QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU PIELONEFRITǍ










Motivatia

Capitolul I
INGRIJIREA BOLNAVILOR CU PIELONEFRITǍ

Capitolul II
PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU PIELONEFRITǍ

Capitolul III
CONCLUZII

Anexe

Bibliografia
MOTIVATIE


Numai o viatǎ scurtǎ ne este acordatǎ pe planeta PǍMANT si fiecare trebuie sa-si punǎ intrebarea:
“Cum as putea sǎ investesc in puterile mele asa incat sǎ aduc cel mai mare folos?”
“Cum as putea face mai mult pentru sǎnǎtatea mea si pentru folosul semenilor mei?”



Pentru cǎ viata, numai atunci are valoare cand este folositǎ pentru atingerea acestor scopuri.












CAPITOLUL I


I.1 NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL




Metabolismul celular produce CO2 si anumite substante finale provenite in special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate si el realiza cantitǎti excesive de anumiti electroliti (apa, NaCl, diferite sǎruri minerale) care trebuie eliminati.
Plamanii elimina CO2 si alte substante volatile, iar substantele nevolatile inutilizabile sau in exces sunt eliminate impreuna cu o anumita cantitate de apa, in cea mai mare parte prin rinichi si accesorii prin sudoare si materii fecale. Prin eliminarea substantelor nevolatile rinichiul reprezinta principalul organ care mentine constant volumul, concentratia electroliticǎ si reactia chimica a lichidelor organismului.
Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza, prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic.
APARATUL SECRETOR se compune din:
- rinichi, orgene de excretie,
- cai urinare:
- calice-mici
- calice-mari
- pelvis renal
- uretere
- vezica urinara
- uretra.



I.1.a RINICHI
Sunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte si de alte a coloanei vertebrale lombare. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300 grame, are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala convexa si mediala concava).
In zona marginii concave se gasesc hilul si pediculul renal in care se vad vasele renale (artera si vena), uretrul si fibre nervoase vegetative.
Selectionand rinichiul in lungul liniei mediane, din partea convexa spre cea concava se observa:
- papilele si calicele renale: formatiuni membroase prin care se scurge urina;
- parenchimul renal, cu structura zonala: corticala si medulara.
Zona corticala este formata in principal din glomeruli, tubi uriniferi si vasele de sange care le apartin. Zona medulara contine 6-18 piramide renale (Malpighi), formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni.
Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie si varful spre sinusul renal, deschizandu-se in papilele renale, acestea se deschid in calicele mici care conflueaza formand calicele mari (2-3) si apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu ureterul.


O piramida Malpighi cu substanta corticala din jurul sau formeaza un lob cortical.

NEFRONUL
Este unitatea morfofunctionala renala; indeplineste toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alcatuit duntr-o capsula si un tub unifer lung.
Capsula Bowman, extremitatea pronimala, inchisa dilaterala a nefronului, are forma unei cupe cu pereti dubli, marginind o cavitate ce continua lumenul tubului. In adancitura capsulara se afla un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul), care rezulta prin diviziunea arteriolei aferente si care se reunesc la iesirea din capsula, in arteriola aferenta. Capsula impreuna cu glomerulul alcatuiesc capsulul renal Malpighi.
Segmentul pronimal al tubului urinifer este constituit dintr-o portiune contorta, tubul contort proximal (care se afla in cortica renala) si este format dintr-un strat de celule a caror membrana, spre lumen, prezinta o “margine in perii”, formata din microvili, care maresc mult suprafata membranei.
Segmentul intermediar (ansa Heule), subtire este format din doua brate (descendent si ascendent) unite intre ele printr-o bucla, are epiteliul turtit, fara microviri. Nefronii care au glomerulii in zona corticala externa are ansa Heule scurta, in timp ce nefronii cu glomeruli in zona externa a corticolei (juntamedulari) are ansa lunga, care coboara profund in medulara.
Segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care ajunge in corticala in vecinatatea glomerulului propiu, in imediat contact cu arteriala aferenta. La acest nivel epitelul tubular, la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente, prezintǎ modificari si formeaza aparatul juxtaglomerular care secretǎ reninǎ. Urmeaza o portiune contortǎ situata in intregime in corticala. Mai multi tubi distali se unesc si se deschid in tubul colector din structura piramidelor Malpighi.

VASCULARIZATIA RENALA
Este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera renala, ramura a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se imparte in ramuri interlobare (intre piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei piramidelor, arterele interlobulare, din care glomerulul. Dupa ce se regrupeaza in arteriole, se capilarizeaza din nou in jurul tubului respectiv (in medulara) si se deschid in venele interlobulare, apoi in venele arcuate.


Venele, avand un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza in vena renala care se deschide in vena cava inferioara.

INTERVATIA RENALA
Provine din plexul situat in hilul organului format in majoritate din fibre simpatice, dar si din cateva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare.



I1b. FORMAREA URINEI

Mecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:

ultrafiltrarea plasmei la nivel glamerular;

reabsorbtia;

secretia anumitor constituenti in tubi.

ULTRAFILTRAREA GLOMERULARA
Este un proces dirijat de forte fizice in urma caruia aproximativ 20% din cantitatea de plasma care iriga rinichii trece prin membrana filtranta glomerulara, extrem de subtire, in cavitatea capsulara. Membrana filtranta nu se comporta ca o membrana inerta ei, prin proprietatile ei fizico-chimice, permite trecerea selectiva doar a unor constituenti si blocheaza trecerea altora. Ultrafiltratul glomerular (urina primara) are o compozitie electrolitica identica cu cea a plasmei; dar este lipsit de proteine, deci este o plasma deproteinizata. Ultrafiltrarea glomerulara este rezultatul presiunii efective de filtrare, care se exercita la nivelul capilarelor glomerulare si reprezinta suma algebrica a unor presiuni care controleaza schimburilor lichidiene la nivelul tuturor capilalelor din organism.

CONSTITUENT U.M. FILTRARE REABSORTIE SECRETIE EXCRETIE
APA (1) 170 168,5 - 1,5
Na+ (mEq/l) 26000 25850 - 150
K+ (mEq/l) 900 900 100 100
Cl- (mEq/l) 18000 17850 - 150
UREE (moli) 870 460 - 410
CREATININA (moli) 12 1 1 12
ACID URIC (moli) 50 49 4 5
GLUCOZA (moli) 800 800 - 0

La nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de active, anumiti constituenti ai ultrafiltrajului fiind reabsorbiti complet (glucoza) sau doar partial (Na+, Cl-, Uree), altii fiind initial reabsorbiti si apoi secretati (K+).

REABSORBTIA TUBULARA
Este procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile organismului din ultrafiltratul glomerular, mentinandu-se astfel homostazia lor plasmatica. Procesul este selectiv, in sensul ca se realizeaza maximal pentru fiecare substanta intr-un segment tubular prin actiunea unor mecanisme celulare specifice, fiind conditionat de debitul substantei respective si de necesitǎtile organismului. Reabsorbtia (transportul) diferitilor constituenti din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se face prin mecanisme active si pasive. Transferul activ se realizeaza contra unor gradiente de concentratie sau electrice, necesitand un consum de energie furnizata prin hidroliza ATP. Mecanismele de transport, activ au capacitate limitata pe unitatea de timp si intervin in reabsorbtia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (B12, C), fosfatilor anorganici, sulfatilor si a principalilor ioni ai filtratului (Na+, k+, HCO3).
Transportul pasiv se face sub actiunea unor gradiente fizico-chimice nu necesita consum energetic, nu este limitat de o capacitate maxima si contribuie la resorbtia a trei constituenti principali ai ultrafiltrajului: apa ureea si Cl-.
Apa se reabsoarbe in toate segmentele tubului, cu intensitati diverite, pe baza legilor difuziunii si a osmozei, astfel incat din cei 125 ml filtrati glomerular pe minut, in vezica ajunge numai 1ml/min (deci se absorb 124ml). In tubul contort si mai ales in cel colector se realizeaza reabsorbtia facultativa a apei si Na+ sub controlul ADH si aldosteronului, ajustandu-se eliminarile in functie de starea de hidratare a organismului.

SECRETIA TUBULARA
Este procesul invers celui de reabsorbtie, transportand anumite substante din capilarele peritubulare in lumenul tubului. Are rolul de a elimina atat substantele straine organismului, cat si substantele prezente obisnuit in sange (K+, acid uric), unele numai cand se afla in concentratii mari (creatina). Se realizeaza activ si pasiv.
Secretia activa, avand sediul la nivelul tubilor pronimal si distal, se face impotriva unor gradiente electrochimice si de aceea necesita un consum energetic ridicat (secretia de H+). Prin eliminarea H+ tubii detin un rol fundamental in mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }