Etiologia si clasificarea deficientelor de auz

Etiologia si clasificarea deficientelor de auz

In surdopsihopedagogie se utilizeaza o clasificare a tulburarilor de auz, in functie de criteriile etiologice si temporale in doua categorii si fiecare din acestea cuprinde o serie de forme speciale. Astfel, sunt :

surditati ereditare ;

surditati dobandite .

1). Surditatile ereditare sunt de urmatoarele tipuri :

a) Tipul Siebenmann - presupune lezarea capsulei osoase si leziuni secundare ale celulelor senzoriale sau ganglionale de la nivelul fibrelor nervoase ;

b). Tipul Sheibe - presupune atrofierea nicovalei prin lezarea senzoriala a canalului cohlear, a saculei, a organului lui Corti si a vascularizarii striate ;

c). Tipul Mondini - determinat de leziunea nucleului, dilaglionilor si a organului Corti, atrofia nervului cohlear si a ganglionilor, leziuni ale ultimelor spirale ale melcului ;

d). Tipul de surditate genetica - ce se poate transmite de la unul sau de la ambii parinti prin gene.

2). Surditatile dobandite cuprind

a). surditatile prenatale

mai ales cele embrionale, dar uneori si fetale. Pot fi cauzate de maladiile infectioase ale gravidei, virusi ai rubeolei, oreionului, pojarului, hepatitei, paludismului matern, tulburari metabolice, endocrine (hipotiroidismul famial), diabetul, hemoragiile , infectii bacteriene si prin protozoare (tuberculoza, sifilisul, medicamentele tranchilizante (morfina, cocaina, heroina, marihuana, conterganul), cauze chimice si hormonale , cum sunt avortificientele (chinina, ergotina, apa de plumb), de asemenea: iradierea mamei cu raze X, in timpul sarcinii, alcoolismul, incombatibilitatea sangvina intre mama si fetus.

b). Surditati neonatale (perinatale)

produse prin leziuni anatomo-patologice in timpul nasterii, hemoragii meningiene, incompatibilitatea sangvina, lezarea cohleara. Avem, de asemenea, anoxia (asfixia albastra ), cauzata de neoxigenarea fetusului in timpul travaliului, datorita rasucirii cordonului ombilical, toate acestea provocand repercusiuni in dezvoltarea normala ulterioara a sistemului nervos. Traumatismele obstreticale pot si ele provoca hemoragii in urechea interna, icterul nuclear- bilirubinemia.

c). Surditati postnatale,

determinate de traumatisme cranio-celebrale, boli infectioase ( meningita, encefalita, scarlatina, rujeola, pojarul, tusea convulsiva, oreionul, febra tifoida, etc.), otita, factori toxici (intoxicatiile), boli vasculare, subalimentatia cronica, traumatismul sonor ( intreprinderi zgomotoase ), cauze medicamentoase (streptomicina, neomicina, canamicina, gentamicina, trombomicina si chiar aspirina si chinina doze mari ). La acestea se adauga si alte cauze cu efecte negative la nivelul urechii interne, medii sau externe.

In cazul in care leziunea se afla in creier, surditatea este mult mai grava si poarta denumirea de surditate corticala.

In concluzie, aparatul vestibular trebuie conceput ca un ansamblu deosebit de complex (fig.2 si 3) , iar afectarea oricarui element duce, mai mult sau mai putin, la dificultati de receptie acustica.

Fig 2. Pavilionul urechii externe (dupa G. Mogos si A. Ianculescu)

Fig.3 Schema analizatorului acusticovestivular (dupa Ganong)