QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Probleme psihologice puse de influenta educatiei








Probleme psihologice puse de influenta educatiei


Obiectivul educatiei este de a forma personalitati complexe, armonioase si infloritoare, indivizi care participa activ si creator la construirea societatii. Educatia unei personalitati cu fatete multiple este un proces foarte complex. Aceasta complexitate a educatiei (in sensul cel mai larg al termenului) este determinate in primul rand de faptul ca, pe parcursul procesului educativ, exista inca frecvente contradictii intre obiective si realitate, intre eforturile scolii si mediul familial, intre actiunea deliberate de educatie si comportamentul adultilor. Educatia este complicata si din cauza faptului ca, in practica,

educatorii au de-a face cu foarte multi indivizi; fiecare posedand un caracter propriu - unic - si fiecare influentand intr-o oarecare masura rezultatele actiunii educationale.




1. Analiza psihologica generala a influentelor educatiei

Daca un individ influenteaza un altul si daca aceasta influenta provoaca o schimbare in psihismul acestuia, se poate vorbi de influenta psihica.

Influenta psihica poate fi directa sau indirecta. Cand o persoana influenteaza psihismul unei alte persoane sau al unui grup de persoane (parintii influentand si copiii, de exemplu) direct, si  fara nici un intermediar, se poate vorbi de o influenta psihica directa, imediata. Cand psihismul altora este influentat de activitatea noastra, este vorba despre o influenta psihica directa, imediata. Cand psihismul altora este influentat de activitatea noastra, este vorba despre o influenta indirecta, mediatoare. Este cazul, de exemplu, al artistilor creatori, al oamenilor de stiinta sau al jurnalistilor care influenteaza psihismul altuia prin munca lor.

Acesta este un aspect al influentei psihice. Mai exista un altul, si anume reactia oamenilor la aceasta influenta. Acesta din urma este foarte complex. Complexitatea reactiei la influenta psihica poate fi atribuita faptului ca, ansamblul vietii intelectuale a individului intervine intre influenta si reactia individului. Aceleasi actiuni educative nu provoaca aceeasi reactie la toti copiii, se intampla, de asemenea, ca reactia unei persoane la aceeasi influenta educativa sa nu fie totdeauna identica. Anumite recompense sau anumite amenintari pot provoca diverse reactii din partea acelorasi persoane, in functie de conditiile si situatiile in care se gaseste.

Principiul determinismului opereaza chiar in acest domeniu, asa cum la descris psihologul L.S. Rubinstein: 'Fenomenele psihice, ca toate fenomenele naturale, sunt determinate, incorporate relatiei mutuale generale a fenomenelor lumii materiale'. Totusi, sa determini modul in care oamenii reactioneaza la influenta psihica ramane o chestiune (problema) foarte complexa. Pentru a se familiariza cu ea trebuie studiata viata psihica a fiintei umane (vizate), caci reactiile sale nu sunt determinate decat indirect de lumea exterioara, prin filtrul activitatii intelectuale. 'influenta exterioara, precizeaza Rubinstein, nu are un efect psihic anume decat atunci cand ea este reflectata In starea psihica a subiectului, in sistemul sau de ganduri si de sentimente!'

Reactia individului la influenta psihica poate fi negativa sau pozitiva. Reactiile negative la aceasta influenta pot lua doua forme: un negativism activ sau un negativism pozitiv. Cand un individ reactioneaza pasiv la influenta unui parinte sau a unui profesor adoptand o atitudine apatica, se poate vorbi de negativism pasiv. Din exterior, se pare ca individul nu actioneaza nici pro, nici contra acestei influente. El se comporta cu indiferenta, ca si cand nu l-ar privi problema in cauza. Negativismul pasiv poate fi redat in imaginea 'apa pe penele ratei!'.

Reactiile pozitive la influenta psihica sunt atestate de manifestarile active ale individului care au la baza aceasta influenta. Aceste reactii se pot, de asemenea manifesta sub doua forme. La exterior, individul poate reactiona la influenta, dar fara convingere interioara. Actioneaza pentru a face placere parintilor sau educatorului, sau pentru ca este obligat, dar, in sinea lui, nu este de acord. El nu este convins, in interiorul lui. In asemenea caz individul da impresia ca reactioneaza pozitiv, dar ramane pasiv la nivel interior.

Copiii si tinerii (fara a-i include aici pe adulti) reactioneaza pozitiv la influenta psihica atunci cand, impinsi de motive si de convingeri interioare, se conformeaza exigentelor acestei influente. Cand un individ reactioneaza astfel la influenta psihica a educatorilor, a parintilor si a altor persoane care contribuie la educatia lor, fundamentele psihologice ale unei educatii reusite sunt constituite.

Influenta pedagogica este o forma de influenta psihica pentru ca ea provoaca o evolutie in psihismul individului vizat. Este vorba in acest caz de un tip particular de influenta si calitativ superior altora. Obiectivul influentei pedagogice este provocarea unei evolutii planificate, orientate si sistematice a psihismului individului. Influenta psihica, luata la modul general, nu poseda aceste calitati. Ca urmare a influentei psihice se produce pur si simplu o evolutie in psihismul individului, pe cand, datorita influentei pedagogice, aceasta evolutie este planificata si programata.

Particularitati psihologice ale influentei educatiei

Influenta educatiei, forma cea mai importanta a influentei psihice, poseda unele caracteristici particulare. Prima consta in faptul ca este intentionata. Educatia are in mod precis definite obiective de atins. Toate procesele de educatie si de instructie, la scoala si in afara ei, sunt concepute pentru a atinge aceste obiective.

A doua caracteristica a influentei pedagogice consta in capacitatea sa de evolutie. Orice influenta a educatiei vizeaza dezvoltarea psihismului individului si tinde sa o favorizeze. Aceasta dezvoltare este de doua tipuri: dezvoltarea continutului si dezvoltarea functionala (dezvoltarea eficientei functiona le a psihismului).



Prin dezvoltarea continutului se intelege imbogatirea psihismului individului . care dobandeste cunostinte, competente, obisnuinte, experiente estetice si morale si alte trasaturi de personalitate. Dezvoltarea continutului depinde totusi si de dezvoltarea eficientei functionale. Din punct de vedere psihologic, dezvoltarea eficientei functionale in psihismul individului este un proces foarte complex, indispensabil dezvoltarii continutului. Ceea ce inseamna ca si nivelul dezvoltarii eficientei functionale a psihismului unui individ determina dezvoltarea continutului. Cu cat nivelul dezvoltarii functionale a psihismului este mai ridicat, cu atat conditiile necesare achizitionarii continutului se gasesc reunite. Rezulta ca, in practica, exigentele in materie de educatie trebuie sa corespunda dezvoltarii capacitatilor psihice ale elevilor.

Influenta psihica este deci confruntata cu psihismul unificat, integrat al individului, care prezinta propriile calitati. Activitatea de formare nu reuseste decat daca aceste calitati sunt respectate. Daca educatia este condusa corect, dezvoltarea continutului si a capacitatii functionale la elev trebuie sa mearga mana in mana. Prin dezvoltarea eficientei functionale a psihismului se spera obtinerea unui efect similar asupra activitatii psihice, adica cresterea capacitatii de dezvoltare a continutului. In practica scolara, in special, aceasta se traduce in faptul ca odata stabilit programul si obiectivele definite, elevul este capabil sa atinga scopul vizat dezvoltandu-si eficienta functionala a psihismului si permitand, prin urmare, ridicarea nivelului, a exigentelor sarcinilor invatamantului.

In rezumat (pe scurt), putem spune ca dezvoltarea eficientei functionale a psihismului individului, in stransa legatura cu maturizarea structurala a creierului, este indispensabila pentru dezvoltarea continutului psihismului si ca acesta devine indispensabil pentru dezvoltarea viitoare a eficientei functionale.

A treia caracteristica a influentei educationale este bipolaritatea.

Procesul educativ este desfasurat ca o activitate bipolara, adica are doua componente, prima fiind cel care invata pe altii sau educatorul, si cealalta, copilul sau elevul. Activitatea educativa se complica pentru ca parintele, educatorul influenteaza tanarul individ al carui psihism nu inceteaza sa se dezvolte dupa propriile calitati biologice si psihologice si mai ales sub influenta manipularii educative. De aceea, influenta pedagogica trebuie sa tina cont de acesti doi factori. Natura bipolara a influentei pedagogice nu a fost intotdeauna interpretata corect, nici respectata. In Evul Mediu si la inceputul perioadei moderne, atat in teorie, cat si in practica educatiei, accentul era pus aproape exclusiv pe activitatea educatorului. Mai tarziu a aparut o alta atitudine extrema, care insista aproape exclusiv pe personalitatea elevului (pedocentrism). Bipolaritatea influentei ar trebui sa fie conceputa ca o cooperare mutuala intre doua componente, adica influenta mutuala dintre activitatea de educatie a profesorului si activitatea de invatare a elevului. Educatia fara elev este total inutila. Ea nu devine utila decat atunci cand tine cont de dezvoltarea individului. Oricum, dezvoltarea individului in societatea umana este de neconceput fara influenta educatiei. Aceste doua componente ale activitatii de educatie sunt interdependente. Adultul actioneaza asupra copiilor si a tinerilor dupa o planificare si le formeaza astfel personalitatea. Dar copilul care se dezvolta actioneaza si el asupra adultului. Cu cat personalitatea tanarului individ evolueaza, cu atat cresc exigentele referitoare la munca educatorului, a parintelui etc.

3. Principii psihologice ale influentei educatiei

Influenta educatiei si reactiile pe care le provoaca sunt subiecte ale unor principii psihologice a caror cunoastere ajuta educatorii in munca lor .

Cele mai importante dintre acestea sunt urmatoarele:

1. Transformarea influentelor exterioare in motivatii interne.

Cooperarea activa a elevului cu educatorul.

3. Intensificarea efectului educatiei de catre influenta sociala.

4. Adecvarea influentei educative.

5. Cresterea influentei educative gratie personalitatii educatorului.



4. Transformarea influentelor externe In motivatii interne

Am spus deja ca cel mai bun mod, cel mai dezirabil de a reactiona la actiunea educatorului este acela care se bazeaza pe motivatii si convingeri interioare ale copilului. Educatia ar trebui deci sa tina cont de atitudinile interne ale elevilor.

Astazi, in general, se admite ca specificitatea educatiei nu rezida exclusiv in actiunea educatorilor, ci si in faptul ca influenta educativa trebuie sa se fondeze pe participarea evolutiva si din ce in ce mai constienta a elevului. Acesta nu este un obiect pasiv ce sufera influenta mediului si a educatiei. Influentele sociale si educative nu sunt automat proiectate in psihismul elevului. In dezvoltarea psihismului se manifesta o anumita spontaneitate. Dupa L. S. Rubinstein, nu este corect sa se afirme ca 'schimbarea conditiilor externe de viata, in absenta educatiei si a eforturilor interne, ar rezolva tot ceea ce priveste profilul interior al individului. Conditiile de viata sunt un element esential, dar nu unic, al formarii acestui profil.

Pentru a analiza aceasta problema, trebuie sa se raspunda la urmatoarele intrebari:

-Care sunt atitudinile interne ale personalitatii elevului care corespund cauzelor externe?

-Ce semnifica schimbarea provocata de influentele externe in atitudinile interne ale personalitatii elevului?

Atitudinile interne ale personalitatii au fost analizate de L. S. Rubinstein: 'In explicarea oricarui fenomen psihic, personalitatea apare ca o retea de atitudini interne, prin care sunt trecute, spre interpretare, toate influentele externe'. Dupa el, principala sarcina a psihologiei este de a explora calitatile acestor atitudini interne. Atitudinile interne ale psihismului au caracter filogenetic, antropogenetic sau ontogenetic.

Conditiile interne formate in filogeneza si in antropogeneza sunt, inainte de toate, proprietati (insusiri) mostenite si innascute ale sistemului nervos. Nu sunt, in nici un caz, capacitati gata formate, ci numai dispozitii mostenite, prezentand un potential de dezvoltare. Copilul se naste cu un sistem nervos relativ bine dezvoltat. In acelasi timp, se naste cu nevoi organice care-l imping la actiune. Atitudinile interne formate in cursul ontogenezei rezulta in special din interiorizarea cauzelor externe. Ele sunt 'fructul' a tot ceea ce individul invata in viata. Din interior, ele influenteaza deci eficacitatea influentelor externe viitoare.

Transformarea influentelor externe in atitudini interne este una din problemele cheie ale psihologiei educatiei si ale reactiilor elevilor la aceasta influenta. Problema este acum de a sti cum influentele externe se pot transforma in convingeri interne ale elevului. Orice munca sau tema data elevului de catre profesor sau de catre parinte nu va deveni o forta motrica decat daca elevul o accepta, o face sa fie a sa si doreste sa o indeplineasca, Asa cum a subliniat si Rubinstein, educatia care se limiteaza la fixarea unor sarcini si care se multumeste cu indeplinirea lor formala de catre elevi este fara viitor. Educatia trebuie sa ceara individului educat eforturile interioare care corespund nu numai literei ci si spiritului exigentelor morale ale societatii.

In acelasi timp, problema este aceea ce priveste actiunea ce va face ca obligatiile educatiei sa devina motivatii interioare, o forta motrice pentru elev. In anumite cazuri, aceasta interiorizare este relativ usoara. Obiectivul extern fixat pentru o ora de curs (de exemplu o tabara de vara, o excursie in strainatate etc.) poate provoca un entuziasm atat de mare, incat sa creasca succesul realizarii sale. In acest caz, interiorizarea este usoara si rapida. Dar nu se petrec lucrurile totdeauna asa. Cand este vorba de interiorizarea unei tabere de vara sau a unei calatorii in strainatate proiectul suscita interesul spontan al elevilor, adica atitudinile interne preexistente sunt gata sa accepte obligatia externa si sa o transforme in atitudine interna. Interiorizarea influentelor externe pretinde din partea educatorilor o munca perseverenta, fondata pe cunostinte de psihologie, in special pe cunostinte privind psihismul elevilor.

Conditia fundamentala a succesului educatorului este capacitatea sa de a gasi atitudinile si insusirile interiorizate pe care elevul le poseda deja intr-un anume domeniu. Efectul educatiei depinde totdeauna de atitudinile interne confruntate cu actiunea celui care educa. Apropierea educatorului fata de fiecare elev, bazata pe familiaritatea cu personalitatea copilului, este, evident, importanta.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }