Maladiile transmisibile - prevenirea si combaterea in situatii de criza

MALADIILE TRANSMISIBILE - PREVENIREA SI COMBATEREA IN SITUATII DE CRIZA

Summary

Communicable diseases - prevention and combating in crises situations

Diseasters is an event in big proportion with horroble consequences, it is un unusully event, what happens quick and abrupt, hitting the humman society with big amplitude, impling important humman and material damages of hole envirement. It is obiesly that deseasters are unforeseeable in time and space, that can be engender from different factors: natural, technology, war and characterise by affecting brutal of the population, health, environment. Main characteristics of the disasters are: unexpected in time, amplitude of events, dramatics of them and consequences. Catastrophe in which more or less is produced an unbalance between disposable resources and necessities real generated by the consequences of the event, being a situation that put into action unusual resources as importance as origin. This situation can be prevent, controlled only after creating of a general program of sanitary and  anti-epidemic measures that can work before, in time and after disaster at local or regional level.

Starea de catastrofa este un eveniment de mari proportii cu urmari dezastruoase, catastrofa e un eveniment neobisnuit, ce survine brusc si rapid, lovind o colectivitate umana de mare amploare, antrenind pagube importante atit umane, cit si materiale ale mediului in care se gaseste colectivitatea afectata. Este evident, ca catastrofele sunt evenimente imprevizibile in timp si in spatiu, care pot fi produse de factori: naturali, tehnologici, socio-economici sau conflicte armate si caracterizate prin afectarea brutala a populatiei, starii ei de sanatate, a mediului cu pierderi importante si imediate, antrenind o disproportie intre fortele si mijloacele disponibile.( HGRM nr.259 din 09.03.1998).

Caracteristicile principale ale catastrofelor sint:

• Caracterul de surpriza;
• Amploarea evenimentelor;
• Dramatizmul evenimentelor;
• Prejudiciul.

Catastrofa impune o situatie in care, mai mult sau mai putin temporar se produce un dezichilibru intre mijloacele disponibile imediat si nevoile reale generate de consencintele evenimentului, fiind o situatie care pune in joc mijloace de salvare neobisnuite atit prin importanta cit si prin natura lor.

Ca rezultat, intr-u asigurarea securitatii populatiei in situatii exceptionale se introduce un regim juridic de guvernare de stat provizoriu intr-un anumit teritoriu sau in unele localitati in conformitate cu legislatia in vigoare ( legea RM nr. 271 din 09.11.1994). Autoritatile publice de orice rang sunt obligate sa asigure, pe timp de pace sau razboi, protectia populatiei, bunurilor materiale si valorilor culturale, sa limiteze si sa inlature urmarile situatiilor exceptionale, in care scop serviciul sanitaro-epidemiologic indeplineste un sir de sarcini specifice:

• Efectueaza supravegherea sanitaro-epidemiologica de stat asupra indeplinirii normelor si regulilor sanitare privind protectia muncii, sanatatii personalului si pupulatiei la intreprinderi si organizatii si elibereaza autorizatiile sanitare de functionare;
• Elaboreaza si perfectioneaza metodele controlului de laborator si efectueaza expertiza si cercetarea calitatii materiei prime, produselor alimentare si a apei potabile;
• Organizeaza si exercita controlul asupra situatiei epidemiologice si sanitare din teritoriu( legea nr.1513-XIII, din 1993);
• Deruleaza in zonele situatiei exceptionale actiuni preventive sanitaro-igienice, curative si de evacuare, antiepidemice;
• Evalueaza institutiile curative si personalul medico-sanitar pentru acordarea ajutorului medical specific catre populatia simistrata.

Raionul Soldanesti a fost supus unor situatii de criza in 1991- dupa inundatii abundente. In 1991 au fost supuse inundatiilor 11 localitati din 30.

Ca rezultat in 1991 au fost scoase din functiune 16 sonde de apa din 33;  28,6 km de apeduct; 9,6 km sistem de evacuare a reziduurilor lichide; 4 statii de stocare si pompare a reziduurilor lichide; 6 rezervuare a cite 500 m c; de stocare a apei potabile; 1235 fintini de mina sau 30% din numarul total de fintini. Au fost inregistrate 1430 cadavre de animale domestice (uvine, porcine, bovine).

Situatia respectiva si-a lasat amprenta asupra calitatii apei potabile, care la rindul sau a favorizat intensificarea procesului epidemiologic la infectiile gastrointestinale acute( I.Sleahov, 1991).

Daca in anii 1985-1990 poderea indicilor microbiologici ce nu corespondeau STAS 2874-82 era in jurul 7,5% - 9,8%, apoi in 1991 el s-a ridicat la 18% (Fig. Nr.1)

0

1983 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 anii

Fig. 1. Ponderea probelor necorespunzatoare STAS din apeductele raionului Soldanesti

Indicii igienici fiind in 1985-1990 in intervalul de 0,03-0,5 sau ridicat in 1991 la 1,8%.

- ind. chimici

___

- ind. microbio

90 ___

80 ___ 80

70 ___ 66,1

65

60 ___ 58,2

50,2

50 ___ 47

41,2 46,6 40

40 ___ 40 32,7 32,2 44,3

31,5 32,1

30 ___ 30 29,7

28

20 ___

10 ___

0 ___

1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993

Fig.nr.2 Ponderea probelor necorespunzatoare la indicii microbiologici si chimici din fintinile de mina din r-nul Soldanesti.

Ca rezultat s-a creat o intensificare a procesului epidemiologic la maladiile gastrointestinale, in special a infectiilor gastrointestinale acute (formele statistice 18;2 din 1985-1992) .

Daca in anii 1985-1990 rata morbiditatii prin dizinterie varia intre 40-50%0,, apoi in 1991 s-a ridicat la 78%0. In 1985-1990 predomina S.Sonne - intre 60-80%, apoi in 1991 a dat o predominare a S. Flexner - 74,3.

S-a dovedit obiectiv, ca factorul de transmitere a fost cel hidric

( G.Obreja, 2004)  79% din intreaga morbiditate prin dizenterie inregistrata in 1991 in raion a revenit localitatilor afectate de calamitati

- S. Zone

- S. Flexneri

3

1989 1990 1991 1992

Structura etiologica a dizenteriei in raionul Soldanesti pe anii 1989-1992. 

Au fost diversi si indicii morbiditatii prin gastroenterocolite: daca in 1985-1990 rata lor varia intre 420-480; apoi in 1991 ei au fost de peste 630. 83% din morbiditatea la nosologia respectiva inregistrata in raion, a revenit localitatilor supuse dezastrului natural ( formele statistice nr 18;2 din 1985-1993).

Imedia dupa inceputul inundatiilor centrul de medicina preventiva in comun acord cu serviciul medicinei de urgenta, medicina primara, spitalicesc, serviciul verinar, de interne si intreg staful organizat de administratia publica de nivel raional, au inceput activitatile de rigoare in zonele afectate. Scopul - de a preintimpina eruptiile epidemice in grup de boli infectioase si pe masura posibilitatilor a lua situatia epidemica la control situatia se complica din lipsa la inceput, a unui program de actiuni, la nivel teritorial, de activitati la astfel de stari, lipsa de informatii, blocarea drumurilor. S-au intreprins masuri urgente de ordin medical si sanitar.

Au fost create echipe de anchetare epidemiolgica a tuturor focarelor si de depistare activa a imbolnavirilor. S-au luat masuri antiepidemice urgente de localizare si lichidare a focarelor de IGIA. S-au intensificat masurile de educatie sanitara a populatiei din teritoriile sinistrate.

Toate actiunile respective s-au abordat  in timpul si dupa declansarea calamitatii. Ca rezultat situatia epidemiologica a infectiilor aflate sub supraveghere epidemiologica a revenit la nivelul de pina la catastrofa.

In 1992 a scazut rata morbiditatii la dezinterie de la 77 pina la 18, sau de 4,3 ori in comparatie cu 1991, si de 2,5 ori in comparatie cu nivelul de pina la calamitate. A scazut rata morbiditatii la gastroenterocolite de la 630 in 1991 la 423 in 1992 atingind nivelul morbiditatii de pina la inundati

BDA nedeterminate

BDA determinate

0

1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 tendinta

Fig. 4. Dinamica si tendinta morbiditatii prin IGIA cu etiologie determinata si nedeterminata in raionul Soldanesti.

In concluzie se poate afirma, ca situatia epidemiologica in caz de calamitati naturale se poate agrava brusc. Situatia respectiva se poate preveni, lua sub control numai dupa alcatuirea preventiva a unui program general atit teritorial, la nivel de raion, cit si local, de masuri sanitaro- antiepidemice, care ar functiona inainte, in timpul si dupa declansarea catastrofei.

Bibliografie

1. "Darea de seama privind starea sanitaro-igienica si epidemiologica in raion"; Rapoarte statistice, Forma 18, Forma 2, Centrul de Medicina Preventiva Soldanesti, 1985-1992.
2. Hotarirea Guvernului R.M. Nr.259 din 09.03.1998 "Cu privire la sistemul de avertizare, informare, clasificare, a situatiilor exceptionale cu caracter natural si tehnogen si sporirea capacitatii de interventie autoritatilor al administratiei publice" M.O. a R.M. Nr.30-33/269 din 09.04.1998.
3. Legea R.M. Nr.271-XIII din 09.11.1994 "Cu privire la protectia civila".
4. Legea R.M. "Cu privire la radioprotectie si securitatea nucleara" Nr.1440-XIII din 24.12.1997.
5. G. Obreja "Boli infectioase. Profilaxie si combatere" Chisinau 2004.
6. S. Manescu; Gh. Tanasescu; S. Dumitrache; M. Cucu "Igiena". Editura medicala, Bucuresti 1991.
7. A. Sliahov "Epidemiologic practica". Editura "Stiinta". 1991.
8. Theodore V. Tulchinsky; Elena A. Varavicova; "Noua Sanatate Publica". Ulysse. Chisinau 2003.
9. Servicul Sanitaro-Epidemiologic de Stat a R.M. - trecut, prezent, viitor. 1945-2005. Pontos. Chisinau 2006.
10. Congresul IV al igienistilor, epidemiologilor, microbiologilor si parazitologilor din R.M.. Chisinau 1997.
11. ВОЗ. Международные медико - санитарные правила. (2005). Резолюция WHA 58.3 от 23.05.2005.