QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Internetul ca instrument de invatare interactiva





Internetul ca instrument de invatare interactiva


Traim intr-o societate aflata in continua schimbare, in care tehnologia digitala transforma fiecare aspect al vietii umane, in vreme ce biotehnologia poate schimba insasi viata intr-o singura zi. Viata moderna ofera sanse si optiuni mai mari, dar si riscuri si incertitudini sporite. Spatiul contemporan, definit ca o societate a comunicarii generalizate, este marcat de intensificarea continua a schimbului de informatii. Dilatarea pietii informationale este posibila datorita avantului noilor tehnologii informatice si comunicationale ce marcheaza sfarsitul modernitatii si inceputul epocii postmoderniste.

Digitalizarea culturii la nivelul societatii a determinat aparitia reactiilor si la nivelui sistemului educativ, implementarea noilor tehnologii devenind o cerinta tot mai acuta in invatamant. Drept urmare, in ultimii ani s-au intensificat preocuparile de informatizare la nivelul scolilor si al universitatilor. La Congresul International UNESCO, “Educatie si informatica”, de la Paris (1989), s-a relevat explicit obiectivul prioritar al politicii educationale de introducere a informaticii in educatie pentru perfectionarea procesului de invatare. O referire speciala la planificarea si proiectarea programelor de pregatire initiala si continua a profesorilor din Europa de est, in domeniul utilizarii in predare-invatare-evaluare a noilor tehnologii, s-a facut la Moscova (1991), cu ocazia Seminarului European “O platforma europeana pentru dezvoltarea unui mecanism de cooperare in domeniul tehnologiilor informatice in educatie”.




Istoria Internetului incepe insa in 1968, in SUA, cand, din nevoia de a salva (pastra) si de a folosi importanta strategica a informatiei in eventualitatea unui atac sau in caz de calamitate, s-a recurs la distribuirea ei pe mai multe calculatorare. Initial au fost interconectate calculatoarele centrelor universitare (UCLA si Stanford apoi UC Santa Barbara si University of Utah), astfel incat catre sfarsitul anilor ’70 existau numai 10 noduri. Evoluand de la simplul mecanism de schimburi de mesaje, la distributia rezultatelor cercetarilor, programelor si a ultimilor stiri aparute in fiecare centru, in preajma anilor ’90, Internetul s-a deschis scopurilor comerciale. Acest fapt a dus la aparitia de noi servicii, cum sunt de pilda reclamele, comertul electronic, servicii de acces in retea etc. In plus, aria de adresabilitate s-a largit si aceasta gigantica “autostrada informationala” impanzeste astazi intreg globul. Fereastra catre lume, deschisa prin Internet, a lasat se patrunda, in sufletele a cat mai multor oameni, dorinta de a fi la curent cu cele mai noi informatii, intr-un mod rapid, usor si comod.

Importanta Internetului pentru invatamant si cercetare a determinat in SUA, conectarea la retea a scolilor de toate gradele, indiferent de natura sau profilul acestora.

Acest fapt a condus la crearea de site-uri cu informatii specifice, dedicate diferitelor grupuri de varsta si interese.

In Romania, invatamantul trece printr-o perioada de mari schimbari reformiste, iar Internetul este o parte majora a acestor transformari. Aparitia si raspandirea tot mai semnificativa a invatamantului la distanta este o parte importanta a mutatiilor care au loc in invatamant. Existenta conexiunilor la Internet deschide larg portile de pregatire si perfectionare in orice domeniu, pentru orice nivel si la orice varsta. Reteaua academica RoEduNet cupleaza toate universitatile din Romania si se constituie ca un important castig in domeniu, din ultimii ani.

Succesul retelei World Wide Web (panza de paianjan virtuala) este dat de faptul ca se constituie intr-o sursa imensa de stocare a informatiei care poate fi accesata de catre oricine, oricand si oriunde in lume si ca orice administrator, cu fonduri limitate, are sansa sa devina un furnizor de informatii. Simplitatea limbajului HTML (HyperText Markup Language), utilizat pentru crearea de documente interactive, permite utilizatorilor (chiar si a celor mai putin experimentati) sa contribuie la extinderea bazei de date formata din documentele de pe Web. Un alt avantaj al retelei este acela ca, prin natura sa, aceasta ofera o cale de interconectare a computerelor ce dispun de diferite sisteme de operare si, de asemenea, poate afisa informatii create intr-o mare varietate de formate media existente.

Accesand Internetul, patrundem de fapt intr-o baza de date gigantica, o retea care se intinde la nivelul intregii lumi, oferind informatii si servicii de toate tipurile tuturor celor care au un calculator conectat.

E-learning-ul, industrie relativ noua in Romania si aflata la inceputurile exploatarii, are la baza invatarea cu ajutorul calculatorului si se bazeaza pe distribuirea continutului informatiei pe cale electronica (media, Internet, Intranet). Avantajele e-learning-ului constau in posibilitatea utilizatorului de a-si gestiona timpul conform propriului ritm si in flexibilitatea sistemului, menita sa incurajeze crearea unui stil propriu de invatare.

Aceste tehnici moderne de invatare, pentru a fi eficiente, trebuie sa aiba un anumit grad de interactivitate si sa transpuna informatia pe cat mai multe suporturi media (text, sunet, imagine). Dezvoltarea Exploziva a Internetului si a tehnologiilor Web creeaza premisele unor noi provocari informationale si tehnologice, precum si schimbari in relatiile umane.

Internetul creaza sanse si posibilitati multiple si nelimitate de informare, documentare, comunicare si distractie pentru publicul larg. WWW este reteaua mondiala care democratizeaza accesul la cultura, la stiinta, la educatie, contribuind la imbunatatirea calitatii vietii.

Oficial, WWW a fost definit drept o “initiativa ce permite regasirea de informatii hipermedia de pe o suprafata imensa, dand astfel oricui acces la o mare cantitate de informatii”. Sistemul WWW sau Web cuprinde o mare retea de calculatoare conectate prin Internet, care permite utilizatorului sa acceseze de la un calculator, informatiile stocate in alt calculator (calculator de la distanta). Conectarea la Internet permite accesul la un computer gigant care isi intinde ramificatiile pretutindeni, asigurand comunicarea intre milioane de calculatoare din lume. Serviciul Web permite navigarea prin informatia disponibila pe servere.

Evolutia invatamantului inregistreaza o traiectorie ascendenta de la metodele expozitive la cele dialogate si interactive, la desfasurarea activitatilor prin apelul tot mai des la multi-media, catre o didactica a invatamantului deschis, la distanta, catre o pedagogie WEB si un invatamant structurat, diseminat oriunde si oricand sunt semnalate cerinte si nevoi de pregatire. Educatia multi-media presupune mai intai investitii in infrastructura informatica, apoi alfabetizarea in domeniul informaticii, urmata de utilizarea concreta a calculatorului.

La baza desing-ului instuirii online sta constructivismul invatarii, intr-o forma moderata, care accepta de exemplu posibilitatea si necesitatea sprijinului instructional si a predarii sistematice. Invatarea intr-un mediu virtual se bazeaza pe teoriile invatarii autodirijate si cooperative.

Cererea revolutionarii invatamantului prin introducerea noilor tehnologii este in continua crestere, iar oferta nu acopera inca cererea. Entuziasmul fata de e-learning intregistreaza cote inalte. Acest lucru este explicabil prin avantajele pe care le are invatarea online, flexibilitatea in timp si in spatiu . Un alt avantaj (desi indirect) este acela ca ne stimuleaza sa gasim noi forme de invatare si concepte didactice noi, in dorinta de a obtine performante cat mai inalte.



Exista desigur si limite in acest tip de comunicare, cele ale calculatorului, care este o masina. Computerul nu gandeste si nu simte (inca), nu are emotii si nici capacitate empatica.

In alta ordine de idei, comunicarea virtuala solicita efort suplimentar din partea agentilor implicati in activitate, atat din partea cursantului cat si al profesorului. Creste  responsabilitatta de invatare din partea elevului/studentului, cointeresat in propria formare. Sarcinile e-profesorului nu se reduc, ci din contra sporesc. I.D.D. nu consta doar in scanarea cursului si transpunerea lui pe internet. I.D.D. presupune un anumit tip de interactivitate cu elevii/studentii prin discutii, dezbateri care au loc in cadrul seminariilor virtuale. Desing-ul instruirii online este diferit de cel al invatarii offline, iar explicatiile in acest sens decurg din insasi natura mediillor diferite de instruire, din existenta unor variabile specifice, a unor variabile ce tin de profesor, de elev/student, de materie etc.

Curriculum digital si aplicatiile in retea vor transforma predarea-invatarea si evaluarea. Clasele virtuale vor reuni elevi de pe toate continentele. Intr-o scoala virtuala, rolurile profesorului se extind, se diversifica si nicidecum nu se reduc. El devine un instructor in cadrul seminariilor virtuale, un specialist software si hardware, un inginer de retea, un moderator, un proiectant de soft educational si de programe tutoriale. Noile tehnologii impun cerinte din ce in ce mai mari si mai numeroase pentru cadrele didactice.

Seminariile virtuale presupun existenta unui instructor la 15–20 de studenti sau mai multi, depinde de forma concreta de invatare. Indrumarea studentilor in seminariile virtuale este foarte intensa. Daca se “automatizeaza” mai mult procesul, atunci profesorul poate indruma si mai multi studenti. Modalitatile de evaluare a activitatii de invatare intr-un camp virtual care pot fi folosite sunt: chestionarul, observarea activitatii in spatiul virtual, analiza interactiunilor online, discutiile online.

E-learning-ul implica modificari organizationale ale procesului de invatamant, reconsiderari metodologice in predare-invatare si evaluare, specializari ale cadrelor didactice. Cerintele sunt tot mai acute cu cat cresc cerintele de pregatire din partea utilizatorilor si necesitatile de a sporire a vitezei schimburilor informationale.

Competentele e-profesorului se diversifica, ele fiind de ordin tehnic sau competente mediatice, competente didactice, metodice si competente specifice domeniului de invatamant predat.

O buna parte a competentelor sunt comune tuturor profesorilor. Diferentele rezulta din specificul comunicarii mediate de computer, comunicare care impune cerinte speciale. Mediile electronice de invatare solicita forme de invatamant aparte, deci o didactica proprie. Acest tip de comunicare necesita utilizarea unui pachet software specializat pentru dezvoltarea de programe de instruire online (program in HTML)

Pentru a deveni profesor on-line, in Germania de exemplu, se urmeaza o serie de patru cursuri de specialitate in urma carora se acorda un certificat si se incheie un acord prin care e-profesorul se angajeaza sa respecte anumite reguli ale comunicarii online.

Aceste reguli privesc modul de tehnoredactare si calitatea profesionala si stiintifica a documentelor transpuse pe internet.

Design-ul instructional online are in vedere urmatoarele componente:

- planificarea obiectivelor cursului si a materiei;

- elaborarea anunturilor care indica activitatea pe care trebuie s-o realizeze participantii in fiecare moment al cursului;

- transpunerea suportului de curs online;

- organizarea casutei “Help” pentru utilizatori;

- specificarea link-urilor utile;

- planificarea seminariilor virtuale;

- organizarea probelor de (auto)evaluare;

Criteriile de evaluare a unui curs online de care trebuie tinut cont, sunt urmatoarele:

1. Continutul: Analiza continutului presupune verificarea daca programul propus corespunde din punct de vedere al realitatii si daca ofera informatii actuale si relevante.

2. Design-ul instructional: Analiza proiectarii online presupune raspunsuri la intrebari de genul: Este proiectat cursul astfel incat utilizatorii sa-l poata invata? Este adecvat scopurilor propuse?

3. Interactivitatea: Analiza acestui criteriu presupune raspunsul la intrebarile: Sunt implicati utilizatorii in propria formare? Care este gradul de interactivitate propus si cum se realizeaza?



4. Usurinta navigarii in program: Este programul usor de vizualizat si accesibil de accesat? Ofera programul lamuriri scurte si clare utilizatorului pentru ca acesta sa-si poata determina rapid alegerea? Exista un cuprins al cursului si de asemeni optiunea EXIT? Este cursul insotit de elemente ajutatoare (imagini, sageti) astfel incat sa nu fie nevoit sa citeasca prea mult pentru a se orienta in program?

5. Latura motivationala: Acest criteriu presupune analiza masurii in care programul dispune de elemente de sustinere motivationala a utilizatorului, cum ar fi: noutati, elemente de joc, teste, elemente de cautare si aspecte deosebite, povestioare incitante, elemente surpriza etc.

6. Folosirea mediei: Criteriul permite raspunduri la intrebarile: Daca programul propus angajeaza in desfasurarea lui grafice, animatii, efecte sonore si video? In ce masura utilizatorul poate avea acces gratuit la acestea?

7. Evaluarea: Permite intrebari de genul: Cum se realizeaza evaluarea cursului? Exista probe stimulative si de autoevaluare? Exista o evaluare pe sectiuni, fiind necesara promovarea celei precedente pentru a trece la treapta imediat superioara?

8. Estetica programului: Daca programul este atractiv pentru ochi si urechi?

9. Inregistrarea performantelor obtinute de utilizatori: Daca programul asigura scoruri testelor pe care cursantul le parcurge, ajungandu-se la un punctaj final?

10. Adaptabilitatea programului: Este potrivit pro-gramul pentru publicul caruia ii este destinat? Respecta normele eticii si bunei cuviinte?

Incidenta noilor tehnologii in invatamant atrage dupa sine dezvoltarea unui complex de aptitudini de cautare, selectare, organizare, creare a informatiilor, precum si dezvoltarea autonoma a anumitor capacitati cognitive (gandirea structurata). Noile medii de invatare electronica convertesc modelul structural al interactiunii educator-educat intr-un model triunghiular educator-computer-educat.

Analizand modelul triunghiular de interactine mediata, educator-computereducat se pot face urmatoarele observatii: interactiunea dintre profesor si elev/student se realizeaza prin intermediul calculatorului. Acest fapt presupune ca fiecare utilizator (atat elevul/studentul cat si profesorul) sa detina anumite competente de operare cu calculatorul si minime cunostinte despre felul cum poate fi acesta folosit. In acest sens, se vorbeste tot mai mult in ultimii ani despre necesitatea alfabetizarii tehnologicoinformationale.

Repertoriul comun presupune, pe langa elementele de accesibilitate si coduri comune, si compatibilitati intre calculatoare. Mesaje educationale sunt transmise indirect intre cei doi agenti, spre deosebire de situatiile predarii-invatarii traditionale (face-to-face). Perturbatiile mesajelor care apar in situatiile de invatare din clasa obisnuita, sunt reduse la minimum in mediul virtual. Pot aparea insa distorsiuni de alt tip, cum ar fi cele legate de buna functionare a calculatorului, de transmisia informatiilor, de penele de curent, de performantele de viteza si de stocare ale computerului etc.

Tot cu ajutorul calculatorului se realizeaza si evaluarea. Feed-back-ul este rapid si eficient. Exista o conexiune inversa externa (C.i.e.), intre elev/student si profesor mediata electronic, una intre utilizatorul-educat si calculator (prin probele de evaluare pe care le rezolva electronic si care sunt corectate de catre computer) – C.i.e.e., precum si o conexiune inversa interna (C.i.i.) la nivelul individului. Conexiunea inversa externa electronica, prin rapiditatea cu care se realizeaza si prin faptul ca este produsul unei evaluari scutite de stres, are profunde implicatii motivationale si dezvolta capacitatile de autoevaluare ale utilizatorului.

In sistemul e-learning, educatul dispune de mai multa autonomie, putand sa lucreze in ritm propriu, alegandu-si centrele de interes, dispunand de o motivatie intrinseca, distribuindu-si singur prioritatile si sarcinile, invatand sa-si organizeze eficient timpul. El devine responsabil de propria evaluare, implicandu-se activ in acest proces, elementele de negociere, de consiliere si consens intre educator si educat capatand importanta maxima. Evaluarea in sistemul e-learning este mai putin stresanta, deoarece ea capata valente formatoare, iar momentul in care se realizeaza este decis prin consens. Faptul ca initiativa de evaluare vine din partea educatului, sporeste gradul de implicare si de constientizare a efortului depus. Interactivitatea este asigurata de sarcinile date, de trimiterile prezente in curs, precum si de suporturile multi-media (text, sunet, imagini statice, animatii, clipuri video).

Profesionistii in domeniul calculatoarelor, au incercat sa reduca din neajunsurile invatarii intr-un mediu virtual legate de lipsa contactului interpersonal direct, prin crearea unei interfate prietenoase si prin stimularea interactivitatii utilizatorului.

Interactiunea intre facilitator si participanti poate fi sincrona – Chat – sau asincrona – Conferinte. Facilitatorul poate acorda consultatii online, utilizand Live Chat. Calculatorul poate, in egala masura, sa instuiasca, sa ajute in rezolvarea unor sarcini si sa distreze. Ambianta educationala specifica situatiilor de invatare face-to-face este inlocuita cu mediul virtual de invatare. Educatul beneficiaza de cursurile profesorului in mediul propriu (de acasa), pe care si-l organizeaza dupa bunul plac.



Invatarea cu ajutorul Internetului se constituie ca o alternativa educationala atractiva care reduce restrictiile de ordin temporal, social, spatial sau de alta natura.

Avantajele acestui tip de invatare sunt urmatoarele:

- accesibilitate, flexibilitate, confortabilitate: utiliza-torul poate hotari singur, data si ora la care se implica in activitatea de instruire;

- spatiul in care lucreaza este intim si nu necesita formalizare;

- interactiunea cu profesorul este neconstran-gatoare si libera;

- utilizatorul poate invata in propriul sau ritm, controlandu-si rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid si permanent;

- costuri de timp reduse: accesul la informatii este nelimitat si poate fi realizat rapid, la orice ora si din orice locatie;

- nu sunt necesare cheltuieli de deplasare si nici intreruperea activitatii profesionale curente;

- costuri reduse de distributie si de transport a materialelor necesare pregatirii intr-un domeniu;

- daca invatamantul traditional este organizat pe grupe de varsta, cel online este organizat pe subiecte; intr-o clasa virtuala pot fi reuniti subiecti de toate varstele, cu pregatiri diferite, neglijand granitele spatiale;

- specific invatarii intr-un mediu virtual este centrarea pe utilizator;

- usurinta actulizarii permanente a cursului original in accord cu schimbarile survenite in domeniul abordat. Cursul poate fi rapid reproiectat, iar utilizatorii iau cunostinta in mod curent de noile modificari;

Dezbatand problematica dezavantajelor create de instruirea online, specialistii au incercat sa raspunda la intrebari de genul:

Poate calculatorul sa inlocuiasca contactul uman?

Merita investitia in infrastructura informatica?

Acest tip de invatare are ca efect faptul ca devii mai comod?

Internetul conduce la moartea cartilor?

Limitele invatarii online ar putea fi date de faptul ca:

- pregatirea unui curs online este mai costisitoare decat cea a unuia traditional (dar costurile sunt apoi amortizate rapid). Trening-ul bazat pe reteaua Internet solicita de asemeni timp si bani pentru implementare, dezvoltare tehnologica si pregatirea specialistilor in domeniu;

- tin de ordin tehnologic, de lipsa unor resurse tehnologice performante si a unor conexiuni optime la retea, de joasa performanta in cea ce priveste sunetul si imaginile video si chiar a unor grafice extensive. Acestea solicita mult timp de incarcare, asteptare care poate crea nerabdare si stres utilizatorului. Probleme de acest tip apar curent atunci cand reteaua este foarte aglomerata sau utilizatorul dispune de de un computer mai putin performant;

- apar probleme legate de lipsa contactului uman face-to-face, esential pentru socializarea indi-vidului;

- nu orice curs, din orice domeniu, poate fi livrat prin intermediul calculatorului.

Anumite domenii/cursuri solicita o mai profunda implicare umana si personala pentru a atinge deziderate de ordin emotional ori pentru a stimula munca in echipa;

- dupa parerea unor specialisti, instruirea care are la baza folosirea Internetului este prea statica;

Cu toate acestea WWW (World Wide Web) este o retea care deschide largi posibilitati de pregatire in orice domeniu si pentru oricine care dispune de o conexiune la Internet. Acest mijloc modern de difuzare mondiala a informatiei asigura legaturi intre comunitati virtuale care ignora granitele lumii.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }