QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Organizarea activitatilor de dirigentie





Organizarea activitatilor de dirigentie


Societatea contemporanǎ este o societate de tranzitie intre societatea industrialǎ a celui de- Al Doilea Val si cea tehnotronicǎ a celui de-Al Treilea Val (Alvin Toffler). Dintr-o anumitǎ perspectivǎ, relatiile sociale care se contureazǎ acum constituie baza premiselor sociale a societǎtii de maine. Dacǎ se doreste crearea unei psihosfere sǎnǎtoase, va trebui sǎ tinem cont de trei premise fundamentale, care influenteazǎ fiecare individ.: nevoia de comunitate, nevoia de structurǎ si nevoia de sens. Dacǎ reusim sǎ intelegem cauzele care au condus la prǎbusirea psihosferei societǎtii celui de-Al Doilea Val, vom intelege partial si felul in care putem incepe crearea unui mediu psihologic sǎnǎtos pentru lumea copilor nostri.

Studiile de psihologie socialǎ au ajuns la concluzia cǎ societatea, pentru a rezista in forma sa actualǎ, trebuie sǎ genereze, in mod constant, un sentiment de comunitate. Comunitatea, asa cum o defineste dictionarul explicativ al limbii romane este formatǎ dintr-un grup de oameni cu interese, credinte sau norme de viatǎ comune, constituind un fel de remediu impotriva singurǎtǎtii, conferind membrilor ei sentimentul apartenentei la grup. Societatea post industrializatǎ se caracterizeazǎ printr-o evolutie impresionantǎ a mijloacelor de stocare, reproducere si transmitere a informatiei, dar si printr-o incapacitate din ce in ce mai accentuatǎ a membrilor ei de a comunica cu adevǎrat.




Altfel spus, asistǎm la o adevǎratǎ prǎbusire a institutiilor de care depinde insǎsi esenta societǎtii – cele care faciliteazǎ comunicarea emotionalǎ – ceea ce are drept consecintǎ insingurarea individului in sanul comunitǎtii, al cǎrei rol ar fi sǎ-l apere de cel mai diabolic flagel al sǎu.

Izolarea socialǎ este un rǎu care nu tine cont de varstǎ, de pozitie socialǎ, de nivelul de de inteligentǎ sau de cetǎtenie. Ea apare incǎ din perioada copilǎriei, cand lipsa de comunicare cu pǎrintii (datoratǎ diverselor cauze mai mult sau mai putin subiective, mergand de la lipsa de timp a ultimilor, generatǎ de servicii extrem de ocupante si pana la prǎpastia culturalǎ dintre generatii) conduce la aderarea pripitǎ la grupuri sociale mai mari sau mai mici, cu tendinte de a iesi de sub incidenta legii.

Singurǎtatea socialǎ este unul dntre cei mai importanti factori care au avut un cuvant greu de spus la destabilizarea sistemului scolar romanesc, in acest inceput de nou mileniu. Ea a condus la, mai intai, la destrǎmarea familiei nucleare si a construit un zid de noncomunicare intre pǎrinti si copii. Lipsit de afectivitate acasǎ , elevul descoperǎ cǎ scoala nu mai este institutia in care au crescut si au fost educati pǎrintii si bunicii lui. In acelasi timp scoala nu mai este nici institutia care sǎ-i ofere un viitor coerent, in care sǎ creadǎ si pe baza cǎruia sǎ-si poatǎ construi visurile de adolescent si planurile de tanǎr.

Comunicarea cu profesorii este redusǎ la minim si constǎ, mai ales intr-un simplu transfer de informatii. Comunicarea cu colegii este insuficientǎ, fiind limitatǎ pe de o parte de perioada de timp petrecutǎ impreunǎ, iar pe de alta de lipsa de afectivitate pe care o reprezintǎ astfel de relatii.

Aceasta este realitatea in sistemul scolar al mileniului trei in tara noastrǎ. Cu toate acestea multi dintre noi nu se dau bǎtuti si considerǎ cǎ pentru copii trebuie depuse toate eforturile pentru a-i aduce la standartele societǎtii actuale mai ales

cǎ suntem costienti de faptul cǎ,

”tinerii de azi vor conduce si organiza statul de maine. Viitorul nostru national ca si viitorul nostru economic va fi ceea ce ei vor stii sǎ facǎ”

Observatia psihosociala trebuie sǎ fie o metoda de sine statatoare de cunoastere a sintalitatii colectivului de elevi dar si un procedeu in cadrul unor metode mai complexe de cunoastere sau interventie psihosociala cum arfi:experimentul, jocul de rol, brainstormingul.



Toate metodele de cunoastere a personalitatii individuale elevilor: conversatia, chestionarul, testul, analiza produselor activitatii, etc.sunt valabile si in cazul cunoasterii sintalitatii grupului cu adaptarea lor la specificul de grup, la problematica activitatii de grup.

Ora de dirigentie reprezintǎ o activitate educativǎ, inclusǎ in cadrul planului de invǎtǎmant, proiectatǎ de un cadru didactic cu rol de conducator al clasei de elevi (profesorul-diriginte).
Definirea orei de dirigentie presupune intelegerea specificului acesteia de activitate bazatǎ pe convorbirea eticǎ, orientatǎ pedagogic din perspectiva urmatoarelor 'principii ordonatoare': principiul individualizǎrii si al diferentierii pozitive; principiul motivatiei autostimulatoare; principiul competentei morale productive; principiul cultivǎrii pluralismului; principiul initiativei creatoare.

Obiectivele generale asumate la nivelul orei de dirigentie vizeazǎ continuturile/dimensiunile proprii activitǎtii de formare-dezvoltare a personalitaǎtii, in contextul pedagogiei moderne si postmoderene: educatia intelectualǎ - educatia moralǎ - educatia tehnologica - educatia esteticǎ - educatia fizicǎ.

Obiectivele specifice vizeazǎ continuturile dezvoltate in functie de:
- particularitǎtle ciclului si ale anului de invǎtǎmant, evaluate la nivel de: educatie stiintificǎ; educatie civicǎ, educatie economicǎ, educatie politicǎ, educatie juridicǎ, educatie filosoficǎ, educatie religioasǎ; educatie profesionalǎ, educatie in vederea integrǎrii scolare, profesionale si sociale; educatie artisticǎ - plasticǎ, muzicalǎ, literarǎ etc: educatie sportivǎ, educatie igienico-sanitarǎ;
- institutionalizarea 'noilor educatii' la nivel de: educatia pentru democratie, educatia demograficǎ, educatia ecologicǎ, educatia sanitarǎ modernǎ, educatia casnicǎ modernǎ, educatia pentru petrecerea timpului liber etc.;

- orientǎrile programelor de educatie, adoptate la nivel local (comisia metodica a dirigintilor, comisia de orientare scolara si profesionala) teritorial (inspectorat scolar, casa corpului didactic, centrul de asistenta psihopedagogica) si central: 'managementul grupului educat, educatia pentru sǎnǎtate, educatia bunului cetǎtean, educatia prin si pentru culturǎ si civilizatie, educatia pentru timpul liber, educatia pentru viata de familie, cunoasterea psihopedagogicǎ, autocunoasterea in vederea dezvoltǎrii carierei, educaǎia pentru protectia civicǎ, educatia pentru protectia consumatorilor' ( Consultatii pentru activitatea educativǎ ).
Obiectivele concrete pot fi provocate la 'grade de specificitate si nonspecificitate care concurǎ la producerea comportamentului social', stimuland: participarea la viata colectivului clasei; angajarea in activitǎtii cooperante; formarea capacitǎtii de: a gandi independent si critic in diferite situatii de viata, a argumenta logic actiunile eficiente, a aplica strategii si cunostinte dobandite in mediul scolar si extrascolar 'a ajunge la a-devai fara a solicita sprijinul altora'.

Continutul orei de dirigenttie are o pondere moralǎ, angajand un ansamblu de 'abilitǎti metacognitive asociate fie educatiei sociale, fie educatiei profesionale', viabile la nivelul formǎrii-dezvoltǎrii permanente a personalitǎtii elevilor: abilitatea de a rationa; abilitatea de a lucra in echipǎ; abilitatea de a valorifica spiritul practic; abilitatea de a fi intreprinzǎtor; abilitatea de a convinge, abilitatea de a actiona adecvat in contexte valorice diferite, abilitatea de a valorifica experienta dobanditǎ in diferite situatii scolare si extrascolare.
Strategiile pedagogice, perfectibile la nivelul orei de dirigentie pot fi dezvoltate, cu prioritate, pe fondul metodelor specifice educatiei morale: explicatia moralǎ, convorbirea moralǎ, referatele/informarile cu tematica moralǎ, povestirea moralǎ, dezbaterea moralǎ, exemplul moral, analiza/studiul de caz - cu sens moral, exercitiul moral, aprobarea-dezaprobarea moralǎ. Din aceasta perspectiva metodologicǎ, ora de dirigentie poate fi interpretata ca o activitate de convorbire eticǎ.



Evaluarea pedagogicǎ a activitǎtii realizatǎ de elevi la nivelul orei de dirigentie implicǎ angajarea operatiilor de mǎsurare – apreciere - decizie, orientate in sens prioritar formativ, 'cu multiplicarea criteriilor si a unghiurilor examinatoare: etic, psihologic, estetic, juridic, metacognitiv, antropologic, cultural, logic, social, familial etc'.

Aceastǎ 'evaluare minimǎ' necesarǎ in cazul orei de dirigentie, presupune analiza capacitǎtii elevilor de a dezvolta judecǎti morale in diferite situatii si contexte concrete care solicitǎ solutii normative, comparative, alternative, pragmatice, obiective, subiective, semnificative 'pentru asimilarea unor noi valori socio - morale in plan personal'.
Proiect de activitate educativǎ, ora de dirigentie - model orientativ. Tema activitǎtii educative/orei de dirigentie: reflectǎ obiectivele pedagogice generale ale educatiei: intelectuale – morale – tehnologice – estetice - fizice. Subiectul activitǎtii educative/orei de dirigentie: reflectǎ un obiectiv specific, din categoria celor stabilite in cadrul programelor activitǎtii educative adoptate la nivel central, teritorial, local, care vizeazǎ, cu prioritate, realizarea unei dezbateri etice.

Tipul activitǎtii educative/orei de dirigentie: dezbatere eticǎ proiectata conform obiectivelor specifice si metodei adoptate cu prioritate/exercitiul moral, convorbire moralǎ, problematizare moralǎ, asalt de idei cu continut moral etc.

Obiectivele concrete/operationale/ deduse de profesorul-diriginte din scopul activitǎtii educative/orei de dirigentie - schema de elaborare: actiunile elevului (observabile in termeni de performante actuale, potentiale) - resursele umane (continut preponderent etic - metodologie/ metodele folosite in cazul educatiei morale - modalitatile de evaluare: orientativǎ, stimulativǎ, pozitivǎ). Continutul activitǎtii educative/orei de dirigentie/corespunzator obiectivelor specifice si concrete asumate, orientate in sensul valorilor morale. Metodologia realizǎrii activitǎtii educative/orei de dirigentie (stabilitǎ conform obiectivelor concrete) angajeazǎ: exercitii morale, exemple morale, convorbiri morale, studii de caz, asalt de idei, cu mijloace pedagogice adecvate (material documentar ilustrativ, bibliografic, informatizat etc).

Scenariul pedagogic:

- captarea atentiei/motivarea elevilor (pentru dezbaterea etica proiectata), din punct de vedere: moral, intelectual, tehnologic, estetic, fizic;

- pregǎtirea elevilor pentru dezbaterea eticǎ/verificarea materialului documentar necesar (ilustrativ, bibliografic, informatizat etc.) si a modului in care au fost indeplinite sarcinile prevǎzute anterior (referate, conspecte, informatii suplimentare, mijloace de instruire disponibile/casetofon, video, calculator etc.);

- asigurarea circuitelor de conexiune inversǎ, externǎ si internǎ, necesare pentru autoreglarea activitǎtii educativele tot parcursul desfasurarii acesteia in functie de nivelul (calitativ si cantitativ) de participare al elevilor la dezbaterea eticǎ proiectatǎ.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }