QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Studiu de caz - denumirea proiectului: motivatie si performanta in organizatiile scolare





STUDIU DE CAZ - DENUMIREA PROIECTULUI: MOTIVATIE SI PERFORMANTA IN ORGANIZATIILE SCOLARE


OBIECTIVE

Lucrarea de fata isi propune sa studieze legatura pozitiva, negativa sau neutra dintre satisfactie si performanta din perspectiva:




Obiectivele general – teoretice:

- investigarea relatiei dintre satisfactie din prisma diferitelor sale fatete si performanta angajatilor ca obiectiv al procesului managerial;

- formularea de noi ipoteze de cercetare care au in vedere scoaterea in evidenta a relatiei de convergenta sau divergenta dintre satisfactie si performanta.

Obiective practic – aplicative:

- luarea in considerare a caracteristicilor individului cu rol in obtinerea satisfactiei si performantei;

- evidentierea masurilor concrete care ar putea duce la cresterea satisfactiei si performantelor angajatului;

- adoptarea de masuri care sa duca la o mai mare satisfactie si o mai buna performata a angajatilor tinand seama de specificul muncii lor: munca rutiniera/nonrutiniera; munca intelectuala/nonintelectuala; munca creativa; munca monotona/activa etc.


2.IPOTEZE

Ipotezele avute in vedere in aceasta lucrare sunt:

1.Consideram ca exista o corelatie pozitiva intre nivelul renumerarii salarilale si nivelul de performanta al rezultatelor.

2.Apreciem ca apare o corelatie directa intre promovare ca fateta a satisfactiei si performanta totala a angajatilor.

3.Presupunem ca trebuie sa existe o corelatie directa si pozitiva intre satisfactia in munca a angajatului si performantele sale.

4.Consideram ca exista o corelatie pozitiva intre conditiile de lucru (mediul profesional de lucru) si cresterea performantei totale a angajatilor


3.VARIABILE

Au fost luate in considerare urmatoarele variabile:

1.Satisfactia si fatetele sale: munca insasi, salariul, promovarile, conditiile de lucru;

2.Performanta angajatilor ca obiectiv al procesului managerial;

3.Variabile ca: varsta, vechime, nivelul de pregatire.

4. LOTUL DE SUBIECTI

In studiu au fost luati in considerare 40 de subiecti angajati ai unei institutii de invatamant si anume Scoala cu clasele I-VIII Slatioara. Subiectii au fost selectionati dupa urmatoarele criterii:

vechimea in institutie care nu trebuie sa fie mai mica de 3 luni intrucat ar duce la invalidarea unui alt criteriu: functia ocupata (evaluarea acesteia se face dupa doua luni de la momentul angajarii).

functia ocupata: manager sau subordonat

nivelul de pregatire

5. METODE DE CERCETARE

Au fost utilizate pentru realizarea studiului metoda anchetei pe baza de chestionar care vizeaza satisfactia si metoda scarilor (grilelor) de clasificare grafica pentru evaluarea performantelor.

Am ales metoda anchetei pe baza de chestionar pentru determinarea satisfactiei intrucat ne permite cel mai usor sa ajungem la motivele satisfactiei individului, chiar din punctul sau de vedere.

Pornind de la asertiunile din scala de tip Thurstone am realizat un chestionar care are in vedere fatetele satisfactiei care ne-au interesat:

- renumerarea salariala: marimea renumerarii, disponibilitatea echitatii renumerarii;

promovarea: posibilitatea si disponibilitatea de promovare;

conditiile (mediul) de munca: mediul de lucru profesionist care permite dezvoltarea profesionala a individului;

munca insasi;

In acest chestionar am folosit o scala de raspuns adaptata fiecarui tip de intrebare in care angajatii trebuiau sa ia in considerare raspunsul care considera ca-i reprezinta din punctul de vedere al nivelului lor de satisfactie, acesta constituind un avantaj al obiectivitatii datelor recoltate.(anexa1).

Ca metoda de evaluare a performantelor am ales metoda scarilor de evaluare grafica. Aceasta are cea mai larga aplicabilitate in firmele americane si vest-europene. Ea consta in folosirea scarilor, indivizii urmand a fi plasati pe un anumit nivel al grilei in functie de diferite criterii specifice, alese de cei care efectueaza evaluarea. In cazul de fata evaluarea a fost realizata de catre manager si are la baza rationamentul ca managerul este persona cea mai autorizata sa evalueze in mod realist si obiectiv performantele subordonatilor. Modelul utilizat (anexa 2) pentru evaluare este impartit in cinci parti, fiecare subdivizandu-se in alte parti:

Rezultate: operatiuni, costuri, siguranta;

Cunostinte: de baza, inrudite spiritul practic;

Solutionarea problemelor: recunoasterea, analiza, judecata, creativitatea;

Relatiile cu oamenii: cu subordonatii, cu alte persoane din institutie, cu persoane din exterior;

Modul de administrare: planificare, comunicare, executie, organizare.




6. PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA

REZULTATELOR

Pentru prelucrarea rezultatelor obtinute am recurs la metode de ordin statistico-matematic: corelatia Bravais-Pearson, analiza de varianta Anova, testul t (student) si la programul de analiza Statistical Package for the Social Sciences (pe scurt, SPSS). SPSS ofera o foarte mare varietate de prelucrari statistice, de la cele mai des folosite in practica (statistici descriptive, teste statistice) si pana la cele care pretind cunostinte statistice avansate (modele liniare generale, analiza ANOVA etc.).

Vizualizarea datelor este posibila prin tabele cu una, doua sau trei dimensiuni si prin diverse reprezentari grafice, in plan si in spatiul tridimensional. Acest produs imbina facilitatile oferite de programe cunoscute, cum sunt Excel si Quattro Pro, pentru condensarea datelor in tabele si pentru reprezentari grafice, cu posibilitatile de prelucrare statistica mai mult sau mai putin sofisticata, in functie de complexitatea problemelor de rezolvat. Unele metode de calcul aplicate de SPSS/Windows nu sunt accesibile in alte programe de analizai statistica, precum BMDP, SYSTAT sau STATISTICA. (anexa 2).

7.VERIFICAREA IPOTEZELOR CERCETARII

Ipoteza numarul unu conform careia am presupus ca exista o relatie pozitiva intre nivelul renumerarii salariale si nivelul de performanta a rezultatelor a fost infirmata. Acest fapt ne este dovedit de datele obtinute in urma realizarii corelatiei Bravais - Pearson: r=-3,18; N=40; p=0,04. Se dovedeste ca aceasta relatie este negativa. Acest lucru se datoreaza faptului ca in realizarea nivelului salarial al angajatilor sunt luate in considerare si alte variabile cum ar fi: vechimea in munca, nivelul pregatirii profesionale (facultate, institut, liceu), importanta postului ocupat. Am pus in evidenta si existenta acestor variabile intrucat in ceea ce priveste criteriile de evaluare profesionala si de stabilire a salariului nu sunt foarte clare pentru angajati, dovedindu-se a exista chiar o corelatie pozitiva intre salariu si criteriile de stabilire a acestuia (r=0,47; N=40; p=0,002). (figura 1, 2)    



Figura 1








Figura 2






Din punct de vedere al unei interpretari de natura calitativa se poate spune ca cerinta unor salarii mai mari este conforma cu realitatea avand in vedere peformantele de nivel ridicat al angajatilor. Baza pentru aceasta afirmatie o reprezinta insasi corelatia pozitiva intre dimensiunile care constituie rezultatele performantei: eficienta si controlul costurilor si operatiuni (r=0,53; N=40; p=0,00); costuri si siguranta in indeplinirea responsabilitatilor (r=0,60; N=40; p=0,00); siguranta si operatiuni (r=0,67; N=40; p=0,00).

In ceea ce priveste ipoteza a doua care postuleza ca apreciem a exista o relatie directa intre promovare ca fateta a satisfactiei si performanta totala a angajatilor ea este confirmata r=0,45; N=40; p=0,01. Acest fapt se datoreaza criteriilor de promovare care sunt bine stabilite la nivelul companiei: acumularea de noi cunostinte specifice domeniului in care sunt antrenati, cunoasterea de limbi straine la un nivel ridicat, cultivarea propriilor abilitati si competente profesionale, eficacitate in indeplinirea muncii si cultivarea responsabilitatilor, etc. Cresterea posibilitatilor de promovare profesionala este una din cauzele motivatoare ale cresterii performantelor intrucat atrage dupa sine cresterea nivelului salarial, schimbarea statusului social, o mai mare siguranta a locului de munca.

Detaliind legatura dintre posibilitatile de promovare si nivelul de cunostinte, ca dimensiune a performantei totale, pe baza tabelelor de frecventa se constata ca 42,9% dintre cei evaluati cu calificativul foarte bine nu doresc sa-si schimbe profilul de activitate prin mutarea in alt departament.De asemenea sub aspectul orientarii catre o anumita pozitie in cadrul institutiei, tot ca posibilitate de promovare si nivel de cunostinte 61,9% din cei evaluati cu calificativul foarte bine doresc sa se orienteze singuri catre o anumita pozitie in cadrul institutiei. Acest lucru se datoreaza si faptului ca individul isi cunoaste singur propriile limite si posibilitati, precum si gradul de compatibilitate intre caracteristicile personalitatii sale si cerintele postului respectiv.



In acelasi timp doar 15,8% dintre cei evaluati cu calificativul bine doresc sa fie orientati la sugestia Top Managementului. Acest procent mic este explicabil prin resimtirea ca o obligativitate a schimbarii in cazul in care orientarea se face de catre forurile superioare.

Tot dintre cei care au fost evaluati cu calificativul foarte bine 42,9% considera ca intre preocuparea pentru dezvoltarea propriilor abilitati personale si profesionale si promovare exista o legatura destul de stransa.

Se poate trage concluzia ca intre variabila promovare si performanta totala a individului exista o corelatie directa pusa in evidenta prin datele obtinute.( Figura 3).

Figura 3








Ipoteza a treia potrivit careia presupunem ca exista o corelatie directa si pozitiva intre satisfactia fata de munca a individului si cresterea performantei totale nu se confirma (r=0,19; N=40; p=0,22). Satisfactia fata de munca in sine care face referire la interesul pentru munca depusa, provocarea pe care ar trebui sa o reprezinta aceasta munca pentru individ, trainingul profesional in care este angajatul implicat, siguranta locului de munca nu coreleaza direct cu performanta totala asa cum am presupus in ipoteza a treia. Cauze ale lipsei acestei corelatii sunt alte variabile care apar intre satisfactia muncii in sine si performantele individului: trasaturile de personalitate ( nevoia de realizare, nivelul de provocare, dezvolatrea de noi capacitati), dar si de tipul muncii realizate de individ: monotona, atragatoare, directa, rutiniera, creativa, intelectuala.

Detaliind relatia dintre satisfactia fata de munca in sine si performanta globala a angajatului, 58,3% din cei evaluati cu foarte bine si 53,6% dintre cei evaluati cu calificativul bine sunt satisfacuti doar partial de munca pe care o fac. Din punct de vedere psihologic, acest fapt se poate datora unei legaturi mai slabe fata de munca in sine a angajatilor si gradul in care aceasta reprezinta interesele lor. Tot in legatura cu satisfactia fata de munca cu o frecventa de 50% dintre cei evaluati cu calificativul forte bine considera ca munca ii stimuleaza asa si asa, si in procente egale 8,3% dintre cei evaluati cu calificativul foarte bine considera ca munca in sine ii stimuleaza forte mult sau destul de putin in obtinerea performantelor.

Continuind presupunerile asupra legaturii dintre satisfactia fata de munca in sine si performanta globala a angajatilor, trebuie luata in considerare si lipsa corelatiei referitoare la siguranta locului de munca (r=0.09, N=40, p>0,01). Prin urmare performantele de nivel inalt nu se datoreaza sigurantei locului de munca, ea fiind considerata cu o frecventa de un caz dintre cei evaluati cu calificativul bine si de nici un caz dintre cei evaluati cu calificativul foarte bine ca fiind foarte sigura. In acelasi timp peste 50% dintre cei evaluati o considera ca fiind sigura.

Referitor la interesul angajatilor fata de programul de training, care poate duce la satisfactie in munca, in care au fost antrenati, si performanta totala nu exista o corelatie (r=0,05; N=40, p>0,01). Acest fapt reiese si din tabelul de frecvente de mai jos. Aceasta lipsa a corelatiei se poate datora alegerii nereprezentative pentru angajati a trainingului care sa fie considerat important pentru cresterea performantelor. In acest caz s-a acordat atentie tipului de training-uri care sa duca la cresterea preformantelor: cu o frecventa de 92,9% ( in coditiile unui raspuns multiplu) dintre cei care au fost evaluati cu calificativul bine sunt de parere ca trainingul profesional ar duce la cresterea performantelor. Prin urmare ei considera ca nivelul lor de dezvoltare poate creste prin realizarea training-urilor de natura profesionala.

Ipoteza presupunerii unei corelatii directe si pozitive potrivit careia satisfactia fata de munca in sine duce la cresterea performantelor a fost infirmata. (Figura 4)



Figura 4






Consideram ca exista o corelatie pozitiva intre conditiile de lucru (mediul profesional de lucru) si cresterea performantei totale a angajatilor, reprezinta ipoteza a patra. Aceasta a fost confirmata (r=0,45; N=40; p>0,01). Ceea ce ii motiveaza pe angajati in cresterea performantelor il reprezinta, facand referire la conditiile de lucru, in primul rand mediul prietenesc si relaxat de lucru in aceasta institutie (cu o frecventa de peste 55% dintre cei evaluati cu calificativul bine si foarte bine considera ca munca in echipa, cu termene corect stabilite, cu recomandari clare poate duce la cresterea performantelor ). Cu o frecventa de 66,7% dintre cei evaluati cu calificativul foarte bine considera ca mediul profesionist de lucru din cadrul institutiei duce la cresterea performantelor. Din punct de vedere psihologic putem concluziona ca in realizarea unor performante de nivel inalt este foarte important sa se asigure conditii de lucru profesioniste, un mediu de lucru relaxat, ci nu tensionat, sa se puna accent pe munca in echipa.






O alta variabila luata in considerare este nivelul functiei subiectilor. Pentru a analiza aceste date am folosit analiza de varianta (Anova).

Analiza acestor rezultate ne arata ca indiferet de functia pe care o ocupa nivelul de satisfactie al angajatilor oscileaza in jurul mediei: m=1.98 ( F=0.16; p=0.1). Prin urmare, o satisfactie de nivel mai inalt nu s-ar datora unei functii mai inalte, ci altor variabile care ar putea sa o influenteze: nivelul de pregatire, salariul, conditiile de munca etc.

In acelasi timp se observa ca performanta este influentata de nivelul functiei ocupate, valoarea testului fiind F=6,1; p=0,001.Apar diferente semnificative in obtinerea performantei intre pozitia de manager si cea de junior, precum si intre pozitia de manager si cea de nivelul patru (performanta standard). Acest fapt este determinat de nivelul de cunostinte al angajatului care creste odata cu schimbarea pozitiei, functiei, pe care o ocupa ducand in acelasi timp la performante de nivel mai inalt.

Alta variabila care a fost luata in considerare in determinarea nivelului de satisfactie o constituie nivelul de pregatire al angajatilor. Pentru a stabili daca exista a legatura semnificativa intre cele doua variabile s-a folosit testul t. Rezultatele arata ca nu exista o diferenta semnificativa (t=-0,63; N=40; p=0,53) intre nivelul de satisfactie al studentilor si al absolventilor. Acest fapt se poate datora unei atitudini si considerarii egale fata de studenti si absolventi ca angajati ai institutiei. In acelasi timp se mai poate datora faptului ca atat studentii cat si absolventii sunt supusi unui proces de specializare si invatare continua.


CONCLUZII

Lucrarea de fata si-a propus sa studieze divergenta sau convergenta dintre satisfactie cu diferitele sale fatete si performanta angajatilor.

In ceea ce priveste rezultatele cercetarii se observa ca intre satisfactie si performanta nu exista o corelatie semnificativa, desi ea este pozitiva.

Ipotezele cercetarii au avut in vedere existenta unei corelatiii directe intre nivelul renumerarii salariale si nivelul de performanta a angajatilor, ipoteza ce a fost infirmata intrucat in realizarea nivelului salarial al angajatilor sunt luate in considerare si alte variabile cum ar fi: vechimea in munca, nivelul pregatirii profesionale (facultate, institut, liceu), importanta postului ocupat. Cu atat mai mult, pe langa aceste variabile ce tebuie luate in considerare trebuie avuta in vedere si perioada de tranzitie prin care trece economia in prezent. De asemenea s-a apreciat ca intre promovare ca fateta a satisfactiei si performanta totala a angajatilor exista o relatie directa. Cresterea posibilitatilor de promovare profesionala este una din cauzele motivatoare ale cresterii performantelor intrucat atrage dupa sine cresterea nivelului salarial, schimbarea statusului social, o mai mare siguranta a locului de munca.

Satisfactia fata de munca in sine care face referire la interesul pentru munca depusa, provocarea pe care ar trebui sa o reprezinta aceasta munca pentru individ, trainingul profesional in care este angajatul implicat, siguranta locului de munca nu coreleaza direct cu performanta totala asa cum am presupus in ipoteza a treia. Cauze ale lipsei acestei corelatii sunt alte variabile care apar intre satisfacia muncii in sine si performantele individului: trasaturile de personalitate ( nevoia de realizare, nivelul de provocare, dezvolatarea de noi capacitati), dar si de tipul muncii realizate de individ: monotona, atragatoare, directa, rutiniera, creativa, intelectuala.

Consideram ca exista o corelatie pozitiva intre conditiile de lucru (mediul profesional de lucru) si cresterea performantei totale a angajatilor, reprezinta ipoteza a patra care a fost cofirmata. Din punct de vedere psihologic putem concluziona ca in realizarea unor performate de nivel inalt este foarte important sa se asigure conditii de lucru profesioniste, un mediu de lucru relaxat, ci nu tensionat, sa se puna accent pe munca in echipa.

In aceste conditii contradictiile care au aparut cu privire la corelatiile dintre satisfactie cu diferitele sale fatete si performanta angajatilor trebuie eliminate prin realizarea unei cercetari pe un lot mai mare de subiecti. De asemenea trebuie luate in considerare si alte variabile: trasaturile de personalitate ale celor investigati, nevoia lor de dezvolatare socio-profesionala, nivelul de pregatire, iportanta postului ocupat.

Lipsa corelatiei semnificative intre satisfactie si anumite fatete ale ei si performanta nu inseamna ca legatura dintre aceste aspecte ale comportamentului organizational nu exista, ci doar ca intre ele intervin multe alte variabile intermediare. Efectul acestor variabile moderatoare este greu de depistat deoarece ele actioneaza concomitent, separarea influentei fiecareia dintre ele fiind dificil de facut .

Managerii sunt tot mai mult preocupati de motivare in munca lor, cu atat mai mult cu cat angajatii doresc recunoastere si implicare in satisfacerea nevoilor, fara ca autoritatea si controlul extern sa aiba efect negativ. Se poate concluziona ca importanta satisfactiei pentru realizarea performanetelor de nivel inalt nu trebuie neglijata. Satisfactia in munca duce la cresterea performnatelor, dar si la scaderea fluctuatiei de personal, la scaderea absenteismului. In aceste conditii trebuie sa se puna la punct in functie de domeniul de lucru al fiecarei companiei: un sistem de salarizare dupa criterii clar stabilite, posibilitatiele de promovare in functie de performante, sistem de bonusuri si recompense in functie de calitatea si cantitatea muncii depuse.

Satisfactia si performanta se afla intr-o relatie controversata care necesita a fi studiata avand in vedere multitudinea de variabile care pot interveni in legatura dintre ele, si de asemenea pe un lot reprezentativ de subiecti care sa permita generalizarea rezultatelor.







Anexe

Anexa 1.      FISA de EVALUARE

Managerul isi evalueaza si clasifica subordonatii.


Denumirea criteriilor

ki

Nivelul performantei

FB B M S FS

4 3 2 1

I. REZULTATE

Operatiuni: nivelul de performanta a rezultatelor in aria proprie de responsabilitate

Costuri : eficienta in controlul costurilor

Siguranta : eficacitate si siguranta in indeplinirea responsabilitatilor



5 4 3 2 1


4 3 2 1


4 3 2 1


II. CUNOSTINTE

De baza : cunostinte necesare pentru indeplinirea responsabilitatilor primare

Inrudite : cunostinte in domenii, care sunt utile pentru obtinerea performantei

Spiritul practic : capacitatea de aplicare a cunostintelor si de exercitare a responsabilitatilor



4 3 2 1


4 3 2 1


4 3 2 1



III.SOLUTIONAREA PROBLEMELOR

Recunoastere : abilitatea de a “vedea” problemele si conditiile favorabile de solutionare




4 3 2 1


Analiza : abilitatea de a evalua influenta factorilor

Judecata : calitatea recomandarilor si a solutiilor

Creativitate : originalitatea gandirii in indeplinirea responsabilitatilor proprii


5 4 3 2 1


4 3 2 1


4 3 2 1

IV. RELATIILE CU OAMENII

Cu subordonatii : eficacitate in selectarea, antrenarea si motivarea subordonatilor

Cu alte persoane: colaborarea

Cu persoane din exterior :



4 3 2 1


4 3 2 1

4 3 2 1


V. MODUL DE ADMINISTRARE

Planificare : capacitate de anticipare a nevoilor, de stabilire a obiectivelor si elaborare a programelor

Comunicare : capacitate de transmitere a informatiilor (oral si in scris)

Executie : eficacitate in indeplinirea obiectivelor, masurarea rezultatelor si luarea masurilor active

Organizare : eficacitate in distribuirea muncii si in delegarea responsabilitatilor



4 3 2 1



4 3 2 1




4 3 2 1



4 3 2 1


Anexa 2

DISTRIBUTIA VARIABILEI SATISFACTIE






DISTRIBUTIA VARIABILEI SALARIU






DISTRIBUTIA VARIABILEI PROMOVARE







DISTRIBUTIA VARIABILEI NIVEL FUNCTIE










BIBLIOGRAFIE



Coats Charles, Managerul total, Editura Teora, Bucuresti, 1997

Farcas Nicola, I. Teoria educatiei si notiuni de cercetare pedagogica. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 1993

Jinga, I., Petrescu, A., Evaluarea performantei scolare, Bucuresti, Edit Adelfin, Bucuresti1987

Kylcsar Tiberiu - 'Factorii psihologici ai reusitei scolare' - Editura Didactica si Pedagogica - 1978

Modrescu Alexandra - 'Evaluarea eficientei programelor de pregatire profesionala - EDP. Bucuresti 1994, nr. 12,

Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion, Management, Editura Economica, Bucuresti, 1995

Okon Vincenty, Didactica Generala Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1974

Panisoara, Prof. Georgeta, Panisoara Ioan Ovidiu, Motivarea efienta. Ghid Prctic, edit. Polirom, Iasi, 2005

Pavelcu Vasile, Principii de docimologie, Bucuresti, E.D.P., 1968

Potorac Elena - 'Satisfactii si insatisfactii', Revista de Pedagogie 1980, - 2,

Radu, Ion, T. ' Teorie si practica in evaluarea eficientei invatamantului', Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti – 1981

Slavina I, Tratarea individuala a elevilor ramasi in urma la invatatura, Invatamint primar nr. 1/1996

Sorescu Sofia si Elena Marinescu, Sucesul scolar, Revista de pedagogie nr. 10/1976.

Stancioiu Ion, Militaru Gheorghe, Management. Elemente fundamentale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1998

Stanciu, Prof. Stefan, Ionescu Mihaela Alexandra, Cultura si comportamentul organizational, edit. Comunicare, Bucuresti 2005

Stegaroiu, Ion, Metode si tehnici de management, Edit. Mcarie, Targoviste 1999  

Stegaroiu, Ion, Niculescu Cristian, Excelenta in management, Edit. Niculescu, Bucuresti 2000

Velur Maria - Modalitati de inlaturare a insuccesului scolar in invatamantul primar' - Revista de pedagogic, nr. 10/1980

Vagu Paraschiv, Stegaroiu, Ion, Lideriatul. De la teorie la practica, Edit. Bibliotheca ,Targoviste 2006

Vrabie Dumitru, Atitudinea elevului fata de aprecierea scolara, E.D.P., Bucuresti, 1975






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }