Standarde de calitate propuse pentru invatamantul preuniversitar

Realizarea unui management strategic performant la nivel preuniversitar conduce la obligativitatea unei politici coerente in domeniul calitatii, in spiritul standardelor ISO 9000 si 9001.

In concluzie, putem spune ca cele mai bune rezultate sunt obtinute atunci cand exista o armonizare intre cultivarea si metoda de implementare a managementului calitatii totale.

Managementul calitatii totale reprezinta unica modalitate care face posibila realizarea de bunuri si servicii la standarde internationale, care, in zilele noastre, acopera intregul domeniu al activitatii umane. Peste tot in lume, toate marile companii folosesc metodele managementul calitatii in scopul cresterii competitivitatii la nivel national.

1 Principii ale eficientei managementului

Dupa Harrington Emerson , se considera urmatoarele principii ale eficientei managemantului :

Un ideal (obiectiv) definit clar; sa stii ce incerci sa realizezi; sa elimini incertitudinea.

Bun simt pentru a diferentia "padurea de copaci"; stradania de a se cunoaste pe sine si de a asculta sfatul oricui, indiferent de pozitia in ierarhie, pastrand demnitatea echilibrului.

Cautarea de sfaturi competente.

Disciplina - respectarea regulilor stabilite.

Comportament corect.

Incurajeaza elaborarea de inregistrari fiabile (de incredere), cat mai aproape de momentul si locul faptului inregistrat, permanente; solicita date/acte/fapte pe care sa iti bazezi deciziile (nu impresii, senzatii).

Implementeaza planificarea stiintifica pentru ca fiecare functie sa se integreze intregului si sa isi aduca contributia asteptata la atingerea obiectivului firmei.

Standarde si programe. Aloca metode si timp pentru executia sarcinilor.

Conditii standardizate impuse de un mediu inconjurator uniform.

Operatii standardizate prin uniformizarea metodelor.

Standarde scrise - instructiuni pentru modul de lucru.

Certificarea calitatii procesului educational trebuie facuta prin aplicarea standardelor ISO. Seria 9000 :

Modele si teorii referitoare la calitate.

Educatia in invatamantul preuniversitar; coordonate generale.

Corelatia sistemelor si subsistemelor implicate in educatia preuniversitara.

Prezentarea generala a standardului SR EN ISO 9001/2001.

Manualul calitatii preuniversitare.

Satisfacerea principalului client: "elevul ".

Sensul de calitate in cadrul sistemului organizational "preuniversitate".

Evolutia laturilor procesului educational - feedback-ul in cadrul lantului "Planifica - Efectueaza - Verifica - Actioneaza" (PDCA).

Furnizorii sistemului organizational "preuniversitate": cadrele didactice -latura profesionala si latura morala.

Responsabilitate, autoritate si comunicare organizationala

Managementul resurselor.

11.1. Asigurarea resurselor financiare.

11. Resurse umane.

11.3. Infrastructura.

11.4. Mediu de lucru.

Planificarea realizarii produsului - curriculum preuniversitar .

Procese referitoare la relatia cu clientul

13.1. Procesul de instruire prin activitatea de cursuri.

13. Procesul de evaluare a cunostintelor .

13.3. Antrenarea elevilor in proiecte.

13.4 Feedback-ul venit de la elevi, legat de eventuale deficiente ale procesului de    invatamant.

Factori esentiali in asigurarea calitatii elevilor la bacalaureat.

14.1. Imaginea in mass-media a unitatii.

14. Focalizarea interesului organizatiei "preuniversitate" pe nevoile societatii.

14.3. Chestionare si sondaje de opinie.

Identificarea celor mai bune metode de control al procesului de instruire si educatie.

Masurarea, analiza si imbunatatirea procesului de invatamant.

16.1. Rolul analizelor din colectivul de catedra in efectuarea auditului intern.

16. Monitorizarea si masurarea proceselor de predare si de evaluare a calitatii predarii.

16.3. Evaluarea calitatii documentelor folosite, materialul didactic

Masurarea, analiza si imbunatatirea componentei "resurse umane".

17.1. Statele de functiuni si personal didactic.

17. Personalul administrativ.

17.3. Asigurarea perspectivei de formare a cadrelor didactice tinere.

Monitorizarea si masurarea produsului.

18.1. Testarea si evaluarea abilitatilor si cunostintelor dobandite de elevi in procesul de invatamant.

18. Indrumarea elevilor spre utilizarea consultatiilor acordate de profesori .

18.3. Urmarirea rezultatelor absolventilor obtinute la admiterea la facultati

20. Controlul produsului neconform si analiza datelor.

20.1. Situatia respinsilor la bacalaureat.

20. Analiza indeplinirii programelor analitice .

20.3. Studiul corelatiei intre frecventa la ore, rezultatele obtinute la sfarsit de an/semestru si la examene

20.4. Monitorizarea perfectionarii cadrelor didactice.

20.5. Monitorizarea relatiei elev-profesor.

20.6. Chestionare si statistici cu privire la "satisfactia clientului"

20.7. Analiza corelatiei managementului financiar cu managementul calitatii educationale.

21. Imbunatatire continua .

21.1. Antrenarea permanenta a tuturor angajatilor organizatiei "preuniversitate" la aplicarea politicii referitoare la calitatea procesului de invatamant.

21. Implementarea declaratiei de la Bologna

21.3. Imbunatatirea continua a planurilor de invatamant conform cu cerintele socio-economice interne si internationale.

21.4. Imbunatatirea continua a programelor analitice.

21.5. Imbunatatirea metodelor pedagogice pentru atragerea elevilor.

21.6. Imbunatatirea tehnicilor de predare

21.7. Imbunatatirea continua a conditiilor de studiu prin modernizarea bazei materiale.

21.8. Imbunatatirea accesului la informatie prin largirea bazei de date cu utilizarea continua a Internetului.

21.9. Diversificarea gamei de carti (manuale, cultura generala, legislatie etc.) din biblioteca

21.10. Imbunatatirea continua a comunicarii intre cadre didactice si elevi.

Aceste standarde incearca sa ofere raspunsuri la intrebarile urmatoare:

1. Ce inseamna calitatea in Sistemul invatamantului preuniversitar ?

Cum poate fi imbunatatita calitatea in Sistemul invatamantului preuniversitar ?

3. Care este momentul in care trebuie actionat in Sistemul invatamantului preuniversitar?

Prezentele standarde au in vedere trei nivele:

forma cea mai simpla, mai putin costisitoare sau mai accesibila admisa de lege sau de practicile curente pentru indeplinirea unei functii sau activitati, numita standard minimal - SM;

forma de indeplinire a functiei care corespunde aprobarii mediului preuniversitar, numita buna practica sau standard operational - SO;

forma imbunatatita sub care se desfasoara activitatea respectiva la unitati de prestigiu, forma aplicata prin decizie unilaterala, si care este recunoscuta de comunitate ca putand avea efecte mai bune decat standardele operationale. Aceasta forma se numeste cea mai buna practica sau standard de excelenta - SE.

Pentru unele categorii de activitati, care nu sunt prevazute expres de lege, nu se precizeaza standarde minimale. Pentru alte categorii de activitati, chiar daca nu sunt mentionate in legislatie, se stabilesc standarde minimale in masura in care ele corespund practicii bine impamantenite in unitati scolare .

Prezentele standarde servesc pentru autoevaluarea . Numai standardele minimale sunt obligatorii. Celelalte au un rol de reper pentru situarea practicilor curente si pentru stabilirea unor obiective de viitor.

De exemplu, folosirea examinatorilor externi pentru evaluarea elevilor la bacalaureat este o practica larg raspandita in Anglia la sistemul universitar, si care este obligatorie prin Codul de practica al Agentiei britanice pentru Asigurarea Calitatii (QAA). Totusi la noi nu exista o traditie in acest sens, si nici nu poate fi vorba de o practica obisnuita. La nivel de excelenta, nu se poate nega faptul ca publicul ar avea o mai mare incredere in evaluari ale elevilor la care participa examinatori externi, din alte institutii sau profesionisti de prestigiu

Standardele de fata sunt deci tot atatea repere cu ajutorul carora o unitate se situeaza ea insasi in spatiul calitatii. Nu poate fi vorba de plasarea intr-un sir ordonat de institutii, deoarece, credem noi, dimensiunile calitatii sunt multiple. Dar este nevoie sa se stie care sunt practicile ce sunt considerate in mod obisnuit ca fiind sursa de eficienta, de calitate sau de prestigiu. Un evaluator sau o echipa de evaluare externa pot avea o alta optica decat noi sau pot clasifica altfel standardele operationale ori de excelenta. Credem ca lista de mai jos are totusi o utilitate, fie si numai ca checklist pentru raportul de autoevaluare, ca sursa unui vocabular comun, ori ca o referinta pentru dezbatere.

Pentru evaluarea unei unitati, ele primesc valorile 1 (standard minimal, SM), respectiv 2 (standard operational SO) si 3 (standard de excelenta, SE). In vederea unei evaluari cantitative cu ierarhizare, se pot stabili alte valori in functie de ponderea criteriului. De asemenea, se pot introduce standarde diferentiate pe domenii, dupa elaborarea unui profil al absolventului, acceptat de toate unitatile de acelasi profil (subject benchmark statement).

2 Calitatea admiterii

Principii de admitere

1. Echitatea admiterii este asigurata prin:

SM -accesul tuturor candidatilor ce au promovat testarea nationala

SO - accesul tuturor candidatilor cu merit cel putin egal

SO - secretizarea lucrarilor la testare

SO - asigurarea modalitatilor de admitere adecvate pentru elevii cu dizabilitati

SE - accesul rezervat exclusiv candidatilor care ating anumite standarde de motivatie si realizare

SE - politici pentru egalizarea sanselor intre diferitele categorii de candidati, inclusiv cei cu nevoi speciale

Relevanta admiterii este asigurata prin urmatoarele masuri:

SM - fiecare din testele de la examene este relevant pentru profilul elevului

SO - admiterea permite evaluarea unor inzestrari

SE - admiterea pune accentul pe dovezile motivatiei

3. Accesibilitatea admiterii este asigurata prin:

SM - publicarea cu cel putin 6 luni inainte a locurilor

SE - exista un birou de informare si de consiliere asupra admiteriiSE - un

sistem de pregatire prealabila a elevilor

4. Transparenta la examene este asigurata prin:

SM - publicarea baremurilor de corectura

SM - publicarea rezultatelor unitati sau pe Internet

SM - existenta unui sistem de contestatii accesibil si de reevaluare independenta a lucrarilor in cauza

SE - publicarea lucrarilor prin permiterea consultarii sau afisare

SE - discutarea lucrarilor respinse, la cerere

Marketing preuniversitar

Publicul este informat prin :

SM - publicare in mass-media

SO - pe langa mass media, brosuri si pliante de prezentare

SE - publicarea pe website a informatiei pertinente pentru admitere

SE - organizarea unor evenimente publice pentru informare

SE - unitatea isi prezinta public identitatea si politicile specifice

Exista si alte strategii de marketing:

SM - unitatea a identificat diversele publicuri carora li se adreseaza si fortele care se confrunta in sfera ei de actiune (analiza situationala)

SM -face o politica de informare a publicului asupra tuturor datelor relevante

SO -are strategii diferentiate de comunicare si promovare adresate diverselor publicuri

SE -gestioneaza relatia cu publicurile pe termen mediu si lung, studiaza propria imagine in public si aplica programe de marketing (cercetare, segmentare, pozitionare si repozitionare, planificare strategica)

SE - se studiaza motivele si asteptarile candidatilor

SE - strategiile de marketing se reflecta in conceperea programelor educationale

3. Predarea si invatarea

3.1. Organizare

SM - planurile de invatamant sunt publicate

SE - predarea si invatarea sunt integrate cu programe de practica

SE - predarea si invatarea sunt integrate cu proiecte

SE - exista un sistem de mentorat al profesorilor cu experienta pentru tinerele cadre didactice

3. Strategia de predare

SM - profesorul are o strategie de predare cu obiective clare

SM - profesorul isi stabileste obiectivele lectiilor sub o forma accesibila

SO - profesorul foloseste resursele noilor tehnologii

SO - se predau si repere pentru folosirea resurselor software existente in domeniul profesional corespunzator

SO - profesorul foloseste materiale auxiliare, de la tabla la flipchart si videoproiector

SO - profesorul activeaza elevii la activitatea de predare (prin intrebari , scurte prezentari, experimente demonstrative)

SO - procesul de predare este orientat dupa ritmul si modul de invatare al elevilor

SO - strategia de predare are in vedere si nevoile elevilor cu dizabilitati

SE - profesorul orienteaza dezvoltarea intelectuala a elevului dandu-i o dimensiune strategica

SE - se folosesc metode noi de predare colaborativa, cum ar fi team-teaching

SE - cadrele didactice sunt pregatite special in domeniul predarii si/sau se reunesc in grupuri de

dezbatere pentru a discuta metodologia predarii

3.3. Resurse de invatare

SM - unitatea scolara asigura resurse de invatare accesibile elevilor pentru fiecare program de studiu, corelate cu criteriile si standardele de evaluare

SO -ofera resurse de invatare

SE - unitatea scolara are cursuri accesibile  si in format electronic

3.4.. Programe de aducere la nivel a elevilor slab pregatiti

SM - se pot organiza sporadic

SO - exista o oferta permanenta

SE - cursurile de aducere la nivel se desfasoara permanent, incepand de la un abandon scolar de 10% pe an

3.5. Tutorat

SM - profesorii au ore de permanenta la dispozitia elevilor

SO - profesorul personalizeaza indrumarea la cererea elevului

SE - fiecare profesor are un grup de elevi pe care-l indruma

4. Evaluarea elevilor

4.1. Principii

SM - evaluarea elevilor este echitabila, corecta si fiabila

SM - drepturile si obligatiile elevilor sunt reglementate si facute publice

SO - evaluarea elevilor se face dupa criterii publicate in prealabil, care descriu performanta caracteristica pentru fiecare nota de trecerela fiecare materie

SO - exista mecanisme oficiale prin care se asigura cerinta ca standardele si criteriile pentru evaluarea elevilor sa fie aplicate constant si echitabil

SO - evaluarea fiecarui elev este motivata in fata acestuia in raport cu criteriile

SE - elevul are dreptul la o judecata calitativa, cu referire la evolutia pregatirii lui si cu orientari pentru evolutia viitoare

4. Obiective

SM - obiectivele evaluarilor cuprind verificarea insusirii unor cunostinte si deprinderi de baza

SO - obiectivele evaluarilor sunt diferentiate dupa cunostinte, intelegere si competente

SE - obiectivul evaluarii este incurajarea si recunoasterea realizarilor proprii ale elevului in domeniul pertinent

4.3. Organizarea

SM - evaluare punctuala prin verificare orala - cel putin 50 % din numarul total al formelor de evaluare

SO - evaluare formativa prin test la sfarsit de capitol

SO - evaluare formativa prin test la sfarsit de semestru

SO - obiectivele evaluarii includ evaluarea calitatii si durabilitatii insusirii cunostintelor si deprinderilor

SE - evaluare formativa complexa prin media a cel putin trei note, cu ponderi diferite

3.4.4. Absolvirea si acordarea diplomei de bacalaureat

SM - se organizeaza un examen de bacalaureat in conformitate cu normele legale

SO - se urmareste indrumarea elevilor pentru realizarea unor lucrari/proiecte de calificare

5. Perfectionarea continua a cadrelor didactice

5.1. Perfectionare in catedra

SM - exista activitati in catedra, cum ar fi sesiuni stiintifice anuale, analiza raportului anual de activitati

SO - catedra are prioritati disciplinare si interdisciplinare

SE - catedrele se reunesc periodic (saptamanal sau lunar) pentru prezentarea si dezbaterea unor publicatii si dezvoltari disciplinare recente lucrari sau probleme aparute

5. Perfectionare individuala

SM - dorinta fiecare cadru didactic de autoperfectionare

SM - exista activitati la nivel de sector/municipiu, cum ar fi sesiuni stiintifice anuale, analiza raportului anual de activitati

SO - exista o colaborare intre Inspectorate si C.C.D.

SE - exista un sistem de credite in domeniul perfectionarii

6. Asigurarea calitatii

6.1. Strategia pentru calitate

SM - exista o strategie pentru calitate, un sistem de management al calitatii, proceduri de asigurare a calitatii, standarde ale programelor de studii

SM - exista o preocupare pentru crearea unei culturi a calitatii, cu participarea tuturor partilor interesate

SO - exista o strategie care prevede ameliorarea continua a calitatii si planuri cu obiective anuale de ameliorare

SE - se aplica un model international de calitate

SE - se organizeaza activitati de benchmarking cu alte unitati scolare, pentru identificarea si preluarea celor mai bune practici

6. Asigurarea calitatii cadrelor didactice

SM - evaluarea cadrului didactic are un caracter deschis, onest si formativ; are loc cu acordul acestuia

SO - aceste trasaturi ale evaluarii sunt garantate prin publicarea criteriilor, domeniilor si modalitatilor de evaluare

SO - evaluarea cadrului didactic este confidentiala, in afara de evaluatori nu are acces la date decat seful de catedra

SO - datele cantitative (statistice), anonimizate, referitoare la evaluarea cadrelor didactice de la o catedra, un departament sau un program sunt comunicate consiliului de administratie, sinteza lor urmand sa fie publica in rapoarte

SO - date privitoare la asigurarea calitatii personalului didactic sunt disponibile pentru o comisie de evaluare externa

SE - profesorul prezinta un portofoliu al experientei sale de predare, cu materiale ajutatoare, resurse, metode de evaluare

SE - managementul foloseste si alte metode pentru evaluarea eficacitatii predarii, aceasta din urma fiind integrata in evaluarea programului de studii

SE - evaluarea cadrului didactic este luata in calcul la stabilirea prime,or anuale

Evaluarea de catre management

SM - cadrul didactic este evaluat anual de catre seful de catedra

SO - cadrul didactic se autoevalueaza si este evaluat anual de catre seful de catedra

SO - evaluarea se refera in mod distinct la predare, implicare in activitatile catedrei

SE - seful de catedra foloseste un format de evaluare multicriteriala, promovarii cadrului didactic

Evaluarea de catre studenti

SM - cadrul didactic este evaluat ocazional de catre elevi

SO - elevii completeaza periodic formulare standardizate, aprobate de conducerea unitatii care sunt prelucrate statistic

SO - formularele de evaluare se refera la stari de lucruri si aspecte precise (sunt operationalizate)

SE - comisia de evaluare organizeaza un focus group cu elevii pentru evaluarea cadrului didactic, cu acordul acestuia

7. Relatia cu societatea

7.1. Relatia cu piata muncii

Angajabilitatea elevilor este asigurata prin:

SM - stagii de practica, inclusiv pentru elevii cu nevoi speciale si dizabilitati

SO - corelarea continutului curriculei cu job description ale profesiilor la care da acces

SO - studii de piata fortei de munca

SE - dezbateri periodice cu angajatorii, cu alumnii si cu specialistii in resurse umane

SE - planurile de dezvoltare ale specializarilor sunt corelate cu studiile de perspectiva

7. Proiecte de dezvoltare

SO - unitatea scolara participa la proiecte de dezvoltare locala si regionala

SE - unitatea scolara participa la proiecte cu potential de innoire tehnologica

8. Administrarea

8.1. Administrarea unitatii de invatamant

SM - gestiunea se face cu ajutorul unor programe software de diferite tipuri

SO - aplicatiile de gestiune sunt integrate pe plaje largi

8. Managementul strategic

SM - exista un plan strategic anual

SO - se intocmeste un plan strategic pe 4 ani

SE - serviciile centrale colecteaza date si intocmesc situatii pentru fundamentarea deciziilor de management strategic

8.3. Evaluarea serviciilor

SM - evaluarea se face de catre seful de serviciu

SO - serviciul este evaluat anual de catre managementul central

SE - serviciul este implicat intr-un program de ameliorare a calitatii

9 Servicii pentru elevi

9.1. Servicii de studiu si documentare

SM -exista o biblioteca cu cel putin 10.000 de volume pentru fiecare domeniu de studiu

9. Servicii de comunicare

SM -elevii sunt cooptati in toate organismele de decizie ale unitatii

SE - unitatea scolara asigura un consilier pentru problemele elevilor