Structura lectiei de educatie fizica

Structura lectiei de educatie fizica

Inteleasa ca succesiune de etape, verigi, secvente, evenimente didactice, situatii de invatare, structura lectiei de educatie fizica, are caracteristici particulare, deteminate in principal de urmatorii factori:

prezenta frecventa a doua teme (subiecte) intr-o lectie

necesitatea pregatirii copiilor pentru efort, dictata de legitatile fiziologice privind angrenarea organismului in eforturi de diferite volume si intensitati;

actionarea sistematica asupra intaririi reflexului de postura si a dezvoltarii fizice armonioase;

asigurarea continuitatii stimulilor de dezvoltare a calitatilor motrice;

realizarea, atat pe parcursul lectiei cat si in finalul acesteia, a revenirii si refacerii organismului dupa efort.

Acesti factori au generat constituirea unor situatii de instruire prezente in fiecare lectie de educatie fizica, indiferent de temele si obiectivele pedagogice stabilite.

Ca urmare, structura lectiei reflecta atat legilitatile generale ale porcesului didactic, cat si cele particulare acestui obiect de invatamant, are caracter preponderent practic. De aceea, unele situatii de invatare sunt prezente in majoritatea tipurilor de lectie. Fiecare situatie de invatare, in contextul realizarii unitare a obiectivelor precizate pentru lectie, indeplineste o sarcina instructiv - educativa, presupunand un sistem de actionare, incluzand mijloace, metode si forme de organizare a colectivului, in limitele unui timp optim raportat la durata lectiei. Situatiile de invatare, sarcinile didactice, sistemele de actionare si durata orientativa a acestora sunt prezentate in tabelul nr.23:

Tabelul nr.23

Situatia de instruire, de organizare a colectivului, este prezenta in lectiile la clasele I-IV. Ea trebuie sa asigure inceperea organizata a lectiei, constientizarea si motivarea copiilor, captarea atentiei, verificarea starii momentane de sanatate ti echiparea lor corespunzatoare. Durata ei trebuie sa fie scurta (1-2 min.) si cu atat mai mult atunci cand lectia se desfasoara in are liber pe timp racoros.

Aceasta situatie de invatare este precedata de pregatirea copiilor pentru lectie, respectiv echiparea si deplasarea la locul de desfasurare, ambele realizate sub supravegherea invatatoarei / profesorului.

Formatiile cel mai frecvent utilizate sunt: in linie pe un rand, in linie pe doua randuri (cand colectivul este numeros), in "L', cerc, semicerc sau careu (cand activitatile se desfasoara in spatii reduse). Toate formatiile trebuie sa asigure observarea reciproca intre dascal si fiecare copil. Pentru aceasta, este necesara situarea la o distanta de formatie care sa asigure cuprinderea in campul vizual a tuturor membrilor colectivului. in formatia de cerc, cadrul didactic se va situa intotdeauna pe circumferinta acestuia.

Raportul in formula sa completa se invata si se utilizeaza periodic in clasa a IV-a. in clasele I-III se vor folosi formule prescurtate de raport (Clasa drepti !, V-aliniati !, Drepti !, Pentru raport inainte ! D-le, D-na invatator(oare), clasa a II-a C este gata pentru inceperea lectiei - raporteaza elevul)

Pe timp racoros se poate renunta la formula de raport, profesorul realizand direct salutul, precedat de aliniere si comanda "drepti'!

Verificarea starii de sanatate momentane si a echipamentului este bine sa se realizeze inaintea lectiei.

In cazul in care acest lucru se face la lectie, se parcurge cu privirea formatia sesizand imbracamintea sau incaltamintea necorespunzatoare, iar privind starea de sanatate se pune intrebarea "e cineva bolnav'?

In situatiile de echipament corespunzator, dupa caz, se poate proceda astfel: dezbracarea de obiectele vestimentare inutile, descaltarea de incaltamintea de strada, daca se lucreaza in interior pe suprafata curata si o temperatura normala; atunci cand se lucreaza in aer liber, pe coridoare sau sala de clasa, copii echipati corespunzator pot fi lasati sa lucreze, fiind atentionati ca la repetarea situatiei nu vor mai fi primiti la lectie. La proxima ocazie se comunica invatatoarei situatia creata, solicitand ca aceasta sa discute cu parintii copilului, insistand asupra efectelor negative si in plan igienic si in planul bugetului familiei.

La clasele I - IV lipsa sistematica a echipamentului corespunzator poate fi sanctionata, potrivit regulamentului scolar cu scaderea calificativului la purtare. in nici un caz nu se vor acorda calificative la educatie fizica pentru lipsa echipamentului.

In situatia existentei unor copii cu stari febrile, dureri acute, acestia vor fi lasati in repaus sau dirijati spre cabinetul medical.

Comunicarea temelor va fi facuta in termeni adecvati, clari si concis. Tonul trebuie sa fie mobilizator, continutul sa determine interes, realizand motivatia necesara

In aceasta situatie de instruire mai poate interveni un moment de captare a atentiei copiilor, atunci cand se constata neastampar, neatentie sau apatie.

Situatia de pregatire a organismului pentru efort este prezenta in toate tipurile de lectii, exceptand lectiile introductive si de bilant.

De regula, in conditii climatice favorabile, aceasta situatie de instruire contine diferite forme de mers, combinate sau alternate cu miscari ample ale segmentelor si trunchiului, variante de alergare cu intensitati progresive intercalate cu exercitii pentru trunchi si membrele superioare si inferioare, deplasari cu pasi saltati, sariti, adaugati, de galop, schimbati, fandati, ghemuiti, etc.

In conditii de timp racoros, aceasta situatie trebuie realizata pe un fond permanent dinamic, alternand miscarile, asigurandu-se un ritm vioi al executiilor.

Exercitiile utilizate trebuie sa fie cunoscute de catre copii sau, daca se introduc una-doua miscari noi, structura acestora trebuie sa fie simpla, accesibila.

Formatiile mai frecvent utilizate sunt coloanele cate unul sau cate doi.

Atunci cand temperatura nu permite dispunerea copiilor intr-o formatie statica timp de 6-8 min., caracteristica situatiei de influentare selectiva a aparatului locomotor, pregatire organismului pentru efort va include si aceste exercitii. in aceasta situatie se realizeaza o contopire a celor doua situatii de instruire, ca durata, obiective si continut.

Situatia de influentare selectiva a aparatului locomotor.

Pentru valoarea sa formativa exprimata prin sarcinile didactice ce-i sunt caracteristice, influentarea selectiva este prezenta in fiecare lectie de educatie fizica.

Vizand in principal dezvoltarea troficitatii, tonicitatii, mobilitatii si supletei intregului sistem locomotor, pe fondul intaririi reflexului de atitudine corecta a corpului ( globala si segmentara) in pozitii statice si in miscare, aceasta situatie de instruire se poate realiza in orice conditii de dotare materiala (inclusiv in sala cu banci) dispunand de un numar infinit de exercitii ce pot fi utilizate.

Realizarea obiectivelor proprii este conditionata de formatiile de lucru, cele mai eficiente fiind cercul, semicercul, coloana de gimnastica, in linie pe doua randuri intercalate. in spatiile restranse, formatia de lucru se va adapta configuratiei acestora (in banci, pe intervalele dintre banci si in spatiile libere din incapere). Unde este posibil se va recurge la mutarea mobilierului. De asemenea, se obtin efecte crescute daca se utilizeaza exercitii cu obiecte sau aparate care favorizeaza localizarea precisa a miscarilor cat si cresterea gradului de incordare musculara.

In toate cazurile, formatia de lucru trebuie sa asigure executantilor posibilitatea efectuarii miscarilor in toate planurile fara a se incomoda reciproc (distante si intervale corespunzatoare ) inclusiv atunci cand folosesc obiecte portative.

Asocierea exercitiilor cu muzica creste starea emotionala si asigura un cadru propice unor exercitii eficiente si placute. Aceasta situatie de instruire asigura premise favorabile aparatului locomotor pentru realizarea solicitarilor ulterioare din lectie.

Situatia de dezvoltare a vitezei sau / si a indemanarii

Este prezenta in toate lectiile de educatie fizica, cu exceptia celor in acre se programeaza dezvoltarea fortei si / sau rezistentei. Ea se plaseaza in structura lectiei, dupa prelucrare selectiva a aparatului locomotor. Prezenta constanta a acestei situatii de instruire in toate lectiile este motivata de necesitatea actiunii continue si sistematice asupra dezvoltarii formelor de manifestare a vitezei si indemanarii, calitati motrice care au o puternica influenta asupra dezvoltarii capacitatilor morfologice si functionale ale organismului si o mare aplicabilitate in viata cotidiana.

Situatia de invatare a unei noi deprinderi

Intervine numai in structura tipurilor de lectie "de invatare' sau "mixte' (atunci cand una dintre teme are ca scop invatarea unor deprinderi).

Aceasta veriga se plaseaza in structura lectiei dupa "prelucrarea selectiva a aparatului locomotor) sau dupa "dezvoltarea vitezei si / sau indemanarii'.

Situatia de consolidare a unor deprinderi

Este prezenta in tipurile de lectii "de consolidare' si "mixte' (atunci cand una din teme vizeaza consolidarea unor deprinderi). in lectiile de consolidare se plaseaza dupa prelucrarea selectiva a paratului locomotor si dupa situatia de dezvoltare a vitezei sau / si indemanarii. in lectiile de tip mixt locul situatiei de consolidare in structura lectiei variaza in functie de obiectivul vizat la tema cu care se cupleaza. Daca cealalta tema are ca obiectiv invatarea sau verificarea, consolidarea se plaseaza dupa aceasta. in cazul in care cea de a doua tema urmareste perfectionarea deprinderilor, priceperilor sau calitatilor motrice, consolidarea va fi plasata inaintea acestora.

Situatia de perfectionare a deprinderilor sau priceperilor motrice

Se intalneste in tipurile de lectii "de perfectionare' si "mixte'. Ea se plaseaza inaintea situatiei de scadere a nivelului efortului sau a situatiei de "dezvoltarea fortei sau / si rezistentei'.

Predarea - invatarea continuturilor tematice care deriva din unitatile de invatare proiectate se pot realiza diferit, respectiv:

a) Continuturi care trebuie predate - invatate izolat.

Fiecare categorie de continuturi prevazuta in programa de educatie fizica cuprinde o insusire de componente (procedee, variante, actiuni), iar in final, de regula, cuprinde forma globala in care aceasta se integreaza, ca de exemplu: trecerile dintr-o formatie in alta, complexul de dezvoltare fizica, proba atletica, linia acrobatica, structura simpla in jocul sportiv, etc.

Exagerarile manifestate prin "pisarea" izolata a tuturor componentelor unei categorii de continut, au condus la amanarea perpetua a posibilitatii si a dorintei elevilor de a practica global continutul respectiv si de a se intrece, dupa cum predarea-invatarea realizata numai prin structuri si actiuni sau practicarea globala au pus numerosi subiecti in situatia de a nu le putea realiza  lipsinau-le mijioaceie tehnice necesare. In primul caz, elevii au simtit lectia de educatie fizica ca pe o activitate dorita imposibilitatii de a realiza cerintele globale, multi elevi cu precadere fete, s-au retras treptat sau nu au fost acceptati in grupele / echipele care realizau intrecerea.

Ce si cum trebuie predat - invatat izolat?

La clasele I - a II-a frecventa acestui tip de continuturi care se invata izolat este mai mare, dar de invatarea lor corecta depinde evolutia ulterioara a demersului didactic. Se vor preda - invata izolat componente ale capacitatii de organizare (intoarcerile de pe loc, formarea si strangerea coloanei de gimnastica) ale capitolului deprinderi motrice de baza (mersul ghemuit, deplasarile cu pas fandat, cu pas saltat, alegarile cu genunchii sus, cu calcaiele la sezut, sariturile cu desprindere de pe un picior succesive, alternative sau de pe ambele picioare, in lungime, in adancime sau in inaltime, aruncarea azvariita, lansata cu doua maini, prinderea cu doua maini la piept de pe loc, etc). "Sacrificarea'unor lectii alocate invatarii corecte a mecanismelor de baza ale acestor continuturi va fi rasplatita prin faptul ca in lectiile urmatoare si pana la sfarsitul scolarizarii subiectii vor putea fi organizati si deplasati cu usurinta si in minimum de timp, vor putea realiza eficient pregatirea organismului pentru efort, influentarea analitica a aparatului locomotor, dezvoltarea calitatilor motrice si vor avea suportul motric necesar invatarii deprinderilor motrice de baza, utilitar - aplicative si sportive, cat si pentru sustinerea intrecerilor. Se vor evita astfel si situatiile penibile in care elevii din clasele a lll-a si a IV-a nu stiu sa actioneze intr-o formatie de adunare, de lucru sau de deplasare, nu pot executa o intoarcere de pe loc sau realizeaza caricatural deplasarile cu joc de glezna, cu pas fandat sau saltat, mersul ghemuit, alergarile cu genunchii sus sau cu pendularea gambei inainte.

Deprinderile aplicativ - utilitare, procedeele tehnice de baza din minijocul sportiv, elementele de gimnastica acrobatica, probele atletice, necesita o predare - invatare izolata, fiecare din ele avand un mecanism de baza specific care trebuie bine insusit.

b) Continuturi noi care pot fi predate - invatate ca structuri simple.

Acestea cuprind 2-3 actiuni / elemente / procedee a caror inlantuire este similara activitatilor globale din care fac parte. Exemple de asemenea structuri simple, care permit realizarea predarii - invatarii simultane a 2 - 3 deprinderi sau actiuni, sunt:

adunarea, alinierea si pozitiile de drepti si pe loc repaus;

pornirea si oprirea din mers pe loc si cu deplasare;

mersul pe varfuri, pe calcaie, pe partile laterale ale labei piciorului;

alinierea, pornirea, mersul in cadenta si oprirea;

aruncarea lansata cu doua maini si prinderea cu doua maini, la piept;

startul si lansarea din start;

tinerea - pasarea - prinderea mingii;

oprirea si pivotarea;

pozitia fundamentala, deplasarile specifice si lucrul bratelor;

marcajul si demarcajul;

pasa si preluarea.

c) Continuturi noi care pot fi predate - invatate in structuri, fiind alaturate unor continuturi insusite anterior.

Din formatiile invatate se pot preda - invata trecerile dintr-o formatie in alta; tehnica de alergare invatata permite cuplarea alergarii intr-o structura care include schimbarea de directie sau ocolirea de obstacole; cumpana pe genunchi bine insusita se cupleaza intr-o structura care cuprinde ca element nou semisfoara; rularea inapoi corect insusita se cupleaza eficient cu rostogolirea inapoi ca element nou care trebuie predat - invatat etc.

De regula, deprinderile invatate anterior se cuprind in acest tip de structuri motrice pentru a favoriza predarea - invatarea unui nou continut si pentru a realiza secvente de actiuni specifice fiecarui domeniu, cu care elevii sa poata deja opera in intreceri (stafete, jocuri dinamice si pregatitoare, parcursuri aplicative etc.)

d) Consolidarea cunostintelor, deprinderilor si actiunilor insusite, prin integrarea lor in structuri si actiuni progresiv crescute ca volum si complexitate.

Aceasta modalitate de actionare asigura, pe de o parte, realizarea caracterului concentric al instruirii, fiecare procedeu/element/actiune nou insusita fiind reluata sistematic in contexte motrice variabile, iar pe de alta parte concura la integrarea continuturilor invatate in sisteme de actionare similare sau apropiate de cele specifice activitatilor practice globale stabilite prin obiective de referinta proprii fiecarei clase.

Continuturile specifice capitolului "capacitatea de organizare' se pot integra in structuri care, progresiv, cuprind adunarea, alinierea, pornirea, deplasarile, opririle, trecerile dintr-o formatie in alta si exersate astfel, vor forma capacitatea elevilor de a actiona si reactiona prompt si eficient cerintelor impuse de organizarea si desfasurarea lectiilor.

Pe masura ce se insusesc, deprinderile motrice de baza si aplicativ - utilitare se includ in structuri care, progresiv, cuprind 2, 3, 4 asemenea deprinderi, in inlantuiri variate care vor fi exersate, cu precadere, sub forma de jocuri dinamice, stafete, parcursuri aplicative, jocuri pregatitoare, organizate ca intreceri.

Procedeele tehnice si actiunile tactice din minijocurile sportive, invatate prin variantele prezentate vor fi integrate in structuri care reflecta actiunile tehnico- tactice ale jocului in atac si in aparare de la cele individuale simple la cele colective elementare ( de doi si de trei jucatori). Si in acest caz exersarea trebuie organizata si sub forma de jocuri pregatitoare si stafete, incluzand intrecerea.

Elementele acrobatice invatate se vor consolida prin exersare sub forma de "legari" si de linii acrobatice care vor deveni componentele constitutive ale probei de evaluare.

e)Consolidarea cunostintelor, deprinderilor si actiunilor insusite prin exersarea globala a ramurilor/probelor de sport.

Toate tipurile de activitati de invatare folosite trebuie sa conduca, potrivit obiectivelor cadru, la formarea capacitatii elevilor de a practica global ramurile si probele de sport insusite in intreceri.

De aceea, exersarile integrale ale probelor atletice, in conditii de cronometrare si masurare, a exercitiilor acrobatice si a mini - jocurilor sportive in conditii de arbitraj, toate, inclusiv sub forma de concurs trebuie sa constituie componente ale procesului didactic, cu o mai mare frecventa. Situatia de evaluare a unei deprinderi, calitati motrice sau activitati complexe

O intalnim in tipurile de lectii, de "evaluare' si "mixte', imediat dupa prelucrarea selectiva a aparatului locomotor. Acest plasament este justificat de necesitatea asigurarii capacitatii maxime de randament a copiilor in momentul verificarii.

Situatia de dezvoltare a fortei sau / si rezistentei

Este prezenta numai in lectiile de educatie fizica in care nu s-a prevazut dezvoltarea vitezei si / sau indemanarii. Se plaseaza inaintea situatiei de "scadere a nivelului efortului'.

Aceasta componenta a capacitatii motrice a elevilor, reflecta prin obiective care o vizeaza direct si prezenta de sine statator in Sistemul National Scolar de Evaluare (probe obligatorii de forta si rezistenta), trebuie sa capete o pondere considerabila in proiectarea si desfasurarea demersului didactic de-a lungul intregului an scolar si al ciclului de scolarizare.

Modul de abordare si de concepere a sistemelor de actionare pentru dezvoltarea calitatilor motrice variaza de la o clasa la alta, de la o etapa de instruire la alta, de la lectiile desfasurate in aer liber ia cele organizate in sala de educatie fizica sau in alte spatii acoperite, concretizandu-se in urmatoarele variante:

dezvoltarea relativ independenta a unei calitati motrice proiectata ca unitate de invatare.

o  in aceasta varianta se includ, de regula, calitatile motrice forta si rezistenta, pentru care profesorii pe baza constatarii potentialului elevilor, coroborat cu cerintele sistemului de evaluare, proiecteaza unitati de invatare specifice.

o  Este frecventa amplasarea dezvoltarii fortei in perioadele de lucru in interior si a rezistentei pe parcursul lectiilor desfasurate in aer liber.

o  Daca se constata valori corespunzatoare ale indiciilor de manifestare a vitezei si indemanarii, cadrul didactic poate, in economia generala a volumului de ore sa le constituie si pe acestea in unitati de invatare, alocandu-le, dupa caz, un numar de lectii mai restrans sau mai extins.

Dezvoltarea calitatilor motrice combinate, proiectate ca unitate de invatare. Abordarea combinata a dezvoltarii calitatilor motrice trebuie sa reflecte particularitatile biomotrice specifice varstei scolare mici si de aceea s-au impus ca fiind coordonate combinatiile de viteza si de indemanare.

Dezvoltarea calitatilor motrice independente sau combinate prin intermediul unor situatii de instruire ( verigi, secvente), amplasate stabil sau periodic in structura lectiei.

Sunt frecvente si eficiente procedurile profesorilor ca atunci cand nu au planificata dezvoltarea calitatilor motrice ca unitate de invatare, sa introduca in structura lectiei secvente menite a influenta si intretine indicii de viteza, de indemanare sau de viteza si indemanare (inainte de parcurgerea continuturiior primei unitati de invatare) sau a celor de forta sau rezistenta (dupa realizarea celei de a doua unitati de invatare).

Pentru secventa de dezvoltare a vitezei si indemanarii sunt foarte utile stafetele realizate sub forma de intrecere pe echipe, iar pentru cea de dezvoltare a rezistentei sau fortei alergarile de durata, parcursurile aplicative si circuitele scurte.

Dezvoltarea calitatilor motrice prin intermediul continuturiior tematice.

Aceasta varianta presupune ca pe parcursul predarii unei unitati de invatare, cu precadere in fazele de consolidare - perfectionare, continuturile extrase de elevi sa fie astfel concepute in cat sa solicite si manifestarea calitatilor motrice, corespunzatoare specificului fiecarei deprinderi sau actiuni invatate. Exersarile sub forma de "reprize contratimp', stafete, parcursuri aplicative, seriile de executii fara pauza sau cu pauze scurte, executiile pe durata prelungita progresiv sunt numai cateva exemple prin care exersarea deprinderilor poate realiza si dezvoltarea vitezei, indemanarii, fortei sau rezistentei elevilor.

Situatia de scadere a nivelului efortului.

Este integrata in structura tuturor lectiilor variind ca durata si continut in functie de natura si intensitatea efortului depus. Se situeaza inaintea ultimei situatii de instruire a lectiei.

Situatia de incheiere organizata a lectiei este stabila in toate tipurile de lectie. Plasata in finalul lectiei variaza ca durata si continut in functie de modul in care copii au participat la activitate cat si de conditiile climatice si organizatorice.