Traumatismele abdominale

TRAUMATISMELE  ABDOMINALE

Traumatismele abdominale se imprt in doua mari categorii:

- traumatisme abdominale inchise (contuzii)

- traumatime abdominale deschise (plagi).

Traumatismele abdominale inchise.

Traumatismele inchise ale abdomenului pot sa provoace :

- leziuni numai ale peretelui abdominal (echimoze, hematom),

- leziuni ale organelor abdominale (asa-zisul abdomen acut chirurgival traumatic inchis)

Trebuie sa se retina ca o contuzie abdominala asociata cu leziuni ale organelor viscerale poate determina moartea :

- in cateva minute (prin hemoragii masive provocate de ranirea unui vas de sange mare,cum ar fi vena cava sau artera aorta),

- in cateva ore, cum ar fi vena cava sau artera aorta,

- in cateva zile, prin hemoragie in 2 timpi sau prin peritonita provocata de ruptura organelor cavitale (stomac, intestin). Hemoragia in 2 timpi este provocata de ruputura redusa a ficatului, a splinei sau a rinichiului si de ruptura de ruprura in marea cavitate abdominala a unui hematom retroperitonal in interiorul capsulei care le imbraca si care ramane intacta, dar care se rupe intr-un al doilea timp, dupa una sau mai multe zile, din cauza sangelui care s-a acumulat subcapsular in exces.

Pentru interpretarea fenomenelor si pentru pentru atitudinea de urgenta sunt importante si de mare ajutor circumstantele in care a avut loc accidentul, precum si modul si directia de actiune a agentului traumatic: accident de circulatie, caderea de la inaltime, strivire.

Examinarea traumatizatului va cuprinde: examinarea functiilor vitale, o inspectie a suprafetei abdomenului (hematom), a aspectului general al abdomenului (retractat sau destins, eventual o eventratie care reprezinta slabirea postoperatorie a peretelui abdominal, urmata de deplasarea viscerala sub tegument), palpare, percutie. Se examineaza de asemenea si alte regiuni topografice depistarea leziunilor asociate). Se verifica daca bolnavul urineaza spontan sau nu, daca urina este limpede sau hemoragica.

Este foarte important ca aceasta examinare sa nu fie brutala, sa nu se mobilizeze mult bolnavul pentru a nu-i accentua durerile si starea de soc si pentru a nu-i agrava eventualele leziuni viscerale pe care le are.

Simptomatologie:

Semne generale:

- paloarea intensa a tegumentului si mucoaselor,

- transpiratii reci,

- puls rapid si slab,

- respiratii frecvente si superficiale,

- tensiune arteriala scazuta,

- sete intensa (in hemoragii).

Semne locale:

- durerea care poate fii

- moderata (in ruptura de organ parenchimatos; in stanga

ruptura de splina, in dreapta ruptura de ficat);

- violenta in perforatia de organe cavitare: stomac, intestin.

De retinut: in cazul unei rupturi de anesa intestinala, durerea este mai putin intensa din cauza alcalinitatii continutului intestinului, care irita mai putin seroasa peritonala decat lichidul gastric acid. In schimb, peritonita pe care o declanseaza ruptura intestinala este intotdeauna mai grava decat peritonita ce rezulta dupa ruptira gastrica. Uneori durerea este mai vie cand decomprimam brusc peretele abdominal,dupa ce l-am apasat bland si profund; acesta arata ca peritoneul este iritat (ca in cavitatea peritoneala exista sange, revarsat intestinal etc.) Este asa numitul semn Blumberg.

- apararea muscularp si contractarea musculara. O contractura

extinsa la tot peretele abdominal,permanenta, care transformp

peretele intr-o suprafata rigida, asa numitul "abdomen de

lemn", semn de iritatie intensa a peritoneului (contractura, ca

si durerea, apar mai intense si mai precoce in cazul rupturii de

stomac, decat in ruptura intestinului).

- De asemenea, in caz de revarsat sangvin, contractarea este

foarte redusa.

- alte semne: varsaturi, sughit, meteorism, pneumoperitoneul,

hematurie (traumatism renal, vezical).

In stationar se fac investigatii complementare: punctie abdominala (se extrage sange, lichid peritoneal), tact rectal si vaginal (poate sa arate existenta unei colectii in fundul de sac Douglas), examen de laborator, examen radiologic

Daca bolnavul are hematurie, se presupune un traumatism renal sau vezical.

=> Prim ajutor.

In prezenta simptomelor unui traumatism abdominal bolnavul

este asezat pe o targa in decubit dorsal.

Membrele pelviene usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura

rulata sau o perna. In aceasta pozitie musculatura abdomenului se relaxeaza, iar durerile diminua).

In caz de soc (traumatic sau hemoragic) se instaleaza o perfuzie cu

solutii macromoleculare sau sange.

Pe zona dureroasa a abdomenului se poate aplica o punga de

gheata.

La nevoie se face aspiratie gastrica (cu seringa si o sonda

duodenala). Aceasta impiedica revarsarea unei cantitati prea mari de suc gastroduodenal in peritoneul liber, reduce distensia abdominala (meteorismul) si usureaza respiratia.

Atentie! Se interzice administrarea de medicamente sau livhide pe cale bucala.

Nu se administreaza antalgice puternice, deoarece marcheaza semnele abdominale cele mai pretioase: durerea si apararea musculara.

Toate traumatismele abdominale, chiar si cele mai usoare, trebuie indrumate spre o unitate spitaliceasca, pentru observatii si investigatii radiologice si de laborator, pentru ca starea initiala buna poate fi trecaoare, ulterior putand sa apara semne de leziuni viscerale grave: hemoragii in 2 timpi, necroze ischemice de anse intestinale prin leziuni de mezouri, care in primele ore nu se traduc prin semne alarmante.

Traumatismele abdominale deschise.

Termenul de traumatism abdominal sau de plaga se refera la toate leziunile peretelui abdominal, cu sau fara leziuni viscerale.

Exista 3 categorii de plagi abdominale:

- Plagi nepenetrante (care intereseaza peretele abdominal, dar nu potrund prin peritoneu).

- Plagi penetrante simple (in care agentul traumatic a lezat straturile peretelui abdominal, inclusiv peritoneul si a patruns in cavitatea peritoneala, nelezand insa nici un organ al cavitatii peritoneale).

- Plagi penetrante cu leziuni viscerale (in care agentul traumatic, dupa ce a interesat toate straturile peretelui abdominal, a lezat unul sau mai multe organe).

Atentie! Si in cazul acestor leziuni traumatice examinarea bolnavului trebuie facuta cu multa blandete, iar dupa acordarea primului ajutor, bolnavul trebuie indrumat de urgenta spre un serviciu de chirurgie pentru aprecierea naturii leziunii (placa penetranta, nepenetranta, cu sau fara leziuni viscerale) si pentru tratament chirurgical.

=> Prim ajutor.

Daca functiile vitale nu sunt deficitare, daca nu exista o hemoragie

de amploare, care sa impuna masuri de urgenta (reanimare si hemostaza) si daca nu exista si alte leziuni prioritare, se face ingrijirea plagi abdominale.

Bolnavul este asezat in decubit dorsal, cu membrele flectate, se

examineaza suprafata abdomenului si in functie de felul plagi,vor fi acordate primele ingrijiri.

In general se evita administrarea calmantelor opiacee sau calmante

majore. Pe biletul de insotire vor fi mentionate data, ora, calmantul (cate fiole) administrat.

Pentru aplicarea pansamentului pe plaga (nepenetranta):

- se face curatirea mecanica a tegumentului din jurul (plagii

prin spalare).

- se dezinfecteaza cu alcool, tinctura de iod sau alcool iodat (substantele antiseptice sa nu atinga rana, circular si centrifug, din apropierea plagii catre exterior (nu invers si nici sub forma de raze), pentru a prevenii riscul de a infecta plaga cu germeni de piele,

- se curata plaga de corpi straini si tesuturi distruse (cu instrumentar steril).

- se acopera plaga cu comprese (2-3) sterile, care sa depaseasca marginea plagii, peste aceasta se pune o alta compresa de tifon, care trebuie sa depaseasca marginile pansamentului,

- se fixeaza pansamentul cu leucoplast, matisol sau prin infasare (in caz de sangerare peste compresa se pune vata si se face un pansament compresiv prin infasare).

Se interzice aplicarea de vata direct pe plaga.

Pentru pansamentul in cazul plagilor penetrante tehnica este

aceeasi, cu precizarea ca nu este permis sa se introduca in plaga nici un instrument in scop de explorare. Se aplica doar un pansament uscat de protectie.

Atentie! In plagile penetrante cu evisceratie posttraumatica (iesirea viscerelor afara din abdomen pintr-o deschizatura traumatica) nu vor fi executate manevre de reducere a aneselor in interior. Vor fi aplicate campuri mari imbibate cu solutie calduta, izotonica, mentinute de o fasa necompresiva (sau un cearceaf, sau un prosop lung).

Transportul se face de urgenta la spital in pozitie de decubit dorsal

cu membrele pelvine fectate (pozitie Fowler). Sunt interzise bauturile si asimentele de orice fel. Bolnavul va fi supravegheat tot timpul transportului pentru a se putea lua masuri potrivite in cazul aparitiei unor fenomene patologice (hemoragie, tulburari de respiratie, circulatie).

In stationar se va face profilaxia antitetanica (daca nu a fost facuta

la locul accidentului).