QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

MASELARITA - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni



MASELARITA - Actiune farmaceutica, tratament, tratare afectiuni

Hiosciamus niger Fam. Solonaceae.

Denumiri populare: bob, bolunditoare, buruiana de masele, ciumasca, iarba lui Sfantu Ioan, musalari, moslad, matraguna, nebunarita, sunatoare.



In traditia populara: era un leac obisnuit contra durerilor de masele. Se tinea in gura decoctul plantei ori se faceau cu el abureli.

Unele femei luau samanta si o puneau intr-o ulcea de apa. Faceau apoi foc din lemne de fag in cuptor sau pe vatra. Dupa ce ardeau lemnele bine, trageau carbunii la un loc si puneau deoparte langa ei, ulcica cu apa si seminte, ca sa se incalzeasca, iar pe de alta parte presarau samanta cu carbuni si puneau peste ei o strachina cu gura in jos, ca fumul sa se prinda de ea. Dupa ce ardea samanta se fierbea apa din ulcea, bolnavul absorbea aburii si fumul cu gura deschisa.

Unele femei infierbantau o caramida arsa, o puneau intr-o strachina si turnau apa din ulcea peste ea, ca sa se abureasca cei pe care-i dureau maselele. Cu zeama de maselarita cu ulei se spalau ranile de sarpe. In Dobrogea se folosea la bai contra insomniilor la copii.

Compozitie chimica: frunzele contin 0,05-0,10g% alcaloizi constituiti din 1-hiosciamina si scopolamina. In produsul vegetal uscat se gaseste si atropina, forma racemica a 1-hiosciaminei.

1-hiosciamina este 1-tropiltropeina care se gaseste si in frunzele de scopolia. Cuscohigrina aflata in radacina nu se afla si in frunze.

In afara de alcaloizi se mai gasesc baze volatile ca: tetrametil-1,4-diaminobutan, colina si trimetilamina, vitamina C, o substanta amorfa neidentificata: hioscipicrina. Spre deosebire de beladona nu contin metilesculentina.

Actiune farmaceutica: produsele de hiosciam, datorita prezentei hiosciaminei, au o actiune asemanatoare produselor de beladona, dar corespunzator mai slabe prin continutul in alcaloizi mai scazut.

La aceasta actiune insa se adauga aceia a scopolaminei care lipseste beladonei. Scopolamina are o actiune hipnotica datorita efectului depresiv central manifestat indeosebi la nivelul zonei motorii, in unele boli cum sunt paralizia agitata, parkinsonismul, Delirum tremens. Actiunea preparatelor de Hiosciamus se manifesta prin diminuarea secretiilor (salivare, gastrica, sudoripara), inhibarea spasmelor gastrointestinale produse de purgatie, potenteaza actiunea analgezicelor si antipireticelor si diminueaza tulburarile extrapiramidale.

Sunt contraindicate in glaucom, sarcina si lactatie de asemenea in hipersecretie gastrica.

Se foloseste la urmatoarele afectiuni: astm (tigari), alienatie mintala, boala Parkinson, aciditate gastrica, convulsii, Delirum tremens, dureri provocate de nevrite, dureri de masele, dureri reumatice, epilepsie, muscaturi de sarpe, nevroze, nevralgie de trigemen, paralizie agitata, tuse nervoasa,

Toxicitate: simptomele sunt asemanatoare intoxicatiei cu beladona, in plus are actiune depresiva asupra sistemului nervos datorita scopolaminei. Se manifesta la inceput prin excitatie cu spasme uscaciune gurii, faringelui, puls accelerat apoi incetinit, ameteli si eventual delir, o faza astenica cu staza capilara si o faza paralitica incheiata cu coma.

Se indica administrarea de carbune praf in cantitate cat mai mare si cat mai multe lichide chiar apa simpla, care sa provoace voma in cazul intoxicatiei.

Preparare

-Frunzele se pun in tigari impreuna cu nicotina formand o tigara antiasmatica. Se va fuma la nevoie.

-Frunze o lingurita se fierbe timp de 5 minute in 250 ml apa si se foloseste in decursul zilei cu inghitituri mici. Extern se aplica sub forma de comprese.

-Frunze maruntite transformate praf se vor amesteca in parti egale cu untura si se aplica extern.

-20 g de frunze maruntite, sau macinate fin cu rasnita de cafea se vor pune in 250 ml alcool alimentar de 70 . Se va tine timp de 15 zile, in care timp se va agita de mai multe ori pe zi, pentru a extrage principiile active din planta. Se strecoara si se pune in sticlute de capacitate mai mica.

Doze: tinctura se poate administra cu alte tincturi impreuna. 1ml =46 picaturi.

Doza maxima este de 3 ml in 24 ore, 6 ml la copii peste 3 ani se administreaza 5 picaturi pe an de varsta si pe zi.

-Planta praf 1g o data, maximum 3 g pe 24 ore.

-Ulei se va face prin punerea a 50 g de planta maruntita la 250 ml ulei vegetal. Se va pune pe baia de apa pentru 3 ore dupa care se strecoara. Se poate folosi extern pentru masaje de calmarea durerilor, fiind foarte eficient.


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }