Fracturile extremitatii distale a femurului

FRACTURILE EXTREMITATII DISTALE A FEMURULUI

Etiopatogenie Sunt mai rare decat fracturile diafizei si cele ale extremitatii proximale ale femurului. Mecanismul de producere indirect este cel mai frecvent : exagerarea curburii sau torsiunea. Fracturile supracondiliene sau intracondiliene apar prin cadere pe genunchiul flectat sau izbirea lui de bordul masinii in caz de coliziune. Fractura unicondiliana poate apare si prin cadere pe picior in pozitie varus sau valgus. Mecanismul direct este mai rar implicat: strivire, lovire de catre corpul contondent, cand de obicei se produc fracturi deschise.

Anatomie patologica Aceste fracturi se clasifica in : fracturi extraarticulare (supracondiliene) si fracturi articulare (intercondiliene, unicondiliene si fracturi in ,,T" adica supra si intercondiliene.

La fracturile supracondiliene traiectul este transversal sau usor oblic dar poate fi si cominutiv. Fractura in ,,T" sau bicondiliana este adesea spiroida si coboara printre cei doi condili pana la interlinia articulatiei genunchiului. Fractura unicondiliana are traiect oblic.

Simptomatologie Tipul anatomopatologic determina si manifestarile clinice. Astfel, in fractura supracondiliana coapsa este tumefiata si deformata in treimea distala, de asemenea genunchiul este tumefiat si deplasat. Tardiv apare o echimoza pe fata interna a genunchiului. Se observa angularea si rotatia externa a fragmentului inferior, iar fragmentul superior proemina sub tendonul cvadricepsului. Pacientul acuza durere, impotenta functionala, mobilitate anormala, netransmiterea miscarilor si crepitatii osoase. Trebuie cautate eventualele semne de leziune vasculonervoasa. In fracturile articulare apare o hemartroza masiva si gamba este rotata extern si deplasata in var sau valg, membrul inferior aparand scurtat. Durerea, crepitatiile osoase, impotenta functionala si mobilitatea anormala sunt prezente. Examenul radiologic in doua incidente confirma tipul fracturii.

Complicatii:

-imediate: - fractura deschisa, leziuni vasculonervoase,

ireductibilitatea.

-tardive - deplasarea secundara sub aparatul gipsat, calusul vicios, calusul intarziat, pseudartroza, redoarea genunchiului.

Tratament Fracturile fara deplasare se imobilizeaza pentru 4 - 6 saptamani in aparat gipsat pelvipodal. In fracturile cu deplasare se efectueaza reducere in anestezie generala si imobilizare. In cazurile nereductibile se intervine chirurgical: reducere sangeranda si osteosinteza cu suruburi, brose, cui-placa sau placa cu suruburi.