Influenta testului de progres asupra performantelor intelectuale ale elevilor din invatamantul liceal

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI

STIINTELE EDUCATIEI

SCOALA DOCTORALA

TEMA TEZEI DE DOCTORAT

INFLUENTA TESTULUI DE PROGRES ASUPRA PERFORMANTELOR INTELECTUALE ALE ELEVILOR DIN INVATAMANTUL LICEAL

Rezultate partiale referitoare la valoarea formativa a testului de progres

1. ETAPELE CERCETARII

In demersul cercetarii am pornit de la intrebari de genul:

Ce modalitati de evaluare pot utiliza pentru a amplifica performantele scolare?

Cum pot forma elevilor un stil de invatare?

Cum pot imbunatati atitudinea fata de invatare?

Cum pot creste motivatia invatarii psihologiei?

Cum pot dezvolta capacitatea de autoevaluare la elevi?

Cum pot aloca evaluarii un timp constant?

Cat de eficiente sunt modalitatile de evaluare utilizate in prezent?

Pentru a putea gasi raspunsuri la aceste intrebari am plecat de la rezultatele unei microcercetari din cadrul institutiei scolare unde imi desfasor activitatea didactica, cu privire la modalitatile de evaluare utilizate la nivel local de profesori.Concluzia microcercetarii a fost ca evaluarea orala este cel mai des utilizata.In ceea ce priveste evaluarea scrisa,profesorii folosesc mai mult itemi de tip subiectiv, lasand libertatea elevului sa-si construiasca raspunsurile,tip de evaluare care lasa mult spatiu de desfasurare subiectivitatii in aprecierea rezultatelor invatarii.

Am incercat sa consider scoala si elevii mai mult decat furnizori ai materialului de cercetare, oferind profesorilor implicati un set de resurse obiectivat in culegerea de teste de progres pentru disciplina "PSIHOLOGIE",clasa a X-a, cu speranta ca activitatea scolara se va imbunatati in concordanta cu nevoile reale de sprijin dar si cu punctele slabe pe care le voi identifica pe parcursul cercetarii.

Am pornit de la ipoteza ca utilizarea testului de progress contribuie la cresterea performantelor scolare ale elevilor din grupul in care este aplicat, comparativ cu rezultatele elevilor din celelalte grupuri in care nu este aplicat.Pentru a verifica ipoteza formulata trebuia sa determin relatia care exista intre cei doi factori-performante si testul de progress, prin stabilirea indicatorilor atat al performantelor scolare (notele), cat si al testului de progress (complexitatea itemilor, validitatea, fidelitatea).Datorita relatiei de cauzalitate dintre cele doua variabile ipoteza este cauzala.Un mod de a verifica ipoteza a fost tocmai stabilirea grupurilor se subiecti care sa dispuna de conditii de egalitate.

Experimentul a constat in masurarea efectului produs ca urmare a actiunii unui factor experimental - testul de progres- cu ajutorul tehnicii grupelor experimentale si de control.Am folosit metoda testelor-testul de progress_ ca proba précis determinata, ce implica o tema sau un grup de sarcini ce urmeaza a fi aplicate elevilor.Cu ajutorul metodei statistice compar scorurile de la testul de la sfarsit de capitol la cele 5 grupe.Rezultatul comparatiei permite validarea sau infirmarea ipotezei emise.

Starile diferite pe care le ia variabila independenta se numesc modalitati ale variabilei si apar sub forma variantelor diferite de test de progress,din punctul de vedere al continutului dupa cum urmeaza in tabelul 1.1:

Am utilizat observatia sistematica pentru a surprinde distanta dintre scorurile obtinute si pentru a concluziona efectul testului de progress asupra performantelor elevilor la disciplina Psihologie.Acest effect poate fi facilitator (distanta pozitiva), inhibitor (distanta negativa) sau nul (nici o diferenta intre rezultate).Scopul colectarii datelor il reprezinta dupa analiza, confirmarea sau infirmarea unei ipoteze.De aceea am formulat doua ipoteze care vor fi testate alternativ:

ipoteza nula HO:cresterea performantelor scolare ale elevilor se datoreaza unor factori intamplatori (eroare de esantionare) si nu unor factori sistematici (testul de progress);

ipoteza alternativa H1 cresterea performantelor scolare ale elevilor nu se datoreaza fluctuatiilor de esantionare ci unui factor manipulat (testul de progress)

Cea verificata de testele statistice va fi ipoteza nula care fie se pastreaza, fie se respinge si atunci retinem ipoteza alternativa.Aceasta mentinere sau respingere este legata de riscul de eroare pe care cercetatorul si-l asuma cand afirma ca una dintre ele este adevarata. El se mai numeste si prag de probabilitate sau prag de incredere.Pragul de risc se fixeaza la 5%.De aceea in statistica intalnim notiunea de norma ca valoare asteptata a mediei.

Testul statistic care compara media obtinuta cu norma isi propune sa vada daca diferenta dintre media observata si media normei poate fi atribuita unui factor intamplator sau unui factor sistematic.

In etapa preexperimentala am masurat nivelul variabilei dependente- nivelul de start_ al performantelor scolare ale elevilor pe toate cele 5 grupuri folosind ca metoda studierea documentelor scolare-a cataloagelor- si calcularea mediei generale a claselor, rezultate cuprinse in tabelul 1.

PSIHOLOGIA fiind o disciplina care se studiaza numai in clasa a X-a,am luat drept criteriu de analiza media clasei ca nivel de start al performantei (vezi tabelul 1.2).

Tabelul nr.1.2(Etapa initiala)

In etapa experimentala am intervenit cu variabila independenta pe grupul experimental (am introdus testul de progress ca noua metoda de evaluare) in timp ce cu grupele de control s-a lucrat in modul in care elevii erau obisnuiti, cu specificatia ca profesorii au folosit metode de evaluare traditionale.

unde Y,Y1,Y2,Y3,Y4=nivel de start al performantei ; media clasei

X1, X2, X3, X4=testul de progres

X'1, X'2,, X'n=testul la sfarsit de capitol

Y', Y'1, Y'2, Y'3, Y'4=nivel final al performantei ; media clasei

Voi compara    Y cu Y1, Y2, Y3, Y4

Y cu Y'

Y1, Y2, Y3, Y4 cu Y'1, Y'2, Y'3, Y'4

Y' cu Y'1, Y'2, Y'3, Y'4

Pe masura ce s-a parcurs primul capitol, elevii din grupul experimental au avut reactii diferite la vestea ca vor fi testati ora de ora, fapt care mi-a intarit convingerea ca evaluarea,fie ea orala sau scrisa are un character stresant pentru elevi, care de regula atribuie evaluarii functie de control urmat de sanctiune si nu de diagnoza a nivelului de invatare atins de elev.Pornind de la aceasta atitudine de respingere a ideii de test de progress, am analizat rezultatele cercetarii , luandu-le drept rezultate ale unei testari initiale si sperand ca pe parcursul experimentului acestea se vor imbunatati.

2.PRELUCRAREA REZULTATELOR TESTELOR DE PROGRES PENTRU CAPITOLUL I

2.1.PRELUCRAREA REZULTATELOR TESTELOR APLICATE GRUPULUI  EXPERIMENTAL

In urma aplicarii in grupul experimental (cls.a X -a A) a primelor teste de progress la unitatea de invatare "Procese psihice senzoriale primare" s-au inregistrat urmatoarele rezultate (vezi tabelul 2.1.1):

Pentru a determina tendinta centrala a datelor colectate intr-o serie statistica, valorile centrale care se calculeaza sunt media, mediana si dominanta.

Astfel am calculat media aritmetica a clasei,obtinand :

Am calculat mediana ca marime medie de pozitie,utilizata in estimarea nivelului mediu si la caracterizarea seriilor de distributie,dupa formula:

PM=, unde N=nr. total de elevi.

PM=(23+1)/2=12(pozitia)

MX1=8,40

MX2=8,20

MX3=8,90

Astfel la rezultatele primului test de progres ( X1-Senzatii) , pozitia mediana ar fi reprezentata de scorul 8,40, la al doilea test ( X2-Perceptii) mediana este reprezentata de scorul 8,20,iar la al treilea test (X3-Reprezentari),mediana este reprezentata de scorul 8,90.

Dominanta am calculat-o dupa formula:

D=m-3(m-M)

Putem integra intr-un tabel indicatorii tendintei centrale:

Se observa ca valoarea medianei este situata intre valorile mediei si dominantei, respectiv la o treime distanta intre medie si dominanta, masurata de la medie.

Pentru caracterizarea complexa a unei colectii de date este necesara cunoasterea modului in care se repartizeaza diferitele rezultate in jurul valorii centrale prin aflarea indicatorilor de dispersie.(tabelul2.1.2):

Curbele de distributie a scorurilor la cele trei teste apar in Figura nr.2.1

Luand ca valoare centrala nota 7 se observa ca numarul de elevi care au dobandit la un nivel superior cunostintele si capacitatile vizate este mai mare decat numarul elevilor care au obtinut rezultate medii si mici.

Indicatorii de dispersie sunt:

• amplitudinea intervalului de variatie    A=(x max-xmin):m.100

xmax=nota cea mai mare

xmin=nota cea mai mica

Amplitudinea indica spatiul de variabilitate a scorurilor obtinute.Aceeasi amplitudine poate caracteriza distributii grafice diferite.

• dispersia este indicatorul care indica omogenitatea scorurilor ( in general, o valoare mica a dispersiei indica o omogenitate ridicata.Pentru a o afla am construit tabelul nr.4

Tabelul nr.2.1.3.

dispersia pentru primul test este

=2,24

Valorile obtinute indica un grad mare de omogenitate al scorurilor la toate cele trei teste.

• abaterea standard ne informeaza prin valoarea ei mica ,ca media caracterizeaza bine seria, iar in reprezentarea grafica a seriei, indica  punctul in care curba isi schimba forma;

=1.50

=1.33

=1,44

• coeficient de variatie ofera o imagine asupra gradului de imprastiere a termenilor seriei.

Testul 1 V₁=27,42%

Testul 2 V₂=21,89%

Testul 3 V₃=25,76%

Valoarea mai mare la testul 1 indica un grad mai mare de imprastiere a scorurilor. care se coreleaza cu valorile celorlalti indicatori ai dispersiei.

Integrand intr-un tabel indicatorii de dispersie vom avea o privire de ansamblu a tuturor datelor colectate:

Avand esantioane cu effective mai mici de 30 subiecti, se estimeaza ca repartitia esantionarii urmeaza legea lui Student iar formula de calcul este:

comparata cu t critic din tabelul t al lui Student in functie de gradul de probabilitate de 0,05 si de gradul de libertate egal cu 22avem :t calculat mai mic decat t critic.

Ipoteza nula se pastreaza, deci rezultatele obtinute nu inregistreaza diferente majore fata de rezultatele initiale.Aceste diferente nu se datoreaza testului de progress ci sunt intamplatoare.Concluzia in urma analizei statistice a datelor mi se pare justificata ,deoarece aplicarea testelor de progress doar la o unitate de invatare nu este relevanta.

2.2.PRELUCRAREA REZULTATELOR TESTELOR DE SFARSIT DE CAPITOL APLICATE EXPERIMENTAL

TUTUROR GRUPURILOR

In urma aplicarii testului de progres la sfarsitul capitolului "Procese senzoriale primare" atat grupului experimental cat si grupurilor de control, s-au obtinut urmatoarele rezultate (tabelul nr.2.

Indicatorii tendintei centrale sunt cuprinsi in tabelul urmator:

Vom cunoaste modul in care se repartizeaza diferitele rezultate in jurul valorii centrale prin aflarea indicatorilor de dispersie.(tabelul2.

Vom urmari acum  determinarea dispersiei notelor obtinute de cele 5 clase la sfarsit de capitol

l

Luand ca valoare centrala nota 7 se observa ca numarul de elevi care au dobandit la un nivel superior cunostintele si capacitatile vizate este mai mare decat numarul elevilor care au obtinut rezultate medii si mici.

Cel mai mare numar de elevi cu nivel ridicat se observa la grupul experimental (XA), fapt care ne duce catre concluzia ca testele de progress aplicate in mod current au effect facilitator dat de diferentele dintre scorurile obtinute de cele cinci clase dar n u major in sensul ca diferentele dintre scoruri nu sunt semnificative.

Integrand intr-un tabel indicatorii de dispersie vom avea o privire de ansamblu a tuturor datelor colectate:

Valorile obtinute la dispersie indica un grad mare de omogenitate al scorurilor la primele 4 clase si ceva mai diferite la ultima clasa. Abaterea standard ne informeaza prin valoarea ei mica ,ca media caracterizeaza bine seria,iar coeficient de variatie ofera o imagine asupra gradului de imprastiere a termenilor seriei. Valoarea mai mare la grupul 5 indica un grad mai mare de imprastiere a scorurilor. care se coreleaza cu valorile celorlalti indicatori ai dispersiei.

Cu acestia vom calcula valoarea lui t pentru fiecare grup de subiecti si o vom compara cu t critic din tabelul Student pentru a vedea daca ipoteza nula se pastreaza corelandu-se astfel cu concluzia de la testele aplicate grupului experimental.Valorile sunt cuprinse in tabelul 8:

Valorile mai mici ale lui t calculat decat t critic ne conduc spre mentinerea ipotezei nule justificata prin timpul scurt de actiune al variabilei independente asupra variabilei dependente, In sprijinul concluziei vine si tabelul care compara

media initiala (de start) cu media la sfarsitul capitolului 1si2:

3.PRELUCRAREA REZULTATELOR TESTELOR DE PROGRES PENTRU CAPITOLUL II

3.1.PRELUCRAREA REZULTATELOR TESTELOR APLICATE GRUPULUI EXPERIMENTAL

Rezultatele aplicarii in grupul experimental (cls.a X -a A) a testelor de progress la unitatea de invatare "Procese psihice senzoriale superioare"

au fost urmatoarele (vezi tabelul3.1.1):

Indicatorii tendintei centrale si ai dispersiei calculati pentru prelucrarea datelor au fost cei introdusi in tabelul de mai jos:media,mediana,dominanta,dispersia,abaterea standard. Valorile obtinute indica un grad mare de omogenitate al scorurilor la toate cele trei teste. Abaterea standard ne informeaza prin valoarea ei mica ,ca media caracterizeaza bine seria,iar coeficient de variatie ofera o imagine asupra gradului mic de imprastiere a termenilor seriei.

Pentru a cunoaste modul in care se repartizeaza diferitele rezultate in jurul valorii centrale am construit curbele de distributie a scorurilor la cele trei teste:

Luand ca valoare centrala nota 7 se observa ca numarul de elevi care au dobandit la un nivel superior cunostintele si capacitatile vizate este mai mare decat numarul elevilor care au obtinut rezultate medii la testul X5 si X6 si mai mic decat nivelul mediu la testul X4.Raman de surprins factorii care au contribuit la aceste rezultate, care pot tine de capacitatea de intelegere a anumitor procese psihice (fiind vorba despre gandire este capitolul considerat de elevi cel mai greu de inteles), de timpul alocat invatarii, metodele didactice adoptate de professor,de atentie si interes.

Valorile mai mici ale lui t calculat decat t critic ne conduc spre mentinerea ipotezei nule justificata prin timpul scurt de actiune al variabilei independente asupra variabilei dependente.

3.2.PRELUCRAREA REZULTATELOR TESTELOR DE SFARSIT DE CAPITOL II APLICATE EXPERIMENTAL

TUTUROR GRUPURILOR

In urma aplicarii testului de progres la sfarsitul capitolului "Procese senzoriale superioare" atat grupului experimental cat si grupurilor de control ,s-au obtinut urmatoarele rezultate (tabelul nr.3.2.1):

Indicatorii tendintei centrale sunt cuprinsi in tabelul urmator:

Valorile obtinute indica un grad mare de omogenitate al scorurilor la toate cele cinci grupe de subiecti. Abaterea standard ne informeaza prin valoarea ei mica ,ca media caracterizeaza bine seria,iar coeficientul de variatie ofera o imagine asupra gradului mic de imprastiere a termenilor seriei

Cu acestia vom calcula valoarea lui t pentru fiecare grup de subiecti si o vom compara cu t critic din tabelul Student pentru a vedea daca ipoteza nula se pastreaza corelandu-se astfel cu concluzia de la testele aplicate grupului experimental.

Vom cunoaste modul in care se repartizeaza diferitele rezultate in jurul valorii centrale prin aflarea indicatorilor de dispersie.(tabelul3.2.2):

Luand ca valoare centrala nota 7 se observa ca numarul de elevi care au dobandit la un nivel superior cunostintele si capacitatile vizate este mai mare decat numarul elevilor care au obtinut rezultate medii si mici.

Cel mai mare numar de elevi cu nivel ridicat se observa la grupul experimental (XA), fapt care ne duce catre concluzia ca testele de progress aplicate in mod current au efect facilitator dat de diferentele dintre scorurile obtinute de cele cinci clase dar nu major in sensul ca diferentele dintre scoruri nu sunt semnificative

Daca ponderea elevilor cu nivel ridicat e mare rezulta ca testul are randament ridicat iar rezultatele scolare slabe obtinute de elevii cu nivel scazut vor fi considerate pierderi asumate ce vor trebui recuperate prin alte metode-prin invatamant diferentiat.

Comparand mediile initiale cu cele de la sfarsit de capitol si valorile diferentelor dintre acestea se observa ca numai la grupul experimental valoarea diferntei este pozitiva in timp ce la grupurile de control valorile sunt negative.Aceste rezultate ma incurajeaza sa cred ca efectul variabilei independente ( testul de progress) asupra variabilei dependente ( performantele scolare) este direct proportional cu durata de actiune a variabilei independente asupra variabilei dependente, concluzie care ar putea duce la reformularea ipotezei nule si alternative.

Daca ne-am intoarce la planul experimental si am introduce datele obtinute in tabel, am avea o privire de ansamblu a mediilor aritmetice ce trebuie comparate:

Urmaresc randamentul testului de progress pentru a surprinde performantele inregistrate de elevi in urma acestei metode de evaluare, dar si pierderile intelese ca efecte secundare care afecteaza calitatea cunostintelor invatate.Pierderile se raporteaza si la cat si ce nu s-a realizat din obiectivele anticipate, dar si la efectele secundare cum ar fi demotivarea sau motivarea negativa a elevilor, in raport cu procesul invatarii.

Randamentul unei tehnici de evaluare poate fi estimat si prin mentinerea constanta a consumului de timp,financiar, material, energetic si uman.

Notele scolare pot fi considerate un indicator sintetic sufficient de semnificativ pentru a determina randamentul testului de progress in functie de progresul sau regresul exprimat prin note. O medie peste 8,50 indica un randament al tehnicii mare.

Al treilea obiectiv al cercetarii era surprinderea eficientei testului de progress ca raport intre rezultate si eforturi. Este stiut ca o activitate este cu atat mai eficienta cu cat produce rezultate mai mari cu eforturi mai mici.In domeniul educatiei termenul rezultate este folosit cu sensul de efecte utile  tratate in termeni de bunuri si servicii educationale.Bunurile educationale ar consta in cunostinte , capacitati si atitudini care sa fie assimilate de elevi spre a fi utilizate in integrarea socio-profesionala .

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI

STIINTELE EDUCATIEI

SCOALA DOCTORALA

TEMA TEZEI DE DOCTORAT

INFLUENTA TESTULUI DE PROGRES ASUPRA PERFORMANTELOR INTELECTUALE ALE ELEVILOR DIN INVATAMANTUL LICEAL

Sinteza preliminara a datelor cercetarii experimentale:influenta utilizarii testului de progres asupra performantelor intelectuale ale elevilor

Raport de cercetare stiintifica (4)

Conducator stiintific:prof.univ.dr.DAN POTOLEA

Doctorand: DABU (ILIE) ROXANA

"Fiecare elev poate avea succes in procesul de invatare."

W.Spady

Integrarea organica a evaluarii in structura activitatii didactice de catre conceptiile pedagogiei moderne determina amplificarea functiei educative a acestia, situind-o intr-o pozitie cheie in procesul instructiv educativ. Evaluarea conditioneaza in asa maniera dinamica clasei, astfel incat, putem spune ca nu exista invatare eficienta fara evaluare. Ea actioneaza in cadrul concret al clasei de elevi, folosind elemente specifice pentru analiza progresului elevi Fenomenul evaluativ capata valente din ce in ce mai bogate, largindu-si sfera de cuprindere.

In acest sens, analizand practicile evaluative, Ion T. Radu remarca faptul ca "evaluarea performantelor scolare este tot mai mult inteleasa nu ca actiune de control, sanctiune, limitata la verificare si notare, ci, ca proces ce se intrepatrunde organic cu celelalte procese ale actului didactic, exercitand o functie esential formativa, concretizata in a informa si a ajuta in luarea unor decizii cu scopul de ameliorare a activitatii in ansamblu" (Evaluarea in procesul didactic, E.D.P., Bucuresti, 2000, p.42).

lor in grup si individual.

P.Bradfort(1996,Assesment and Learning:Power or Partenership) prezinta patru moduri in care evaluarea influenteaza invatarea:

evaluarea furnizeaza motivatia pentru invatare, prin aspectele pozitive ale succesului scolar sau, dimpotriva prin demotivare in cazul insuccesului, dar si prin intarirea increderii elevului in propriile forte.

evaluarea ajuta elevii si profesorii sa decida ceea ce trebuie sa invete, prin scoaterea in evidenta a ce este important din ceea ce se preda si prin furnizarea feedback-ului asupra performantelor obtinute.

evaluarea ajuta elevii sa stie cum sa invete prin incurajarea unui stil de invatare activ, prin influentarea alegerii strategiilor de predare-invatare si prin dezvoltarea activitatilor de a intelege si aplica in diferite contexte cunostinte si capacitati.

evaluarea ajuta elevii sa aprecieze eficacitatea invatarii,prin evaluarea a ceea ce au invatat.prin consolidarea si transferul a ceea ce au invatat si prin considerarea unor noi situatii de invatare

Succesul in activitatea scolara, progresele elevilor depind intre altele de masura in care profesorul cunoaste evolutia elevului fata de cerintele specifice ale materiei pe care o preda, definind posibilitatile de formare, aspectele ce trebuie consolidate, cele care exprima puncte slabe si organizand actiuni de recuperare.In acest fel, evaluarea continua a elevilor se prezinta ca un mod specific de a stimula formarea elevului, dar si de a favoriza relatia profesor-elev in ceea ce priveste verificarea si aprecierea rezultatelor obtinute.

Cu cat profesorul isi cunoaste mai corect si mai complet elevul, cu atat va organiza mai bine programul de interventie educationala.Atesta,a evalua, presupune verificarea nivelului de cunostinte, a achizitiilor rezultate in urma parcurgerii acestor programe educationale.

Probele aplicate pe parcursul activitatii dudactice au o functie predominant diagnostica si ameliorativa, atat pentru profesor cat si pentru elev.Astfel, rezultatele acestor teste constituie pentru profesor un indiciu al eficientei activitatii desfasurate la catedra si ii permite acestuia sa reflecteze asupra valorii propriei sale activitati in scopul realizarii unui echilibru intre actiunea didactica si parametrii clasei.

Probele ofera prin modul lor de organizare si de rezolvare de catre elevi o informatie asupra gradului de asimilare a materiei in ansamblu, sau uneori insuficienta asimilare a unor subteme.In aceasta situatie, profesorul poate relua predarea anumitor teme si reflecteaza asupra cauzelor care au determinat asimilarea lor nesatisfacatoare.Testul indeplineste rolul de modelator al predarii in ceea ce priveste metodologia, ritmul, continutul acestuia sau al unui indicator sintetic al relatiei dintre capacitatea de asimilare a elevilor, nivelul continutului stiintific, metodologia utilizata si conditiile in care a avut loc predarea.Se poate afirma ca testele de progres indeplinesc atat pentru profesor cat si pentru elev, un rol educativ-formativ.

In literatura de specialitate din ultimii ani s-au remarcat preocupari pentru ameliorarea procesului de evaluare, majoritatea studiilor si cercetarilor subliniaza importanta evaluarii formative.

In consens cu cele mentionate mi-am propus realizarea unei cercetari experimentale participative vizand aplicarea sistemului evaluarii formative, prin administrarea unor probe curente, dar si la sfarsit de capitol, in invatamantul liceal la disciplina Psihologie.

Scopul cercetarii in plan teoretic este de a demonstra eficienta integrarii evaluarii formative, continue cu predarea si invatarea, iar in plan practic sa ofer profesorilor temeiuri stiintifice pentru promovarea acestui demers evaluativ si un model practic de realizare a acestuia.

1.Organizarea cercetarii

a)Documentarea si elaborarea instrumentelor de cercetare

c) Elaborarea proiectului de cercetare

d) Formularea ipotezei principale si secundare

IPOTEZA PRINCIPALA

UTILIZAREA TESTULUI DE PROGRES CONTRIBUIE LA CRESTEREA PERFORMANTELOR INTELECTUALE ALE ELEVILOR DIN GRUPUL IN CARE ACESTA SE APLICA, COMPARATIV CU PERFORMANTELE ELEVILOR DIN GRUPURILE IN CARE NU SE APLICA.

IPOTEZE SECUNDARE:

1.Performantele elevilor depind de calitatea instrumentului de evaluare (itemi,continut,scala de apreciere)

2.Performantele elevilor cresc daca itemii testului fac apel mai mult la operatiile gandirii dacat la memorie.

3. Performantele elevilor cresc daca elevii cunosc criteriile de evaluare

4.Performantele elevilor cresc daca atitudinea elevilor fata de invatare este favorabila

Am pornit de la ipoteza ca utilizarea testului de progress contribuie la cresterea performantelor scolare ale elevilor din grupul in care este aplicat, comparativ cu rezultatele elevilor din celelalte grupuri in care nu este aplicat.Pentru a verifica ipoteza formulata trebuia sa determin relatia care exista intre cei doi factori-performante si testul de progress, prin stabilirea indicatorilor atat al performantelor scolare (notele), cat si al testului de progress (complexitatea itemilor, validitatea, fidelitatea).Datorita relatiei de cauzalitate dintre cele doua variabile ipoteza este cauzala.Un mod de a verifica ipoteza a fost tocmai stabilirea grupurilor se subiecti care sa dispuna de conditii de egalitate.

Scopul colectarii datelor il reprezinta dupa analiza, confirmarea sau infirmarea unei ipoteze.De aceea am formulat doua ipoteze care vor fi testate alternativ:

ipoteza nula HO:cresterea performantelor scolare ale elevilor se datoreaza unor factori intamplatori (eroare de esantionare) si nu unor factori sistematici (testul de progress);

ipoteza alternativa H1 cresterea performantelor scolare ale elevilor nu se datoreaza fluctuatiilor de esantionare ci unui factor manipulat (testul de progress)

Cea verificata de testele statistice va fi ipoteza nula care fie se pastreaza, fie se respinge si atunci retinem ipoteza alternativa.Aceasta mentinere sau respingere este legata de riscul de eroare pe care cercetatorul si-l asuma cand afirma ca una dintre ele este adevarata. El se mai numeste si prag de probabilitate sau prag de incredere.Pragul de risc se fixeaza la 5%.De aceea in statistica intalnim notiunea de norma ca valoare asteptata a mediei.Testul statistic care compara media obtinuta cu norma isi propune sa vada daca diferenta dintre media observata si media normei poate fi atribuita unui factor intamplator sau unui factor sistematic.

e) Precizarea obiectivelor pe baza ipotezelor

f) Precizarea metodologiei cercetarii:

stabilirea etapelor de cercetare: preexperimentala (de constatare), etapa experimentala si finala;

fixarea metodelor de cercetare, a tehnicilor si mijloacelor;

In cercetarea pe care am initiat-o am selectat spre utilizare urmatoarele metode de cercetare :

-metoda observarii sistematice a comportamentului elevilor (subordonata unui obiectiv concret observarea unei situatii educationale presupune centrarea atentiei asupra relatiilor / interdependentei comportamentelor partenerilor angajati in aceasta situatie). Am utilizat observatia sistematica pentru a surprinde distanta dintre scorurile obtinute si pentru a concluziona efectul testului de progress asupra performantelor elevilor la disciplina Psihologie.Acest effect poate fi facilitator (distanta pozitiva), inhibitor (distanta negativa) sau nul (nici o diferenta intre rezultate).

-experimentul a constat in masurarea efectului produs ca urmare a actiunii unui factor experimental - testul de progres- cu ajutorul tehnicii grupelor experimentale si de control.Am folosit metoda testelor-testul de progress_ ca proba précis determinata, ce implica o tema sau un grup de sarcini ce urmeaza a fi aplicate elevilor.Cu ajutorul metodei statistice compar scorurile de la testul de la sfarsit de capitol la cele 5 grupe.Rezultatul comparatiei permite validarea sau infirmarea ipotezei emise.

-metoda cercetarii documentelor scolare

-metoda analizei produselor activitatii scolare

-metoda statistica (atat tabelele cat si diagramele au tendinta de a oferi o imagine de ansamblu asupra datelor.)

-chestionar pentru surprinderea atitudinii elevilor fata de testul de progres.

precizarea esantionului de elevi si a echipei de cercetare;

Stabilirea locului de desfasurare a cercetarii:

Bucuresti,sector 6,Colegiul National Elena-Cuza ,unde dintr-un lot de 865 elevi am selectionat pentru experiment un esantion de 120 elevi de clasa a X-a,reprezentand 4 grupuri care au in planul de invatamant alocate ore la disciplina Psihologie dupa cum urmeaza :

Constituirea colectivului de cercetare stiintifica:

Consultant stiintific :prof. univ. dr. DAN POTOLEA

prof.ILIE ROXANA

prof.TALPALARIU ANDRA

prof. STURZA OLIVIA

stabilirea variabilelor independente si dependente;

Variabila independenta este utilizarea testelor de progres, iar variabila dependenta este rezultatul obtinut la sfarsit de capitol.Pentru obtinerea unor indicatori numerici asociati nivelului de insusire a unor cunostinte,pentru evaluarea progresului elevilor si pentru reglarea procesului de instruire, testele reprezinta principalul mijloc de colectare a unor date relevante.

Ierarhia factorilor

I-CARACTERUL SISTEMATIC AL INVATARII

-METODE DE EVALUARE

II-CUNOASTEREA CRITERIILOR DE NOTARE

-IMPLICAREA ELEVULUI IN EVALUARE

III-FRECVENTA

-COMPLEXITATEA SARCINII

-TIMP ALOCAT INVATARII

-INTERES

-MEMORIE

-ATENTIE

-INTELIGENTA

-OBOSEALA

-ATITUDINE FATA DE INVATARE

-MOTIVATIE

IV-PROFILUL CLASEI

-CLIMATUL CLASEI

-METODE DE PREDARE

V-STARE DE SANATATE

- RITM DE INVATARE

fixarea modalitatilor de experimentare si de culegere a datelor.

Starile diferite pe care le ia variabila independenta se numesc modalitati ale variabilei si apar sub forma variantelor diferite de test de progress,din punctul de vedere al continutului dupa cum urmeaza in tabelul 1.1:

Colectarea datelor s-a realizat prin:

masurarea si aprecierea rezultatelor prin administrarea probei de progres dupa fiecare unitate de invatare in grupul experimental

-masurarea si aprecierea rezultatelor prin administrarea probei de progres la sfarsit de capitol in toate grupele (control si experimental)

2.Desfasurarea cercetarii pe etape si aplicarea proiectului

Odata stabilite variabilele si dimensiunile conceptuale am incercat sa construiesc punti de legatura intre concepte si realitatea concreta pe care acestea o desemneaza, prin stabilirea indicatorilor operationali care sa reflecte aspectul direct , observabil, concret.Luand in considerare faptul ca indicatorii psihopedagogici reflecta aspecte interne ale proceselor educationale, m-am oprit asupra indicatorilor privind nivelul de cunostinte sub forma raspunsurilor date de elevi la testul de progres.Altfel spus indicatorul este o anumita performanta, iar indicatul este capacitatea interna care mijloceste performanta (informatia stocata in memoria de lunga durata a elevului, deprinderi intelectuale, algoritmii si strategiile de gandire, capacitatile si aptitudinile generale sau specifice, fondul motivational sau volitional).

In alegerea si analiza indicatorilor privind nivelul de cunostinte m-am sprijinit pe procedurile folosite in operationalizarea obiectivelor din domeniul cognitiv-exprimand cunostintele, deprinderile si capacitatile elevilor prin comportamente si performante observabile ,grupate in itemii componenti ai testului de progres.

Tinand cont ca "o buna constructie a testelor educationale sporeste atat cantitatea cat si calitatea invatarii "(Linn Robert L.si Miller David M.)o atentie deosebita am acordat-o construirii indicatorilor privind nivelul de cunostinte al elevilor sub forma itemilor si stabilirii criteriilor de notare a rezultatelor invatarii elevilor (construirea baremelor de corectare) (Anexa 2).

Am construit tabelele de specificatie pentru fiecare test de progres in parte coreland obiectivele cu indicatorii, cu itemii, cu criteriul de performanta si cu punctajul.

( Anexa 1)

De asemenea am luat in calcul indicatori privind randamentul testului de progres, determinandu-i in functie de :

cantitatea, calitatea si structura cunostintelor si capacitatilor dobandite de elevi in urma folosirii testului de progres, prin compararea rezultatelor efective obtinute de elevi cu rezultatele proiectate;

numarul/ pomderea si structura elevilor care in urma folosirii testului de progres au dobandit la un nivel superior cunostintele si capacitatile vizate.

Indicatorul care determina structura grupului de elevi il constituie notele scolare in functie de care se pot stabili 3 categorii de elevi:

I categoria cu nivel ridicat 9-10 (randament 95%)

II categoria de elevi cu nivel mediu 7-8 (randament 80%)

IIIcategoria de elevi cu nivel scazut 5-6 (randament 50%)

Daca ponderea elevilor cu nivel ridicat e mare rezulta ca testul are randament ridicat, iar rezultatele scolare slabe obtinute de elevii cu nivel scazut vor fi considerate pierderi asumate ce vor trebui recuperate prin alte metode-prin invatamant diferentiat.

3.Finalizarea cercetarii se va realiza prin:

analiza, interpretarea si sintetizarea datelor experimentale;

compararea rezultatelor obtinute prin experimentare, cu cele cinci grupuri

verificarea ipotezei generale si a ipotezelor partiale;

confruntarea rezultatelor cercetarii cu obiectivele acesteia, rezultate din ipoteza generala;

elaborarea unei lucrari stiintifice care sa cuprinda: tema, motivarea alegerii acesteia, scopul cercetarii, metodologia cercetarii (capitole, subcapitole), concluzii si bibliografia;

implementarea cercetarii si evaluarea rezultatelor

SPECIFICAREA TESTULUI DE PROGRES (X1-SENZATII) aplicat numai grupului experimental (cls.X A)

SPECIFICAREA TESTULUI DE PROGRES (X2-PERCEPTII) aplicat numai grupului experimental (cls.X A)

SPECIFICAREA TESTULUI DE PROGRES (X3-REPREZENTARI) aplicat numai grupului experimental (cls.X A)

Rezultatele obtinute au fost introduse in tabelul urmator:

Pentru a determina tendinta centrala a datelor colectate intr-o serie statistica, valorile centrale care se calculeaza sunt media, mediana si dominanta.

Putem integra intr-un tabel indicatorii tendintei centrale:

Se observa ca valoarea medianei este situata intre valorile mediei si dominantei, respectiv la o treime distanta intre medie si dominanta, masurata de la medie.

Pentru caracterizarea complexa a unei colectii de date este necesara cunoasterea modului in care se repartizeaza diferitele rezultate in jurul valorii centrale prin aflarea indicatorilor de dispersie.(tabelul2.1.2):

Curbele de distributie a scorurilor la cele trei teste apar in Figura nr.2.1

Se poate constata ca distributia frecventelor scorurilor la cele trei teste manifesta o oarecare asimetrie de la distributia normala(curba lui Gaus).

Luand ca valoare centrala nota 7 se observa ca numarul de elevi care au dobandit la un nivel superior cunostintele si capacitatile vizate este mai mare decat numarul elevilor care au obtinut rezultate medii si mici.

Pentru a ilustra mai bine atat dinamica cat si structura rezultatelor obtinute la fiecare proba, le vom reprezenta cu ajutorul diagramelor.

In etapa preexperimentala am masurat nivelul variabilei dependente- nivelul de start al performantelor scolare ale elevilor pe toate cele 5 grupuri folosind ca metoda studierea documentelor scolare-a cataloagelor- si calcularea mediei generale a claselor (PSIHOLOGIA se studiaza numai in clasa a X-a) vezi tabelul 1.2.

Tabelul nr.1.2(Etapa initiala)

In etapa experimentala am intervenit cu variabila independenta pe grupul experimental (am introdus testul de progress ca noua metoda de evaluare) in timp ce cu grupele de control s-a lucrat in modul in care elevii erau obisnuiti, cu specificatia ca profesorii au folosit metode de evaluare traditionale.

unde Y,Y1,Y2,Y3,Y4=nivel de start al performantei ; media clasei

X1, X2, X3, X4=testul de progres

X'1, X'2,, X'n=testul la sfarsit de capitol

Y', Y'1, Y'2, Y'3, Y'4=nivel final al performantei ; media clasei

Voi compara    Y cu Y1, Y2, Y3, Y4

Y cu Y'

Y1, Y2, Y3, Y4 cu Y'1, Y'2, Y'3, Y'4

Y' cu Y'1, Y'2, Y'3, Y'4