QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Dermatita atopica a sugarului si infectiile tractului urinar. tratamentul topic profilactic.








DERMATITA ATOPICA A SUGARULUI SI INFECTIILE TRACTULUI URINAR. TRATAMENTUL TOPIC PROFILACTIC


PROF. DR. SANDA POPESCU – CLINICA DERMATOLOGIE II SPIT. “N.GH. LUPU” BUCURESTI



Dermatita atopica este o afectiune cutanata inflamatorie cronica determinate genetic si asociata cu astmul si rinita alergica.

Debutul bolii este de obicei in primul an de viata, iar diagnosticul pozitiv este bazat mai ales pe aspectele clinice- prurit, localizarea si morfologia leziunilor. Evolutia este cronica, 40% dintre copii vindecandu-se la varsta scolara.

Boala se declanseaza mai ales dupa expunerea la aeroalergeni (praf de casa, mucegaiuri, pollen, peri de animale), alimente, medicamente.

Clinic, leziunile pot avea aspectul unei eczeme acute (eritem, veziculatie, edem, zemuire, crustificare), dar pot fi surprinse si in faza subacuta sau cronica in care predomina leziunile eritematoase si lichenificarea. Pruritul este intens si amplifica nelinistea bolnavului, provocandu-I insomnii chinuitoare.




La sugar, dupa a doua luna de viata dispozitia leziunilor este mai ales pe fata (frunte, obraji, cu respectarea centrului fetei), scalp si fata externa a membrelor. Pentru a putea aprecia obiectiv starea clinica a pacientilor cu dermatita atopica s-au stabilit criteriile majore de diagnostic: pruritul, evolutia cronica a bolii cu numeroase recaderi, morfologia tipica a leziunilor, istoricul familial de astm, rinita alergica, dermatita atopica. Gradul de severitate al bolii este apreciat in functie de extinderea leziunilor, intensitatea inflamatiei si a pruritului (indicele SCORAD).

Dermatita atopica se asociaza de cele mai multe ori cu xeroza cutanata, adica tegumentele sunt uscate cu descuamare persistenta, de obicei cu accentuare perifoliculara a leziunilor, stiut fiind ca acesti pacienti au o capacitate redusa de retinere cutanata a apei. Ihtioza vulgara apare la aproximativ 1/3 dintre pacientii cu atopie si se asociaza cu keratoza foliculara si hiperliniaritate a palmelor.

Complicatiile de predilectie ale dermatitei atopice sunt reactiile anafilactice generale, de multe ori fatale produse de medicamente, alimente, intepaturi de insecte. Infectiile microbiene produse de Stafiloccocul auriu, germene ce colonizeaza de regula tegumentele acestor pacienti au o deosebita importanta in evolutia bolii deoarece pot determina forme eritrodermice cu limfadenopatie, febra si stare toxica.

Infectiile tractului urinar la sugarii cu dermatita atopica sunt mai frecvente decat la ceilalti copii posibil datorita particularitatilor acestei afectiuni si a conditiilor locale anatomice si de igiena.

Boala se poate asocial de asemenea cu leziuni oculare de tip conjunctivita, keratoconus, cataracta.

Unele afectiuni genetice sau metabolice generate au manifestari cutanate similare dermatitei atopice, de exemplu sindromul Wiskott-Aldrich, ataxia-telangiectasia, agamaglobulinemia, fenilcetonuria, tirosinemia, etc. Diagnosticul diferential se mai face cu boala Letterer-Siwe, sindromul Netherton, eitrokeratodermia variabillis, iar dintre dermatozele curente dermatita seboreica, infectii produse de dematofiti si scabia pot de asemeni simula dermatita atopica.


Histopatologic, in faza acuta afectiunea este caracterizata prin spongioza cu microveziculatie si infiltrat interstitial cu limfocite T, macrofage si eozinofile. In faza cronica se remarca o hiperkeratoza neregulata, invadare a epidermului de catre rare limfocite si infiltrat perivascular cu mononucleare si eozinofile. Limfocitele sunt de tip T helper (CD4+), raportul CD4/CD8 fiind de 7:1 (N 2:1). Dintre constantele bilogice periferice se semnaleaza cresterea nivelului seric al IgE (la 85% dintre pacientii cu dermatita atopica) si anumarului eosinofilelor sanguine.

Fiziopatologia dermatitei atopice este foarte complexa si in parte inca necunoscuta. Dintre factorii implicati cei mai importanti sunt considerati cei genetici, xeroza cutanata, deficitul acidului gama-linolenic, anomaliile sistemului nervos atunom periferic si de cele ale imunitatii celulare, hiperproductia de IgE, tulburari psihosomatice.

Tratamentul local al dermatitei atopice mai ales al sugarilor cu infectii ale tractului urinar trebuie individualizat de la caz la caz iar copilul trebuie dispensarizat.

Tratamentul preventiv incepe cu educatia mamei care trebuie sfatuita sa nu fumeze in timpul sarcinii si dupa nasterea copilului, aceste masuri reducand riscul reactiilor alergice la copil. La sugarii cu risc crescut, alimentatia la san prelungita este de dorit iar mama trebuie sa aiba o dieta hipoalergica. In mediul sugarului trebuie redus la minimum parfumul de casa, care de obicei este poluat cu acarieni (Dermatophagoides pteronysimus) si trebuie evitat contactul cu animalele de casa.

Tratamentul local profilactic urmareste hidratarea cutanata, evitarea contactului cu substante ce declanseaza prurit sau favorizeaza reactii alerigice cutanate, tratamentul prompt al reactiilor inflamatorii sau infectiilor.

Hidratarea cutanata se realizeaza prin umidifierea constanta a pielii prin dusuri locale, baie si utilizarea de scutece adecvate. Baia sugarului cu dermatita atopica trebuie facuta cu apa la temperatura corpului, iar sapunul sa fie fara parfumuri sau cosmetice. Dupa baie, copilul se sterge usor, evitand frecarea tegumentului, iar prosopul trebuie sa fie cat mai absorbant, deci facut din fibre naturale. Baia in afara de umidifiere mai realizeaza si reducerea pruritului cutanat si in acelasi timp indeparteaza germenii care colonizeaza tegumentele si mucoasele organelor genitale externe ale sugarului , cunoscut fiind faptul ca acestia pot infecta retrograd tractul urinar al copilului. Dupa baie imediat trebuie aplicate pe tegumentele umede un unguent emolient ocluziv de tip petrolatum care sa mentina hidratarea cutanata.



Scutecele au de asemeni rol in mentinerea hidratarii mai ales cele moderne. Primul scutec de unica folosinta care a corespuns acestor conditii majore a fost introdus in USA de catre compania Procter&Gamble si a primit numele de PAMPERS de la cuvantul englez “to pamper” care inseamna a alinta. In anul 1998 compania Procter&Gamble a realizat o imbunatatire prin introducerea scutecelor cu balsam de tip PAMPERS PREMIUMS, produse dupa o noua tehnologie. Acestea sunt prevazute cu benzi impregnate cu o lotiune pe baza de petrolatum, care asigura o bariera hidrofoba, lotiune care contine si doua substante emoliente Stearyl Alcohol si Aloe Barbadensis. Superioritatea acestor scutece este conferita de faptul ca o data ce vin in contact cu pielea copilului, datorita caldurii si miscarilor acestuia, lotiunea ce le este inglobata devine fluida si se prelinge pe tegumente. Astfel la suprafata pielii apare o pelicula compacta emolienta si hidrofoba care amplifica functiile de bariera ale tegumentelor protejandu-le de actiunea iritanta a urinei si fecalelor. Important este si faptul ca pelicula formata nu are proprietati ocluzive, astfel ca schimburile transepidermice de apa se fac normal, deci la copii cu dermatita atopica, troficitatea tegumentelor este mult ameliorata. Prevenirea infectiilor locale se face prin schimbarea frecventa a scutecelor (de 6-8 ori pe zi). Dupa introducerea acestor scutece s-a semnalat scaderea semnificativa a infectiilor tractului urinar la sugari.

Prevenirea inflamatiilor si a suprainfectiilor se face prin controlul bacteriologic si micologic al tegumentelor si mucoaselor la cel mai mic semn de acutizare a leziunilor cutanate. In functie de rezultat se aplica dermatocorticoizi cu actiune medie sau slaba, eventual asociati cu antibiotice sau antimicotice. Pe tegumentele usacte, usor inflamate, vor fi aplicate unguente cu hidrocorticoizi 1% sau 2.5% imediat dupa baie, nu mai mult decat de doua ori pe zi. Pe fata vor fi aplicate cu mare prudenta, o data pe zi in strat subtire, alternand cu unguente emoliente si nu mai mult de o saptamana.

In pliuri si pe mucoase se prefera utilizarea de lotiuni, dar de asemenea cu mare prudenta pentru ca se pot absorbi sau sa produca atrofie sau depigmentare locala.

Dermatocorticoizii sunt de o deosebita importanta in dermatita atopica dar utilizarea lor trebuie rezervata perioadelor de acutizare si trebuie strict controlata de medical curant.



BIBLIOGRAFIE


El Kristal and R. A. Klark – Atopic Dermatitis in Cutaneous Medicine and Surgery – Arndt K, Leboit Ph, Robinson J. K., Wintroube, Ed. Saunders Company, 1996, 195.

M. Nuutien et al. – Type of Nappy and Nurising Habits in Aquiring Acute Urinary Tract Infection. Acta Pediatr. 85: 1039-41; 1996.

A. R. Weston. – Urinary Tract Infections in Early Childhood. Journal of Antimicrobial Chemoteray. 34, Suppl. A. 53-64.


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }