Macrolidele

MACROLIDELE

Macrolidele cuprind in molecula lor un ciclu lactonic ( de dimensiuni mari )- un inel lactonic legat prin legaturi glicozidice de structuri zaharidice si/sau aminozaharidice.

Clasificare

Dupa origine:

substante naturale: eritromicina, oleandromicina, josamicina, spiramicina.

Substante de semisinteza: roxitromicina, claritromicina, azitromicina.

Dupa ordinea introducerii in terapie:

generatia I: eritromicina, oleandomicina, josamicina,spiramicina

generatia a II-a: roxitromicina, diritromicina, claritromicina, azitromicina, telitromicina.

Spectrul antimicrobian:

- asemanator penicilinei G

coci G+, streptococ inclusiv stafilococii penicilinazo-secretori ,mai putin sensibili

bacili G+: bacilul difteric foarte sensibil, Lysteria monocitogenes,

coci G-;

mycoplasme;

Chlamydii;

Rickettsii;

Treponeme;

Actinomicete.

Mecanismul de actiune- consta in inhibarea sintezei proteice ribozomale, prin fixare de subunitatile ribozomale 50 S, blocand reactiile de transpeptidare si/sau translocatie. La concentratii terapeutice obisnuite, efectul este bacteriostatic, iar la concentratii mari este bactericid.

Eritromicina

Este un antibiotic natural din culturile de Streptomyces erythreus, cu caracter bazic.

Are absorbtie redusa pe cale orala, deoarece este inactivata de sucul gastric. Se administreaza ca preparate enterosolubile cu biodisponisilitate variabila. Alimentele reduc absorbtia eritromicinei, se administreaza cu cel putin o ora inainte de mancare. Se fixeaza de proteinele plasmatice in proportie de 84 %, realizand concentratii active care se mentin 6 ore. Difuzeaza bine in tesuturi, cu exceptia LCR. Trece placenta si prin laptele matern. Se concentraza in ficat unde se metabolizeaza partial prin demetilare si se elimina prin bila in concentratii mari. Eliminarea se face prin bila , fecale (2/3) si renal (1/3).

Are efect bacteriostatic sau bactericid in functie de concentratia antibioticului, microorganism si faza de crestere a microorganismului.

Intoxicarea microorganismelor este datorata fixarii pe subunitatea ribozomala 50 S si impiedicarea sintezei proteinelor bacteriene. Legarea de ribozomi este reversibila si competitiva cu clindamicina si clorafenicolul.

Antibioticul patrunde in bacteriile G+ in concentratii mai mari decat in cele G-. Activitatea este maxima la pH alcalin deoarece concentratia formei este mai mare si patrunde mai usor prin peretele bacterian. Este activa pe germeni intracelulari deoarece realizeaza concentratii mari in macrofage si leucocite polimorfonucleare.

Spectrul antimirobian este specific grupei fiind activ pe:

coci G+: pneumococ, streptococ, stafilococ pnicilinazosecretor;

coci G-: Neisseria ghonoreae, N. Meningitidis;

bacili G+: bacilul difteric (de electie), Clostridium perfringens, Clostridium tetani, Lysteria monocytogenes,

Mycoplasma pneumoniae;

Treponema palidum;

Rickettsii;

Chlamidii.

Rezistenta apare prin:

mutatii ale receptorului specific de la nivelul ribozomilor 50 S;

scaderea permeabilitatii membranelor celulare bacteriene;

inactivarea antibioticului sub actiunea unei esteraze mediate plasmidic.

Reactii adverse:

digestive: greata, voma, diaree, anorexie;

rar fenomne alergice: eruptii cutanate, febra, eozinofilie;

rar aritmii cardiace;

la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie.

Folosirea esterilor pentru o perioada mai mare de 2 saptamani duce la dezvoltarea icterului colestatic.

Contraidicatii: in insuficienta renala si hepatica.

Utilizari:

Este antibiotic de electie in:

pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae;

difterie;

tuse convulsiva.

Pneumonia cu Clamydia trachomatis la sugari;

Forme grave de enterocolita cu Campilobacter pilori

Reprezinta medicatia de alternativa la bolnavii alergici la peiciline deoarece au acelasi spectru antimicrobian.

in infectii streptococice: faringita, scarlatina, otita medie;

infectii pneumococice: pneumonii, otita medie;

prostatita bacteriana, infectii biliare;

acneea vulgaris in aplicare topica.

Preparate sub forma de comprimate:

Eritromicina propionat

Eritromicina stearat

Eritromicina estolat

Eritromicina etil succinat

Preparate parenterale:

Eritromicina lactobionat, utilizata doar in infectii grave.

Josamicina

Absorbtia orala este superioara eritomicinei, rezistenta la antibiotic se instaleaza mai greu, actiunea este de tip bacteriostatic.

Doze: 1,5-2,g/zi in 3-4 prize

Spiramicina se utilizeaza in infectii stafilococice rezistente sau asupra unor coci G-, bacili G- asupra carora eritromicina are eficacitate redusa.

Macrolide noi: au T1/ 2 mai lung (aprox 10 ore ), de aceea se administreaza de doua ori pe zi.

Roxitromicina

Este o macrolida semisintetica, stabila la actiunea sucului gastric si cu absorbtie crescuta din intestin. Difuziunea in tesuturi si lichidele biologice este mai buna comparativ cu eritromicina.

Particularitatea este penetrabilitatea ridicata in macrofage si leucocite, ceea ce ii sporeste eficacitatea pe germenii intracelulari. Utilizari: infectii ale aparatului respirator, urinar, genital, piodermite si alte infectii cutanate cu germeni sensibili.

Diritromicina

Biodisponibilitatea orala este redusa, scazuta in prezenta alimentelor. Prin hidroliza neenzimatica se transforma in eritromicilamina activa.

Indicatii: in exacerbari acute ale bronsitelor suprainfectate cu Moraxella catarrhalis, in pneumonii cu Legionella, Mycoplasma, faringite streptococice, in infectii cutanate cu stafilococi sensibili la meticilina.

Claritromicina

Are biodisponibilitatea superioara eritromicinei. Se concentreaza in tesuturi, realizand concentratii mai mari decat cele plasmatice. Metabolizarea este hepatica, cu formarea unui metabolit activ mai ales pe Haemophilus. T1/2 este de aproximativ 5 ore.

Spectrul este asemanator eritromicinei dar este activa si pe: Mycobacterium avium, Helicobacter pylori. Este mai activa pe Haemophilus de 2 ori fata de eritomicina.

Doze: 250-500 mg la 12 ore

Azitromicina (Sumamed)

Biodisponibilitatea orala este medie, scazuta in prezenta alimentelor. Se acumuleaza in tesuturi si se elibereaza lent, avand un T1/2 de 60 ore. Se acumuleaza in eritrocite si macroface. Realizeaza concentratii plasmatice mari in sputa, plamani, amigale, sinusuri, stomac, organe genitale feminine si prostata.

Spectrul este asemanator eritromicinei dar este activa si pe unele bacterii G-: Haemophillus influenzae, Moraxella catarrhalis, Legionella, Neisseria, Bordetella.

Doze: prima zi 500mg in priza unica, apoi 250 mg/zi 4 zile sau 500 mg/zi 3 zile

Poate interactiona cu medicamente biotransformate de sistemul oxidazic microzomial dependent de citocrom P450 ( warfarina, teofilina ,midazolam).

Ketolides Telithromycin)- compus semisisntetic derivat de eritromicina,are proprietati antibacteriene , similare cu eritromicina. Ketolidele - sunt active pe staphylococci, streptococci, S.pneumoniae, Haemophylus spp. Moraxella catarrhalis ,mycoplasma,chlamydia, Legionella.