Socionica - tipologia psihosociala a personalitaȚii

SOCIONICA - TIPOLOGIA PSIHOSOCIALA A PERSONALITA II

Summary

Socionics - the psycho-social typology of personality

Socionics is a science that explores the informational organization of the human conscience. Starting from the principal traits of the surrounding world and the way of perception of these traits, the eight fundamental  functions of the mind are introduced. The mutual relationship between these functions (but also the general structure of perception) determines the configuration of the type of the informational metabolism (TIM). The author of this paper has chosen the objective of revealing the dependence between the domain of human activity and the TIM of the people engaged in this domain.

Rezumat

Socionica este o tiin a ce studiaza organizarea informationala a psihicului omului. Pornind de la laturile principale ale lumii inconjuratoare si modul de percepere a acestor laturi, se introduc cele opt functii fundamentale ale psihicului. Relatiile mutuale dintre aceste functii (dar si cu structura generala a perceptiei) determina configuratia modelului de metabolism informational (TMI). Autorul prezentului articol isi pune ca scop stabilirea depende ei  dintre domeniul de activitate umana si unele compartimente ale TMI-ului persoanelor antrenate in acest domeniu.

Actualitatea

Socionica este o tiin a relativ noua. Ea a fost fondata de catre savanta matematician din Lituania Ausra Augustinavičiūtė in anii 70 ai secolului XX, bazindu-se pe studiile lui C. Jung (Tipologia peronalita ii i S. Freud (Teoria devzoltarii personalita ii). Socionica studiaza organizarea informationala a psihicului omului, deci metodele de percepere, prelucrare si emitere a informatiei de catre om.

Principalele domenii de aplicare ale socionicii:

• pedagogie - studierea raporturilor dintre dascal si discipol, facilitarea insusirii materialului didactic;
• consultatii de familie - consultanta in probleme de casatorie si divort, probleme de varsta;
• consultanta de cariera - orientarea profesionala;
• compatibilitatile in cadrul unui colectiv de munca - strategia de actiune dupa constituirea colectivului
• lucrari de stiinta fundamentala - modelarea matematica, genetica, psihofiziologia, morfologia - parametrii exteriori sociotipurilor
• jocurile i training-urile psihologice
• medicina Aplicand socionica, un medic poate decide ce stil de convorbire si actiuni vor determina pacientul sa colaboreze. De asemenea, medicul ar putea sa neutralizeze sentimentul de antipatie fata de procedurile medicale, care este unul destul de raspandit.

Totul ce ne inconjoara este material (marcat prin - introvertit, - extravertit), poseda energie (), are o pozi ie in spa iu ( i exista in timp (), iar noi suntem dota i cu posibilitatea de a percepe aceste 4 regiuni ale informa iei. Energia i materia sunt categorii mutual exclusive: daca trecem prin combustie materia, ob inem - energie; parcurgind o regiune a spa iului - pierdem timp.

Orice situa ie o putem privi din punctul de vedere al proprieta ilor obiectelor participante, cit i din cel al interac iunii dintre obiecte. Caracteristicile obiectelor se noteaza prin simboluri negre (extravertite, trasaturile), iar raporturile dintre ele - prin simboluri albe (introvertite, care descriu modurile de interac iune, insa nu i proprieta ile obiectelor).

Pentru a percepe toate aceste aspecte ale informa iei psihicul uman dispune de un set de func ii psihice, capabile sa recep ioneze i sa emita informa ia in baza aspectului corespunzator. Proprieta ile materiale sunt percepute de func ia numita conven ional "logica", procesele care decurg in lumea interioara a omului - "etica", forma i aspectul exterior al obiectelor - "senzorial", poten ialul obiectelor - "intui ia". Luind in considera ie dihotomia extraversiune - introversiune, aceste func ii se clasifica in: Logica Neagra , Logica Alba , Etica Neagra , Etica Alba , Senzorial Negru , Senzorial Alb , Intui ia Neagra , Intui ia Alba

Func iile se structureaza intr-un model al psihicului - "Modelul A" Modelul este organizat in patru etaje cu 2 func ii la fiecare etaj. Blocurile EGO i SUPEREGO se unesc in inelul mental - con tientul, iar SUPERID i ID - in inelul vital - incon tientul. EGO este nuclel sistemului psihic, iar aspectele prelucrate la acest nivel sunt dominante. La nivelul SUPEREGO problemele se con tientizeaza, deaceea noi ne straduim sa le ascundem i ne ru inam de ele; in SUPERID problemele nu se con tientizeaza, deaceea oamenii nu tind sa le ascunda, ba chiar incearca sa le impuna altora. Nivelul ID este caracterizat de devotament inalt, sacrifiu nepasator de sine, tendin a spre perfec iune. Fiecare pozi ie are o denumire specifica.

Tabelul 1

Modelul A

Exista 16 tipuri de metabolism informa ional (TMI) i respectiv 16 structuri psihice. Daca prima func ie este neagra, tipul este extravertit; daca alba - introvertit. Daca prima func ie este intui ia sau senzorialul, tipul este irra ional; daca logica sau etica - ra ional. Deci, denumirea TMI-lui va fi, de exemplu, extravert intuitivo-logic (EIL) sau, conven ional, Don Quijote. E de men ionat ca nu exista un TMI mai bun sau mai rau decit altul, a a cum nu exista un TMI perfect. Toate sunt diferite, au caracteristici atit pozitive, cit i negative.

Tabelul 2

Tipurile socionice

Dupa totalitatea de viziuni, percep ii, valori i obective cele 16 sociotipuri se impart in 4 cuadri a cite 4 TMI-uri.

Figura 1: Cuadrii socionici.

Ce inseamna sa faci parte din primul cuadru? Aceasta inseamna la orice varsta sa ramii copil: naiv, spontan si zburdalnic. Pe alfieni ii atrage, ca pe un magnet, totul ce este nou. Faurire a armoniei, bucuriei si cunoasterea adevarului - iata aceea, pe ce se bazeaza percep ia si pozi ia lor in via a. Via a li se pare eterna. Ei o percep ca pe un joc captivant, adesea unul foarte amuzant. Si este absolut indiferent, ca ideea noua se va realiza peste citeva mii de ani! Important e ca totusi se va materializa si va aduce oamenilor atit bine! Numai nu astepta i ca Alfa sa-si realizele singura ideile.

Alfa genereaza ideile, iar Beta o transorfma intr-o ideologie. Betienii cel mai mult pretuiesc puterea si ii apreciaza pe alti oameni luind in consideratie pozitia lor in sistemul ierarhic al puterii.Actualmente oamenii urmaresc scopuri globale - fie aceasta instalarea raiului pe Pamint, fie a comunismului sau a altui regim. La deosebire exterioara a scopurilor probabile, sensul telului e unul -dobindirea si acapararea, autoritatea si supunerea. Tot ce nu sereve te scopului lor, este ignorat de reprezentantii cuadrului Beta.  Devotamentul scopului se apreciaza mai mult decit bunastarea personala.

Reali tii i pragmaticii din Gama considera ca toate scopurile trebuie sa fie realizabile i folosesc aceasta ideologie pentru a aduce bine astazi, aici i persoanelor concrete. Sunt individualisti si lupta cel mai des doar pentru locul sau sub soare, neuitand, totusi, ca in aceasta lupta to i sa aiba aceleasi posibilita i. Concuren a cinstita! Traieste singur si permite-i si altor sa traiasca Sunt cu adevarat ferici i doar atunci, cind ating cu succes bunastarea materiala. insa ce de facut cu ea mai departe, nu in eleg pina la capat. Le provoaca mai multa placere cistigarea banilor, decit cheltuirea acestora.

Delta acumuleaza, pastreaza i protejeaza experien a ob inuta de cuadrii preceden i Le place sa-i pova uiasca pe to i cum sa traiasca, cum sa lucreze, cum sa stabileasca rela iile cu oamenii s. a. m. d. Ei nu au nevoie sa inventeze nimic nou: aproape totul de ce eu au nevoie in via a deja exista. Trebuie doar sa po i organiza totul indeminatic si sa nu permi i ca cineva sa fie defavorizat. Persoanele din acest cuadru apreciaza in special  moralitatea si omenia, plasindu-le mai presus decit orice in via a. Aceasta este batrine ea de aur a omenirii - linistita, bogata si desteapta.

Obiectivele lucrarii

Identificarea tipurilor de personalitate a persoanelor ce ma inconjoara i explicarea fenomenele interpersonale din punct de vedere al socionicii

Ob inerea datelor despre apartenen a tipurilor la citeva domenii de activitate

Studirea gradului de influen a al stereotipurilor sociale asupra oamenilor

Materiale i metode cercetare

20 de studen i de la Universitatea de Stat de Medicina i Farmacie N. Testemi anu, facultatea Medicina Generala (USMF MG), anul II.

20 de studen i de la Universitatea Tehnica a Moldovei, facultatea Calculatoare, Informatica i Microelectronica (UTM FCIM), anul II.

Testul socionic in varianta imprimata i program PC (personal computer).

Rezultatele ob inute

Rezultatele in baza observa iilor: USMF MG - 15 etici, UTM FCIM - 16 logici.

Rezultatele in baza testului socionic: USMF MG - 7 persoane de tip etic, UTM FCIM - 13 logici. TMI-urile difera vadit de cele determinate in baza observa iilor.

Rezultatele in baza consulta iei personale: USMF MG - 15 etici, UTM FCIM - 16 logici. TMI-urile sunt identice cu cele determinate in baza observa iilor. 

Diverse reflec ii (discu ii)

Ini ial, au fost facute unele observa ii asupra persoanelor din grupurile cercetate. Criteriile fundamentale au fost: intona ia, mimica, gesticula ia, modul de expunere al gindurilor, felul de a se imbraca, abloanele comportamentale de baza etc. Apoi acestor persoane li s-a propus un test socionic, in varianta imprimata i program PC, elaborat ad-hoc. Intrebarile au fost formulate cit mai clar i concis posibil, iar variantele de raspuns au fost succinte. Aceasta strategie a fost aleasa pentru a minimaliza timpul de completare al testelor.

In urma analizei rezultatelor am observat devieri esen iale de la rezultatele observa ionale. Aceste devieri au fost o urmare a faptului, ca persoanele examinate nu au in eles complet esen a intrebarilor i au fost considerabil influen ate de stereotipuri. Din acest motiv a fost elaborata o noua strategie de examinare, bazata pe abordare situa ionala. Procedeul a constat in consulta ie personala, incluzind propunerea situa iilor pentru fiecare intrebare din chestionar. Rezultatele s-au dovedit a fi echivalente cu cele observa ionale.

Pentru a extinde domeniul de cercetare i a exclude necesitatea prezen ei interogatorului, la moment se lucreaza asupra unui test situa ional i adaptarea programului PC pentru varianta noua de test. 

Concluzii

In urma analizei rezultatelor cercetarii am ajuns la concluzia ca in USMF MG 15 din 20 studen i din grupul studiat sunt etici, pe cind in UTM FCIM - 16 din 20 - logici. Aceasta se explica prin faptul, ca profesia de medic include o activitate care prioritar consta in comunicarea cu oamenii i necesita a a capacita i ca diplomatie, delicatete, toleranta, compatimire, abilitatea de a deslusi starea sufleteasca a pacien ilor i de a le controla emotiile. In profesia de programator, insa e nevoie mai mult de capacita i intelectuale cu predispozi ie spre obiecte reale ca matematica, fizica, informatica, deci, in limbajul socionicii, de a fi logic.

Reie ind din rezultatele testarii, am observat ca majoritatea studen ilor i-au ales profesia inind cont intuitiv de func iile sale puternice i slabe. Insa exista i un procent de persoane ce nu s-au bazat pe acest principiu. De aceea, a sugera ca persoanele ce stau in calea alegerii profesiei sa- i determine TMIul, pentru a evita o alegere gre ita.  

Psihicul uman este un dispozitiv atit de sofisticat, incit este imposibil sa se determine TMI-ul dupa rezultatele unui test generalizat, deoarece mai trebuie luate in considera ie i alte aspecte, ca mimica, gesticula ia, comportamentul etc. A adar, pentru a ob ine rezultate cu precizie maxima este nevoie de o consulta ie personala.

Bibliografie

www.socionika.info