Stenoza mitrala

STENOZA MITRALA

MANIFESTARI CLINICE

- dispneea.

- hemoptizia

- tromboembolismul

- fatigabilitatea marcata (oboseala accentuata)

- palpitatiile cardiace

Auscultatia - zgomot I intarit, clacmentul de deschidere a mitralei, uruitura diastolica si suflul presistolic atunci cand ritmul cardiac este sinusal.
TRATAMENT

Tratamentul pacientilor moderat simptomatici (clasa II NYHA) trebuie individualizat luand in consideratie patru factori:

1) aria orificiului mitral,

2) gradul in care stenoza mitrala afecteaza modul de viata al pacientului,

3) complicatiile aparute (in special tromboembolismul) si

4) riscul procedurii terapeutice
Tratamentul chirurgical- exista trei procedee chirurgicale pentru tratamentul stenozei mitrale: 1) comisurotomia pe cord inchis (practic abandonata azi),

2) comisurotomia pe cord deschis

3) inlocuirea valvulara mitrala.

Valvulotomia mitrala percutana cu balon- o procedura putin invaziva, care este indicata in randul pacientilor cu stenoza mitrala cu simptome moderate sau severe.Un cateter special cu balon este introdus prin artera femurala sau brahiala, pana la nivelul atriului stang. In momentul in care cateterul ajunge la nivelul orificiului valvei mitrale, se umfla balonul in incercarea de a largii stenoza. Aceasta metoda este eficienta in majoritatea cazurilor, diametrul orificiului mitral largindu-se suficient pentru a asigura un flux normal de sange catre restul organismului si poate fi repetata la un anumit interval de timp. Valvulotomia cu balon este o metoda putin invaziva, care asigura o recuperare rapida si nu necesita interventie pe cord deschis.

Metoda poate fi folosita, de asemenea, si in randul persoanelor cu stenoza mitrala asimptomatica, care au insa urmatoarele simptome:
- stenoza mitrala moderata sau severa (diametrul orificiului mitral mai mic de 2 cm)

- valve mitrale cu functionalitate relativ buna (care compenseaza functia cardiaca fara aparitia unor simptome grave, sau cu simptome aparute doar la eforturi mari)

- hipertensiunea pulmonara (presiune mare la nivelul circulatiei sangvine pulmonare)

- fibrilatia atriala sau alta aritmie asociata stenozei mitrale

- tromboza atriului stang (prezenta cheagurilor sangvine la nivelul atriului stang dilatat de stenoza mitrala

- stenoza mitrala complicata cu regurgitare mitrala (boala valvulara mitrala), este o contraindicatie pentru valvulotomia cu balon.
Trebuie sa mentionam ca valva mitrala se poate restenoza (de obicei dupa 10-20 de ani) si valvulotomia cu balon nu poate prevenii aparitia unor complicatii.

Chirurgia pe cord deschis

In cazul in care valva mitrala este degradata iremediabil, se recomanda inlocuirea acesteia cu o proteza artificiala. Acest lucru se poate efectua doar printr-o interventie chirurgicala pe cord deschis, care implica oprirea si incizia cordului (dupa stabilirea in prealabil a circulatiei extracorporeale). In cazul in care chirurgul considera ca valva mitrala nativa poate fi destenozata, se poate opta pentru efectuarea valvulotomiei, fara inlocuirea valvei mitrale.

Exista 2 tipuri de proteze valvulare care pot fi folosite in tratamentul stenozei mitrale complicate:

- proteza mecanica, realizata dintr-un material de plastic sau de metal

- proteza biosintetica, realizata din tesuturi animale (de obicei porcine).

Elemente pro si contra in inlocuirea valvei mitrale in stenoza mitrala

1. Protezele valvulare mecanice sunt folosite mai frecvent in randul pacientilor cu varste mai mici de 70 de ani. Acestea predispun insa la formarea de emboli (cheaguri sangvine) care pot provoca dupa mobilizarea lor accidente vasculare cerebrale (AVC). Din acest motiv, pacientii cu proteze mecanice necesita tratament medicamentos anticoagulant pentru tot restul vietii.

2. Protezele valvulare biosintetice sunt folosite in randul pacientilor varstnici (cu varste mai mari de 70 de ani) si au avantajul ca nu necesita tratament anticoagulant permanent. Dezavantajul acestora il reprezinta insa rejetul de grefa si necesitatea inlocuirii acesteia la un interval de aproximativ 10 ani.

Protezarea macanica este cel mai des folosita in randul pacientilor cu stenoza mitrala chiar daca necesita tratament anticoagulant continuu, deoarece in ultimii ani au aparut proteze noi, performante, cu o functionalitate aproape identica cu cea a valvei mitrale native. Este important sa mentionam ca tratamentul anticoagulant poate fi uneori necesar si in randul pacientilor cu valve biosintetice (atriul stang foarte dilatat, prezenta trombilor intraatriali, prezenta fibrilatiei atriale). 

Indiferent de proteza valvulara utilizata, este necesara utilizarea tratamentului antibiotic sistemic, ori de cate ori se doreste efectuarea unei interventii chirurgicale sau a altor proceduri sangerande, pentru a preveni astfel aparitia endocarditei bacteriene