QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Proiectarea lectiei



Proiectarea lectiei


In sistemul activitatii de proiectare didactica (anuala, semestriala, a unitatilor de invatare), lectia reprezinta ultima etapa in care printr-un ansamblu de procese si operatii, cadrul didactic anticipeaza desfasurarea acesteia, asigurandu-l un caracter rational, sistematic scontand o eficienta sportita.

Proiectarea didactica a unei lectii de educatie fizica are 4 etape:

1.Precizarea temelor si obiectivelor lectiei, functie de proiectarea semestriala si continutul fiecarei unitati de invatare, cat si de variabilele ce tin de evolutia pregatirii clasei, conditiile materiale si climatice (evaluarea resurselor).



Precizarea temelor constituie raspunsul la intrebarea "Ce vreau sa realizez ?" - prima etapa a proiectarii didactice.

a.Tema de lectie exprima continutul pe care profesorul urmeaza sa-l transmita elevilor in procesul de instruire. Regulile principale de formare a temelor de lectie sunt:

- pentru calitati motrice, temele se formuleaza prin enuntarea formei de manifestare pe care vrem sa o abordam. De exemplu:'Viteza de executie', 'Viteza de deplasare','Ambidexstria', 'Forta in regim de viteza','Rezistenta in regim aerob' etc.

- pentru deprinderi motrice, tema va mentiona:

procedeul tehnic sau structura tehnica ce urmeaza a fi predate:'Aruncarea la cos cu doua maini de la piept','Aruncarea la poarta din alergare'','Dribling- pasa din alergare cu doua maini de la piept- alergare- prindere si oprire intr-un timp - aruncare la cos din saritura'etc

actiune tactica : 'Marcajul -demarcajul', 'Da si du-te' etc.

elemente de gimnastica acrobatica sau o succesiune de elemente: 'Rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit', 'Stand pe omoplati','Rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit- rostogolire inapoi din ghemuit in departat', etc.

saritura la aparate: 'Saritura in sprijin ghemuit pe lada asezata transversal si saritura cu extensie' etc.

in cazul temelor din atletism :- daca deprinderile sunt in stadiul de invatare, se pot formula ca teme fazele deprinderilor respective. De exemplu la alergarea de rezistenta putem avea ca tema ' Pasul lansat in tempo moderat' sau ' Startul de sus

daca deprinderile sunt in faza de consolidare tema de lectie va fi chiar proba respective' Alergarea de rezistenta', 'Alergarea de viteza' etc.

b.Determinarea obiectivelor operationale pentru fiecare tema (subiect) prin precizarea rezultatului sau comportamentului final pe care urmeaza sa ii manifeste copilul implicat in situatia de invatare.

Obiectivele operationale reprezinta schimbarile de natura motrica, cognitiva, afectiva, ce urmeaza sa se produca in comportamentul elevilor ca urmare a participarii acestora la diferitele situatii de instruire in cadrul unei lectii.

Specificul temelor in educatia fizica implica intentii didactice de invatare, consolidare, perfectionare, verificare, dar si posibilitatea de a valorifica tema in planul dezvoltarii unei/unor calitati motrice cat si psihice.

De exemplu la tema "mers in echilibru pe banca de gimnastica (partea ingusta)' se pot formula urmatoarele obiective pedagogice:

invatarea pasului specific si a pozitiei corpului si bratelor;

dezvoltarea capacitatii de echilibru in deplasare;

educarea concentrarii atentiei si a curajului.

Sau la tema "alergarea de viteza' se pot stabili ca obiective pedagogice:

invatarea pasului alergator de accelerare;

dezvoltarea vitezei de deplasare;

educarea concentrarii atentiei si a spiritului de emulatie.

Unele obiective pedagogice pot decurge din specificul situatiilor de instruire vizand dezvoltarea calitatilor motrice, evident daca acestea sunt prevazute in structura lectiei.

Prezenta situatiei de dezvoltare a fortei sau rezistentei poate conduce la obiective pedagogice ca: dezvoltarea fortei dinamice a musculaturii membrelor superioare/inferioare, spatelui si abdomenului; dezvoltarea rezistentei la eforturi uniforme/variabile sau a rezistentei musculare locale.

Si in acest caz pot fi stabilite si obiectivele de factura psihica, efectiva sau volitionala (darzenie, perseverenta, spirit de autodepasire, etc).

Se pot stabili obiective pedagogice care nu sunt determinate direct de teme sau unele din situatiile de instruire ale lectiei, ele reflectand intentia didactica urmarita pe intregul parcurs al acesteia (educarea spiritului de a actiona organizat, individual si in grup; educarea respectului fata de parteneri si adversari; formarea obisnuintei de a respecta sistemul de reguli stabilit, etc.)

In formularea acestora se utilizeaza atat criteriul performantei, exprimata cifric, cat si criteriul competentei, ele fiind complementare. La teme ca: alergare de viteza pe o anumita distanta, saritura in lungime sau inaltime, aruncarea la distanta sau tinta, insusirea deprinderilor motrice de baza sau utilitar- aplicative, alergarea de durata, invatarea elementelor acrobatice, etc, obiectivele operationale vor fi insotite de indicatori, respectiv timpi, distante, inaltimi, numar de executii reusite, numar de repetari. Acesti parametri trebuie sa exprime nivelul de reusita minimal, care sa reflecte insusirea temei curente si totodata sa asigure premisele necesare realizarii temelor urmatoare.

Pentru temele din calitati motrice, obiectivele vor preciza: comportamentul motric observabil pe care trebuie sa-l manifeste elevul(l), conditiile in care se manifesta acest comportament (2) si pragul minim de reusita pe care trebuie sa-l atinga elevul la sfarsitul temei (3).

De exemplu, la sfarsitul lectiei, elevul va fi capabil:

sa parcurga (1) distanta de 50 m(2) in timp cat mai scurt(3)

sa execute plecari (1) din diferite pozitii(2) rapid (3)

sa conduca mingea de baschet in dribling (1) cu mana indemanatica si cu cea neindemanatica, din alergare (2) fara sa o piarda de sub control (3)

sa execute (1) un numar de 10 repetari (3) la fiecare statie a circuitului (2)

sa alerge (1) fara oprire (2) timp de 3 min.(3)

Pentru temele din deprinderi si priceperi motrice: pentru faza de invatare obiectivele operationale vor mentiona comportamentul motric observabil pe care trebuie sa-l manifeste elevul(l), conditiile in care se manifesta acest comportament(2) si pragul minim de reusita  (3)

De exemplu, la sfarsitul lectiei ,elevul va fi capabil:

sa arunce la cos(1) din saritura (2) cu desprindere pe verticala (3);

sa arunce la poarta (1) din saritura(2) cu brat si picior opus (3);

sa execute bataie (1) cu amandoua picioarele (3) pe trambulina (2).

Pentru faza de consolidare obiectivele operationale vor preciza:

comportamentul motric observabil pe care trebuie sa-l manifeste elevul(1);

conditiile in care se manifesta acest comportament(2);

pragul minim de reusita, exprimat in termini de eficienta(3).

De exemplu, la sfarsitul lectiei elevul va fi capabil:

sa inscrie(1) 5 din 10 cosuri(3) folosind aruncarea la cos din saritura;

sa mentina standul pe cap (1) 3 sec.(3) fara ajutor (2).

Alte exemple

realizarea sariturii in lungime de pe loc la valoarea de 0,70 m clasa I-a;

realizarea aruncarii mingii de oina de pe loc, la distanta de 10 m, fetele, 12 m. baietii - clasa a III-a;

parcurgerea distantei de 30 m cu start din picioare, in 7 secunde la clasa a II-a;

alergare continua in tempo uniform moderat pe durata de 3 minute la clasa a IV-a;

lovirea tintei de trei ori din cinci incercari;

parcurgerea fara cadere a distantei de deplasare in echilibru (unul - doi banci, barna, etc);

executarea fara greseli a elementului acrobatic / deprinderi motrice de baza sau utilitar aplicative;

realizarea a 5-8 pasari si prinderi, pe perechi, fara scaparea mingii, etc.

Obiectivele operationale de natura motrica se reiau pe parcursul mai multor lectii, in cazul in care anumite efecte ale exersarii solicita cicluri tematice de 8-10 lectii (cazul calitatilor motrice). Se pot identifica insa si in cazul acestora anumite modificari ce se pot raporta.

De exemplu, pentru tema "forta musculaturii bratelor", ne putem propune ca la sfarsitul lectiei elevul sa execute (1) cu doua repetari mai mult (3), decat lectia anterioara (2).

Obiectivele de natura cognitiva se refera la acumularile de natura teoretica si la modificarile la nivelul proceselor pshice.

De exemplu, la sfarsitul lectiei .elevul va fi capabil:

sa enunte doua reguli de baza ale jocului de handbal;

sa enunte doua procedee de pasare a mingii in jocul de baschet;

sa descrie conform terminologiei un exercitiu la sol.

Obiective de natura social-afectiva vizeaza modificarile la nivelul manifestarilor de natura emotionala si relationala.

De exemplu, elevii vor deveni capabili:

sa-si felicite adversarul in caz de infrangere

sa coopereze cu colegii de echipa etc.

Obiectivele operationale pot exprima si competenta scontata, referindu-se, la capacitatea copiilor de a realiza actiuni simple si complexe sub control, actiuni automatizate, reproducerea unor acte, actiuni motrice sau complexe de exercitii, alegerea din fondul motric cunoscut a deprinderilor si priceperilor necesare pentru realizarea sarcinii motrice stabilite, demonstrarea unei miscari, manipularea eficienta a obiectelor, actionarea in conditii de siguranta pe diferite aparate si instalatii, descoperirea solutiilor de rezolvare a unei situatii, compararea si aprecierea executiilor proprii si ale colegilor, manifestarea conduitei adecvate in relatie cu partenerii si adversarii, acceptarea regulilor stabilite.

A doua etapa a proiectarii didactice constituie raspunsul la intrebarea "Cu ce vom realiza cele propuse ?"

Profesorul va completa indicatorii de recunoastere ai planului de lectie :

resurse umane (clasa, efectivul clasei, fete si baieti)

materiale (scoala, locul de desfasurare, dimensiuni, materiale necesare);

resurse temporale (data, timp avut la dispozitie).

Indicatorii de recunoastere sunt absolut necesari, acestia justificand elementele de dozare si organizare a colectivului de elevi ce vor fi consemnate in planul de lectie.

A treia etapa raspunde la Intrebarea "Cum vom realiza cele propuse?"

Se stabilesc strategiile didactice-metodele si mijloacele de instruire.

Profesorul va consemna in planul de lectie urmatoarele:

durata verigilor;

metodele si procedeele metodice utilizate;

mijloacele de instruire (actiunile motrice);

dozarea mijloacelor se va realiza prin mentionarea volumului (distante de parcurs, numar de repetari, timp de lucru), intensitatii (tempou de lucru, durata si natura pauzei);

formatii de lucru.

1.4. Intrebarea "Cum vom sti daca am realizat ce ne-am propus ?"

Corespunde ultimei etape a realizarii planului de lectie. Se stabilesc metodele si criteriile de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse.

Evaluarea se va prezenta in rubrica special destinata.


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }