Educatia integrata/incluziva ca proiect al societatii postmoderne

Societatea postmoderna este o societate in plina constructie. Ea deriva logic din noile conditii produse de revolutia informatica in care noile tehnologii si fluxul comunicational se schimba mult mai rapid. Ca o consecinta, este nevoie de o societate care sa aiba structuri flexibile si discursuri multiple.

Un element important in construirea societatii moderne revine stiintelor socio-umane (sociologie, psihologie, psihopedagogie speciala, stiintele educatiei, stiinte politice, antropologie, stiinte juridice, stiinte economice, stiinte istorice).

Pentru stiintele socio-umane (inclusiv stiintele educatiei) postmodernismul reprezinta un moment de 'criza' sau o 'ruptura epistemologica' in urma careia acestea vor suferi mutatii importante.

Principalele critici aduse stiintelor sociale actuale sunt:

Teoriile din stiintele sociale sunt logocentrice. Cu alte cuvinte, acestea sunt sisteme de gandire care se legitimeaza prin referire la propozitii externe, universal adevarate. Ele sunt din acest motiv bazate pe o logica auto-constituita, sunt circulare, auto-referentiale si auto-satisfacatoare.

Stiintele sociale se bazeaza pe o paradigma pozitivista. Conform acestei teorii exista un adevar unic ce poate fi cunoscut precis cu ajutorul metodei stiintifice. Dupa modelul pozitivist stiinta evolueaza liniar pana cand se va forma un corp de adevaruri irefutabile. Din perspectiva postmoderna acestea sunt pretentii absurde, usor de demontat prin metoda deconstructivista.

stiintele sociale nu au oferit inca solutii la probleme specifice

stiintele sociale se bazeaza in special pe date 'obiective', artificiale, de laborator, deci nu tin cont de context si de diversitatea acestora.

Ignorarea contextului ofera o validitate ecologica scazuta cercetarilor pozitiviste.

Prin natura lor moderna si prin ideologia pe care se bazeaza, stiintele sociale argumenteaza, justifica si mentin un discurs favorabil discriminarii.

Critica pozitivismului are efecte semnificative asupra educatiei deoarece presupune restructurari la nivel ontologic, epistemologic si metodologic.

Din punct de vedere al nivelului epistemologic se observa incurajarea cercetarilor multi-paradigmatice din perspectiva post-pozitivista, criticista, emancipatoare, constructivista si chiar deconstructivista.

Cea mai importanta pentru educatia speciala este paradigma emancipatoare deoarece are un dublu scop:

un prim scop este de a facilita cercetari ce pun in evidenta modul in care membrii comunitatilor dezavantajate simt discriminarea;

al doilea scop este empowerment-ul, emanciparea prin stiinta a categoriilor defavorizate.

Modernistii pot argumenta ca o astfel de perspectiva depaseste atributiile stiintei, fiind impregnata de  ideologie si implicand politici sociale, dar postmodernisti cunosc faptul ca nu exista stiinta neimpregnata de ideologie, si ca orice fapt stiintific este o sursa de putere ce determina o politica sociala.

Din aceasta perspectiva este mai moral si mai normal sa se expliciteze ideologia ce sta la baza cercetarii si politicile sociale care se urmaresc.

Paradigma emancipatoare, ca si celelalte modele care stau la baza democratiei moderne, provine din principiul egalitatii, care a fost convertit in principiul egalitatii de sanse. Acest strat ideologic nu are nici o relevanta in practica psiho-pedagogica, ci doar in perceptia sociala asupra a ceea ce este corect si ceea ce nu este corect in societate.

In sine, principiul eficacitatii nu are valoare in paradigma postmoderna, pentru ca el apartine lumii modernismului. Asa cum am aratat si mai inainte, handicapatii, care au devenit potrivit noii terminologii persoane cu nevoi speciale, disabili, vulnerabili, cu cerinte educative speciale, nu sunt decat ultima categorie care a mai ramas de emancipat, dincolo de minoritatile sexuale, care se deosebesc totusi prin faptul ca apartenenta la acest grup este voluntara. De aceea, drumul parcurs de psihopedagogie de la scoli segregate pana la scoala incluziva, este identic cu cel parcurs de minoritatile culturale, rasiale sau lingvistice in procesul de emancipare.

Romania se afla in mijlocul acestui clash, trebuind sa treaca de la principiul eficientei la principiul sanselor egale si in aceasta arie sensibila a educarii persoanelor cu nevoi speciale. De aceea, argumentele impotriva scolii integrate si mai mult, a scolii inclusive, sunt de natura economica, functionala sau de tip individualist, in timp ce argumentele pro integrare si pro includere sunt de tip ideologic si comunitar.

Bibliografie

Boyne, R.; Rattansi, A. (1990), Postmodernism and Society,

Macmillan,London

Cohen, L.; Manion, L. (1994), Research Methods in Education,

Routledge, London

Denzin, N.; Lincoln, Y. (1994), Handbook of Qualitative Research,

Sage Publicaions,         London

Diose, W.  ; Deschamp, J. (1996), Psihologie sociala experimentala,

Editura Polirom, Iasi

Golu Pantelimon (1974), Psihologie sociala,

E.D.P., Bucuresti

Harre, R.; Gillett, G (1994), The Discursive Mind,      Sage Publications, London

Huberman, M.; Miles,M (1994), Qualitative Data Analysis,                  Sage Publications, London

Ilut, P. (1995), Structurile axiologice din perspectiva psihosociala,

E.D.P., Bucuresti

Ilut, P. (1997), Abordarea calitativa a socio-umanului,

Polirom, Iasi

Ionescu, I. (1997), Sociologia scolii,

Polirom, Iasi

Jenkinson, J. (1997), Mainstream or special,

Routledge, London

Mertens, D. (1998), Research Methods in Education and Psychology,

Sage     Publications, London

Miroiu, A. (1998), Invatamantul romanesc azi,

Polirom, Iasi

Predescu, M. (1994), Psihopedagogie speciala,

Universitatea de Vest, Timisoara

Smith D. ; Lucasson R. (1994), Special education,

Simon and Schuster Company, Needham

Roberts, P. (1998), Rereading Lyotard: Knowledge, Commodification and

Higher Education in Electronic Journal of Sociology:3,3

Roseneau, P.M. (1992)            Post-modernism and Social Science

Princeton Univ. Press, New Jersey

Stanciulescu, E. (1996), Teorii sociologice ale educatiei,

Polirom, Iasi

Turner, B. (ed.) (1993), Theories of Modernity and Postmodernity,

Sage Publications,        London

Ungureanu D. (1999), Educatie si curriculum,

Eurostampa, Timisoara

Vrasmas si altii (1996), Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte

educative speciale.