un impact pe termen lung asupra perspectivelor educationale si in ceea ce priveste cariera, precum si asupra dezvoltarii socio-economice.
  2. Evaluarea impacturilor care nu pot fi exprimate in termeni cantitativi sau monetari. De exemplu, dobandirea abilitatilor sociale si de comunicare ale copiilor.
  3. Recunoasterea faptului ca diferiti factori care influenteaza impactul, interactioneaza, de asemenea, si intre ei. De exemplu, lipsa existenta a unei oferte educationale cuprinzatoare la nivelul creselor poate afecta in viitor copiii in calitatea lor de elevi, in ceea ce priveste dobandirea abilitatilor emotionale si sociale necesare unei angajari viitoare.
  4. Recunoasterea modului in care impacturile propunerii pot fi afectate de implementarea altor propuneri, in special daca propunerea face parte dintr-un “pachet”. De exemplu, evenimente neprevazute si diferite date de incepere pentru implementarea propunerilor pot conduce catre un transfer de resurse de la propunerea dvs. catre alta.
  5. Evaluarea impacturilor in contextul obligatiilor Romaniei stipulate in Tratat si al obiectivelor generale UE de politici ex. respectarea drepturilor fundamentale, promovarea dezvoltarii durabile, atingerea obiectivelor mentionate in Strategia de la Lisabona si strategia “Educatia pentru toti”. De exemplu, ce fel de impact, negativ sau pozitiv, au obligatiile Romaniei din Tratat asupra educatiei timpurii. Atrag dupa sine niveluri crescute de cheltuieli guvernamentale care nu sunt necesare? Conduc catre o rata crescuta a scolarizarii?

Pasul 3

Analiza calitativa si cantitativa aprofundata a celor mai importante impacturi


Acest pas analizeaza aspectele specifice ale impacturilor educationale, economice si sociale. Guvernul Romaniei si Comisia Europeana solicita ca analizele de impact sa ia in considerare impacturile initiativelor asupra drepturilor fundamentale ale omului asa cum sunt ele stipulate in Carta Drepturilor Fundamentale.


Impacturile asupra drepturilor fundamentale: aceste impacturi trebuie identificate si analizate in mod calitativ. Acest lucru va facilita identificarea zonelor in care optiunea de politica va avea un impact.

Mai mult, UE afirma ca anumite drepturi fundamentale sunt absolute si nu pot fi limitate sau supuse derogarii i.e. revocare partiala a legii: altele pot fi doar limitate sau derogate de la subiect in urma demonstrarii necesitatii si prin urmare a proportionalitatii. Aceasta analiza a impacturilor va fi completata de verificarea legala a conformitatii cu Carta, ce se va desfasura in momentul in care propunerea aferenta este pregatita. 


Impacturi educationale/sociale: un “set de instrumente” UE este disponibil pe pagina de internet a GEMPL29 (vezi link in Anexa 4) care ofera indrumari cu privire la potentialele impacturi, ce ar putea include urmatoarele domenii:

Ocuparea fortei de munca si piata muncii pentru recrutarea/formarea profesorilor

Standarde si drepturi legate de calitatea muncii

Incluziunea sociala si protectia anumitor grupuri in scoli (ex. copiii romi)

Egalitatea de gen, tratament si sanse egale, non–discriminare

Acces egal la sistemele de invatamant si efectele asupra acestora (ex. oferta educatiei timpurii pentru copii), sisteme de protectie sociala

Sanatate si siguranta publica in scoli


Impacturi asupra structurilor administrative: evaluarea efectelor pozitive sau negative ale optiunilor de politica asupra structurilor administrative, cetatenilor sau administratiilor publice, care rezulta din adoptarea unei astfel de optiuni (ex. norma de lucru administrativa crescuta in invatamantul secundar) ar trebui sa demareze cu schitarea obligatiilor de informare pentru fiecare optiune. Schitarea acestei optiuni ar trebui sa clarifice modul in care optiunea de politica are impact, de exemplu, in termenii obligatiilor de informare asupra ministerului si administratiilor scolare. Poate fi realizata apoi o evaluare a impacturilor care au un grad mare de probabilitate de a impune sarcini administrative semnificative. Acest lucru poate fi obtinut cu ajutorul unei evaluari calitative a numarului probabil de entitati afectate, precum si frecventa si complexitatea actiunilor solicitate. Sarcinile semnificative pot fi apoi cuantificate in baza monetara.


Evaluarea potentialului de simplificare: cand o noua optiune de politica sau propunere este revizuita, este de preferat ca optiunea sa fie conforma cu procedurile de simplificare romanesti sau UE, astfel fiind mai usor de inteles pentru cei care formuleaza politicile/factorii interesati, mai eficienta din punct de vedere al costurilor si poate fi implementata mai eficient in structurile ministeriale.


Instrumentele pentru colectarea datelor si rezultatele acestui studiu pilot de impact (optiunile de politica alese) vor fi prezentate in cadrul Manualului privind Studiul de impact ex-ante care va completa prezenta Metodologie.





Educatia timpurie in Romania, 2004, UNICEF, Step-by-Step pag. 5 (vezi Anexa 3 pentru detalii).

Early Learning and Development Standards for Children from Birth to Seven Years, Romania, UNICEF 2008






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }