QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate medicina

Consolidarea procesului de educatie pentru sanatate drept masura de fortificare a sanatatii tinerii generatii





Consolidarea procesului de educatie pentru sanatate drept masura de Fortificare a sanatatii tinerii generatiI


Summary

Consolidation of education process for health as a

strengthening measure for young generation




Adolescence is a critical period in physical and mental development of a future individual. There are numerous types of behavior, life style and practices that are assimilated during this period that influence the rest of life, personal health and individual’s family. In the Republic the analysis of pupils` morbidity from pre-university educational institutions shows some health difficulties of youth generation. Simultaneously there is attested a spread of injurious habits among children and youth (smoking, drugs, alcohol abuse).

The realization of actions in health education through introduction of obligatory hours of hygienic education in schools beginning with the 1st till the 12th form school, by using schedules and didactic materials suitable for each age for each cycle of development, thus it will contribute to the rectification of situation and improvement of public health level.

Key words: promoting health, public health, education for health.


Introducere

Adolescenta este o perioada critica in dezvoltarea fizica si mentala a fiecarui individ. Numeroase tipuri de comportamente, stilul de viata si practicile insusite in aceasta perioada influenteaza restul vietii, sanatatea proprie si cea a familiei individului [1].

Grija fata de sanatatea populatiei reprezinta un obiectiv de o importanta primordiala in politica oricarui stat, deoarece sanatatea constituie valoarea cea mai de pret si componenta indispensabila a dezvoltarii si prosperarii sociale. Securitatea statului si dezvoltarea durabila a societatii vor fi obtinute si prin intermediul mentinerii si fortificarii sanatatii tinerei generatii [9].

Cele mai complicate si costisitoare probleme sociale si de sanatate, sunt provocate, cum confirma si cercetarile stiintifice si sociologice, in majoritatea cazurilor de comportament, modul de viata, deprinderi, care se formeaza si se obtin in copilarie si adolescenta si ne insotesc pe parcursul intregii vieti [2, 3, 4].

Sanatatea publica ca sistem de masuri orientate spre prevenirea bolilor, promovarea sanatatii, sporirea potentialului fizic si psihic al omului include in sine si ansamblul cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor populatiei, inclusiv a tinertii generatii, orientat spre mentinerea si ameliorarea sanatatii [2, 4, 5, 7, 8].

Un rol important in sistemul masurilor sociale de profilaxie si asigurare a bunastarii sanitaro-epidemiologice a populatiei le revine promovarii modului sanatos de viata, amplificarii nivelului de cultura sanitara a populatiei care poate fi asigurata prin educatia pentru sanatate, prin promovarea sanatatii si modului sanatos de viata, care contribuie la fortificarea si mentinerea sanatatii si recuperarea capacitatii de munca, prelungirea duratei active a vietii.

Cercetarile stiintifice au demonstrat ca sanatatea indvidului se axeaza pe urmatorii trei piloni: mediul; organismul si modul de viata. Iu. Lisitin in structura factorilor care influenteaza sanatatea atribuie modului de viata 50-55%, care include asa factori caracteristici si pentru tinara generatie cum ar fi: fumatul, alimentatia nerationala si neechilibrata, folosirea alcoolului, adinamia, etc [6, 10].

Este de multa vreme cunoscut, ca alaturi de determinismul obiectiv, in decaderea starii de sanatate, individuala ori comunitara, comportamentele de risc, cunoasterea insuficienta sau chiar ignoranta totala cu privire la cauzele determinante sau favorizante ale unor boli, ori a remediilor acestora, conduc la indicatori sporiti de morbiditate/mortalitate, cu grave consetinte psiho-socioeconomice. Deaceia in asigurarea sanatatii populatiei un rol important ii revine activitatii eficiente in domeniul profilaxiei [

Unul dintre succesele secolului trecut, consecinta totodata a promovarii acestui mod de abordare a problematicii sanatatii a fost cresterea considerabila a sperantei de viata in rindul populatiei din multe state ale lumii. Factorul determinant al acestei mutatii este dezvoltarea programelor preventive si educative de promovare a sanatatii in aceste tari.

V. Lisovski (1983) subliniaza importanta celor trei principii de baza ale educatiei pentru sanatate. Primul este cel al prioritatii: cu cat interventia in “cariera sanatatii” este mai timpurie, cu atat educatia pentru sanatate va fi mai eficace. Al doilea principiu, al specificitatii si autoritatii, considera ca opinia celor cu autoritate legitima (medic, sora medicala, invatator, educatoare s.a.) este mai credibila, mai cu seama daca acestea constituie un exemplu graitor de comportament sanogen. Al treilea se refera la integrarea educatiei pentru sanatate in obiectivele politicii social sanitare a statului; educatia pentru sanatate trebuie sa fie strans legata de conditiile concrete ale societatii si sa fie compatibila cu statutul social – economic si cultural al acesteia, precum si cu progresele inregistrate in domeniul stiintelor medicale [2].

Educatia pentru sanatate la nivelul scolii reprezinta una dintre principalele cai de promovare a cunostintelor corecte privind diferite aspecte ale sanatatii si totodata de formare a atitudinilor si deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil si sanatos. In multe tari educatia pentru sanatate este obligatorie in scoli, incepand din clasa intii pina intr-a douasprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe si materiale didactice adecvate virstei.


Materiale si metode

Au fost studiate rapoartele statistice anuale privind morbiditatea elevilor din Republica Moldova pentru anii 1997-1999 si 2005-2007.

S-a efectuat analiza epidemiologica retrospectiva a morbiditatii elevilor din institutiile de invatamint preuniversitar din republica, fiind utilizate metodele de calcul, de analiza statistica, comparativa si documentara.


Rezultate si discutii

Conform datelor Centrului National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva, in Republica Moldova in ultimii 3 ani (2005-2007) au activat 1487 institutii de invatamint preuniversitar in care anual si-au facut studiile circa 455699 copii.

Analiza morbiditatii generale a elevilor in aceasta perioada denota ca anual la o mie de elevi s-au inregistrat intre 437,3 si 486,0 cazuri de noi afectiuni patologice, inclusiv 132,9 cazuri de maladii cronice, mentinindu-se practic la acelasi nivel cu anii 1997-1999 (tab.1).

Tabelul 1

Morbiditatea elevilor din institutiile de invatamint preuniversitar

din Republica Moldova (numarul de cazuri la 1000 copii)


Morbiditatea

Anii









Generala







Cronica (inclusiv)








Evolutia morbiditatii este diferita pentru diferite maladii. Ea avind caracter ondulant manifesta o tendinta de crestere pentru majoritatea maladiilor (fig.1).

Analiza indcilor extensivi ai morbiditatii generale pentru anii 2005-2007 denota ca pe primul loc se plaseaza maladiile sistemului respirator cu o cota de 33,2%, pe locul doi sunt plasate bolile ochilor si anexelor sale cu 9,8%, pe locul trei maladiile aparatului digestiv cu 9,1%, fiind urmate de maladiile sistemului nervos, aparatului genito-urinar si sistemului osteo-articular, respectiv cu 8,1%, 6,0%, si 5,9% (fig.2).

Patologiile cele mai frecvent inregistrate din grupul bolilor endocrine, de nutritie si metabolism la elevii din institutiile preuniversitare au fost obezitatea, indicele morbiditatii  constotituind 7,0‰, afectiunile tiroidiene si inrudite, legate de carenta de iod – 6,9‰. Maladiile sistemului digestiv sunt manifestate prin gastrite si duodenite cu 22,0‰, ulcer gastric si duodenal cu 1,4‰.

Un fenomen alarmant a devenit consumul de substante toxice (tutun, alcool, droguri) in rindul populatiei din tara noastra, iar un numar semnificativ din acesti consumatori il reprezinta tinerii, fapt ce a generat si alte aspecte cu implicatii educationale cum ar fi: absenteismul si abandonul scolar si delincventa juvenila.

Organizatia Mondiala a Sanatatii luind in considerare rata in crestere a fumatului, estima ca in primii 25 de ani ai secolului XXI, fumatul va ucide aproximativ 150 milioane de oameni, jumatate dinte acestia avind virste cuprinse intre 35-69 de ani, cu o pierdere medie de 20-25 de ani de viata.

Fig.1 Dinamica morbiditatii elevilor din instititiile de invatamint         

preuniversitar din Republica Moldova prin diferite grupuri



de maladii (la 1000 copii)


Fig.2 Structura morbiditatii elevilor din instititiile de invatamint preuniversitar

din Republica Moldova (%)


In cadrul Studiului Global despre fumat al adolescentilor in Republica Moldova desfasurat de Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina Preventiva in 2003-2004, 15% din respondenti au indicat ca consuma actual tigari, baietii (24,0%) fumeaza mult mai mult decat fetele (6,9%). Fiecare al cincilea elev ce nu a fumat niciodata este influentat spre a incepe a fuma, si numarul lor este mult mai mare in randul fetelor (27,9%) decat al baietilor (15,0%). Conform datelor estimate din studiu, aproape 1 din 10 fumatori (12,3%) fumeaza acasa.

Un pericol deosebit pentru viitorul societatii il reprezinta narcomania in rindurile tineretului. Conform studiului de evaluare a cunostintelor, atitudinilor si practicilor a tinerilor efectuat in anul 2002, s-a evaluat un sir de subiecte legate de practicile de utilizare a drogurilor printre tineri. In general, 13,2% dintre respondenti au declarat ca li s-a propus sa utilizeze droguri: la discoteci – 49,6%, in strada – 39,0%, in scoala - 17,9%, in alte locuri – 9,4%. Acelasi studiu denota motivele de consum a drogurilor la tineri: curiozitatea – 56,3%, urmeaza exemplu prietenilor – 42,1%, pentru a se relaxa – 42,0%, pentru a uita de probleme – 39,3%, au fost impusi – 26,0%.

Cele mai frecvente forme ale narcomaniei intilnite in Republica Moldova sunt: narcomania prin consum de opiacee, cannabis, preparate tranchilizante, cocaina, LSD, solventi organici volatili, etc.

Tinerii sunt in special vulnerabili la infectia cu HIV si alte boli cu transmitere sexuala. Deseori ei nu pot discuta liber sau tind sa evite discutiile despre SIDA sau despre comportamentul riscant, care poate duce la contaminarea cu infectia HIV, acasa sau in comunitate.

O problema majora de sanatate publica reprezinta infectiile cu transmitere sexuala (sifilisul, gonorea, tricomoniaza, hlamidioza, candidoza, herpesul genital etc.), care preponderent afecteaza persoanelor de virsta fertila.

Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), anual la scara mondiala sunt inregistrate pina la 24 mln cazuri de sifilis, pina la 120 mln cazuri de gonoree, pina la 100 mln cazuri de trichomoniaza si pina la 70 mln cazuri de hlamidioza.

Datele statistice indica si faptul ca in ultimii ani, in Republica Moldova, din numarul total de cazuri inregistrate de boli sexual transmisibile, circa 70 cazuri de sifilis si 60 cazuri de gonoree sunt inregistrate la copii pina la virsta de 17 ani.


Concluzie

Morbiditatea generala printre elevi se mentine la un nivel destul de inalt. Paralel se atesta o raspindire in rindul copiilor si tineretului, a deprinderilor daunatoare (fumatul, narcomania, consumul excesiv de alcool).

Situatia creata dicteaza asupra necesitatii intensificarii masurilor de profilaxie si in primul rind, prin realizarea masurilor de educatie pentru sanatate, care pot fi realizate prin introducerea in scoli a orelor obligatorii de instruire igienica, incepand din clasa intii pina intr-a douasprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe si materiale didactice adecvate virstei.


Bibliografia

Ababii Ion, Ocrotirea sanatatii publice-sarcina principala a medicinei preventive. Actualitati in medicina preventiva (realizari, sarcini) // Materialele Conferintei stiintifice dedicate celei de-a XXXV aniversare a facultatii Medicina Preventiva, 25 septembrie 1998, Chisinau,1998, p.1-3;

Calmic Varfolomei, Optimizarea activitatii de educatie pentru sanatate si promovare a modului sanatos de viata in conditii socio-economice noi // autor. al tezei de dr.in med., Chisinau, 2007 - 145 p.;

Dorobantu I. Educatia pentru sanatate. Editura medicala, Bucuresti, 1985, 285 p.

Duda R. Sanatatea Publica si management. Editura Moldotip, Iasi, 1996, 217 p.

Enachescu D., Marcu Gr., Marcu A., Mihaila V., Popa I., Radulescu S. Cercetarea starii de sanatate si a principalilor factori care o influenteaza in vederea fundamentarii strategiilor de interventie. Jurnal de Medicina Preventiva, Iasi, 1996, V.4. nr.2, p. 5-24.

Gutu A. Igiena institutiilor de invatamint primar, gimnazial si liceal. Chisinau, 2004. 349p.

Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei nr. 1513-XII din 16 iunie 1993.

Legea ocrotirii sanatatii nr. 411-XIII din 28 martie 1995.

Politica Nationala de Sanatate. 2007.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }