QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

Proiect produse, procese si sisteme









PROIECT PRODUSE, PROCESE SI SISTEME







CUPRINS


  1. DATE INITIALE GENERALE

  1. ANALIZA CONSTRUCTIVA FUNCTIONAL-TEHNOLOGICA

Schite constructive ale reperului . . . . . . . . . . . . .

2.2 Caracteristici constructive prescrise reperului..

2.3 Functiile produsului, reperului si suprafetelor..

2.4 Tehnologicitate


  1. SEMIFABRICARE SI PRELUCRARI

Semifabricare.

3.2 Prelucrari.


  1. STRUCTURA PROCESELOR SI SISTEMELOR TEHNOLOGICE

4.1 Structura simplificata..

4.2 Structura detaliata.


4.2.1 Nomenclatorul, fazele si schemele de orientare-fixare asociate operatiilor

4.2.2 Utilajele si SDV-urile, metodele si procedeele de reglare la dimensiune

4.2.3 Adaosurile de prelucrare si dimensiunile intermediare

4.2.4 Regimurile de prelucrare

4.2.5 Normele de timp


  1. PROIECTARE ECHIPAMENT TEHNOLOGIC

5.1 Date initiale specifice..

5.2 Evidentierea unor caracteristici constructiv-functionale

5.3 Proiectarea echipamentului..

5.4 Documentatia tehnico-constructiva grafica a echipamentului


ANALIZA ECONOMICA



Tema proiectului


Studiu tehnico-economic privind constructia produsului P, procesul tehnologic de fabricare a reperului R si proiectarea echipamentului tehnologic E,

P: mecanism de tractiune..

R: roata.

E:


  1. Date initiale generale
    • Programa de productie: 2000 buc/an
    • Unitatea de productie: SC PRELUCRARI MECANICE S.A
    • Obiectiv principal: introducerea unei tehnologii.
    • Fond real de timp: 255*1*8=2040 ore/an
    • Cerinta economica: cost minim de fabricatie.


  1. Analiza constructiva functional-tehnologica

2.1 Schite constructive ale produsului si reperului


In acest subcapitol vor fi prezentate schita produsului din care face parte reperul ce va fi analizat in acest proiect, precum, si schita reperului cu suprafetele aferente  acestuia.


Fig. 2.1 Schita partii produsului din care face parte reperul


Pozitie

Denumire

Cantitate

Material

Masa

Obs.


ROATA


OLC 45

220 kg



ARBORE


OLC 45

80 kg



CARCASA


OLC 45

55 kg



SURUB M16-150


OLC 45

1,238 kg



PIULITA M24


OLC45

0,351 kg



CAPAC


OLC 45

16 kg



RULMENT SFERIC


RUL 1

1,431 kg



Caracteristici constructive prescrise reperului





a) Caracteristicile suprafetelor


Caracteristicile principale ale suprafetelor Sk se prezinta in tabelul 2.1:

Sk

forma

dimensiuni

rugozitate

Ra

tolerante de forma

S1,S3

Inelara

Ø680x130x105x95



S2

Cilindrica

Ø630x95



S4

Cilindrica

Ø60x50x40



S5

Cilindrica

M8



S6

Inelara

Ø630x95



S7

Inelara

Ø630x105



S8

Cilindrica

Ø530xØ225x40



S9

Cilindrica

Ø137x130



S10

Cilindrica

Ø680x130




b) Caracteristici de material prescrise



Se prezinta compozitia chimica,structura metalografica,proprietațile fizico-mecanice si tratamentele termice prescrise.


Materialul prescris este: EN-GJL-250


Semnificatie: Fonta cenusie cu grafit lamellar cu rezistenta minima la tractiune 250N/mm conform STAS SR EN 1561.


EN-GJL-250 se utilizeaza la obtinerea unor piese de mare importanta, piese turnate cu capacitate si rezistenta la uzura ridicate; piese turnate cu tehnicitate ridicata.




Elementele chimice principale [%] sunt prezentate in tab.2.3


Tabelul 2.3

Material

Compozitie chimica [%]

EN-GJL-250

C

Si

Mn

P

S







Proprietati fizico-mecanice principale sunt prezentate in tab.2.4 si tab.2.5

Caracteristici mecanice standardizate ale fontelor cenusii cu grafit lamellar (STAS 568-67)


Tabelul 2.4

Marca fontei

Diametrul probei turnate [mm]

Rezistenta la tractiune min [daN/mm2]

Rezistenta la incovoiere min [daN/mm2]

Sageata la incovoiere min [mm]

Duritate Brinell [daN/mm2]

EN-GJL-250












Caracteristici mecanice nestandardizate ale fontelor cenusii cu grafit lamelar:


Tabelul.2.5

Marca fontei

Rezistenta la compresiune [daN/mm2]

Rezistenta la forfecare

Modulul de elasticitate [daN/mm2]

Oboseala

Capacitatea de amortizare exprimata prin decrementul logaritmic

Rezistenta la oboseala [daN/mm2]

Coeficientul de concentrare [K]

EN-GJL-250








c) Masa reperului


Determinarea masei reperului se poate face si automat din mediul FILE / iPROPERTIES / PHYSICAL al programului AUTODESK  INVENTOR PROFESSIONAL:



d) Clasa de piese


Avand in vedere forma de gabarit, forma si pozitia suprafetelor componente, se apreciaza ca reperul face parte din clasa "Discuri".


Functiile produsului, reperului si suprafetelor


a) Functiile produsului


Functiile produsului sunt, in principal, urmatoarele:


Pune in miscare un vehicul

Impiedica deplasarea axiala nedorita

Transmite miscarea catre vehicul


b) Functiile reperului


Functiile reperului sunt , in principal , urmatoarele:


Sprijin pe sol al vehiculului

Transmitere catre sol a fortelor pe directie longitudinala necesare propulsarii si franarii

Transmitere catre sol a fortelor pe directie transversala pentru virare

protectie a rulmentilor;

pozitionare si fixare a ansamblului fata de un element fix;


c) Functiile suprafetelor


Functiile suprafetelor sunt prezentate in tabelul 2.4:


Tabelul 2.4

sK

functia

S1,S3

Asezare si sprijinire pe sol

S2

Fixare pe sina

S4

Usurare a piesei

S5

Mentinere eticheta

S6

Marginire

S7,S8

Marginire



S9

Contact cu axul

S10

Marginire



Tehnologicitatea constructiei reperului



  1. Gradul de unificare a elementelot constructive


Tehnologicitatea unui produs este insusirea care exprima influenta caracteristicilor constructive asupra tehnologiei de fabricare si/sau tehnologiei de exploatare.

Pentru a determina tehnologicitatea unui produs se utilizeaza o serie de indici (indici de tehnologicitate) si se verifica daca se indeplinesc anumite conditii (conditii de tehnologicitate).

Indicii de tehnologicitate pot fi:

-indici de tehnologicitate absoluti - definiti pe baza unor caracteristici constructive si/sau a unor caracteristici economice;

-indici de tehnologicitate relativi - definiti pe baza unor indici de tehnologicitate absoluti si a unor caracteristici functionale.

Conditiile de tehnologicitate sunt conditii tehnice care se prescriu constructiei produselor pentru a satisface unele cerinte ale proceselor de fabricare si/sau exploatare, respectiv, pentru a realiza indicii de tehnologicitate la valori apropiate de cele optime.

Calculul indicilor de tehnologicitate:

Masa produsului:  m = kg

Gradul de unificare a elementele constructive:


Gradul de unificare a elementelor constructive ( e) se calculeaza conform

urmatoarei relatii:

λe = ed/ et ,


unde:

ed - numarul dimensiunilor/variantelor diferite;

et - numarul total al elementelor.

In cazul reperului "Roata " avem urmatoarele tipuri de elemente constructive:

- gauri cilindrice : 6g 60, 1g 135 si 1g M8

- 1 tesituri 3x450;

- raze de racordare: 8xR2; 4xR5; 16xR10

Gradul mediu de unificare constructiva este:

  1. Concordanta dintre caracteristicile constructive prescrise si cele impuse de rolul functional/tehnologic

Gradul de concordanta dintre caracteristicile constructive (CC) si cele impuse de rolul functional/tehnologic , este:

=1


  1. Conditii de tehnologicitate impuse de unificarea constructiva


Din punct de vedere al conditiei principale impuse de unificarea constructiva, respectiv numar minim posibil al dimensiunilor elementelor constructive se apreciaza ca aceasta este acceptabila.



  1. Conditii de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice

Conditiile de tehnologicitate impuse de procedeele tehnologice de fabricare sunt prezentate in tabelul 2.5


Tabelul 2.5

Nr. crt.

Conditii de tehnologicitate

Grad de indeplinire

C1

Forma de gabarit sa prezinte axe sau plane de simetrie care, dupa caz, sa fie utile pentru definirea planului (planelor) de separatie a semiformelor (semimatritelor)

Da

C2

Anumite elemente constructive (inclinari, racordari, grosimi de pereti), de dimensiune l sa indeplineasca conditia l lmin, sau/si l lmax, in care lmin si lmax sunt valori limita impuse de procedeul tehnologic.

Da

C3

Forma sau pozitia unor suprafete sa fie astfel incat sa prezinte "inclinari" in raport cu planul ( planele) de separatie a semiformelor / semimatritelor (pentru a permite extragerea usoara a modelelor din semiforme / semifabricatului din semimatrite)

Da

C4

Alezajele sa fie "patrunse" (pentru a permite rezemarea miezurilor la ambele extremitati)

Da

C5

Elementele de rezistenta sa fie "pline", nu "tubulare"


C6

Sa se evite deteriorarea suprafetelor in timpul manevrarii semifabricatului



  1. Semifabricare si prelucrari

3.1 Semifabricare



Alegerea corecta, rationala a metodei si a procedeului de eleborare a metodei si a procedeului de elaborare a semifabricatului este una dintre conditiile principale care determina eficienta procesului tehnologic in ansamblu.

Fabricarea oricarei piese necesita un semifabricat ce se poate obtine, in general, prin mai multe metode si procedee diferite ca volum de munca si cost.

Cum costul semifabricatului intra in componenta costului pieselor , se impune o analiza atenta si o alegere rationala a metodei si a procedeului de elaborare.

In general, costul prelucrarii mecanice a unei piese este mai ridicat decat costului realizarii semifabricatului. Un semifabricat ieftin (cu forme si dimensiuni foarte diferite de cele ale piesei) duce la un cost ridicat al prelucrarilor mecanice, iar un semifabricat mai scump (cu forme si dimensiuni asemanatoare piesei) duce la reducerea semnificativa a costului prelucrarilor mecanice.


Metodele de elaborare a semifabricatelor sunt:

turnarea;

deformarea la cald (forjare libera sau matritare);

deformarea la rece;

laminarea;

sudarea.

Datorita formei complexe a reperului ROATA, materialului ( fonta cenusie Fc 250), seriei de productie, se va adopta ca metoda de semifabricare TURNAREA.


Tipurile de procedee de turnare sunt prezentate in tabelul 3.1

Tabelul 3.1

Procedee
de turnare

Dimensiuni

si masa

Caracterul productiei

Clasa de

precizie

Rugozitate   

Ra [μm]

Materialul

piesei

maxim

Minim

Turnare in nisip cu formare manuala

nelimitat

Pereti

3-5mm

individuala
serie mica

IV - V


Fonte, oteluri,

metale neferoase si aliajele lor

Turnare in nisip cu formare mecanizata model metalic

pana la

250 kg

Pereti

3-5mm

serie mica
serie mare

II - III


Fonte, oteluri,

metale neferoase si aliajele lor

Turnare in nisip cu formare mecanizata dupa sablon

nelimitat

Pereti

3-5mm

individuala
serie mica

IV - V


Fonte, oteluri,

metale neferoase si aliajele lor

Turnare in forme de tip coji


kg

Pereti

1-3mm

serie mica
serie mare

I - II


Fonte, oteluri,

metale neferoase si aliajele lor

Turnare centrifugala

pana la

100 kg

Pereti

3-5mm

serie mare

si masa

II - III


Fonte, oteluri,

metale neferoase si aliajele lor

Turnare in forme permanente (cochile)


kg

Pereti

3-5mm

serie mare

si masa

Abateri
0,1-0,5 mm


Fonte, oteluri,

metale neferoase si aliajele lor

Turnare cu modele usor fuzibile


kg

Pana la

0,15mm

serie mare

si masa

I - II


Materiale cu prelucrabilitate mica prin aschiere

Turnare sub presiune


kg

Pereti

1-2mm

serie mare

si masa

Abateri 0,02-0,1 mm


Aliaje de zinc aluminiu,

magneziu, cupru, staniu si plumb

Dupa greutatea pe bucata si dimensiuni, piesele turnate pot fi clasificate conventional in:

  • piese mici (sub 100 kg /buc);
  • piese mijlocii (100 - 1000 kg/buc);
  • piese mari (1000 - 5000 kg/buc);
  • piese foarte mari (peste 5000 kg/buc).

Avand in vedere considerentele de mai sus, se adopta doua variante tehnic-acceptabile de semifabricare, care se prezinta in tabelul 3.2

Tabelul 3.2

Var

Semifabricat

Metoda de semifabricare

Procedeul de semifabricare

I

Semifabricat cu adaosuri de prelucrare relativ "mici" SF1:fig 3.1


Turnare

turnare in nisip cu formare mecanizata (model metalic);


II

Semifabricat cu adaosuri de prelucrare relativ "mari" SF1:fig 3.2


Turnare

turnare in nisip cu formare mecanizata (model metalic);




Varianta I


Turnarea in nisip cu formare mecanizata


Se foloseste pentru piese care prezinta urmatoarele caracteristici:

- masa pana la 250 kg,

- grosimea minima a peretilor 35 mm,

- complexitatea formei ridicata,

- precizie dimensionala: clasa II - III,

- rugozitate Ra = 2550 μm

- materiale:fonte,oteluri,neferoase si aliajele lor

-productie de serie si masa.


Astfel, se adopta clasa a II-a de precizie.


Caracteristicile specifice turnarii in nisip cu formare mecanizata si caracteristicile prescrise semifabricatului sunt prezentate in tabelul 3.3, fig 3.1 si respectiv, desenul semifabricatului.


Tabelul 3.3

Clasa de precizie

Adaos de prelucrare

Procedeul de semifabricare

Abateri limita prescrise mm

II

47

Turnarea in nisip cu formare mecanizata






Varianta II


Turnarea in nisip cu formare mecanizata


Se foloseste pentru piese care prezinta urmatoarele caracteristici:

- masa pana la 250 kg,

- grosimea minima a peretilor 35 mm,

- complexitatea formei ridicata,

- precizie dimensionala: clasa II - III,

- rugozitate Ra = 2550 μm

- materiale:fonte,oteluri,neferoase si aliajele lor

-productie de serie si masa.


Astfel, se adopta clasa a III-a de precizie.


Caracteristicile specifice turnarii in nisip cu formare mecanizata si caracteristicile prescrise semifabricatului sunt prezentate in tabelul 3.4, fig 3.2 si respectiv, desenul semifabricatului.



Tabelul3.4

Clasa de precizie

Adaos total de prelucrare mm

Procedeul de semifabricare

Abateri limita prescrise mm

III

51

Turnarea in nisip cu formare mecanizata





Fig 3.2 Semifabricatul cu adaosuri de prelucrar


3.1 Prelucrari


In urmatorul tabel sunt evidentiate diferite variante tehnic - acceptabile privind prelucrarile necesare pentru obtinerea fiecarei suprafete a piesei.





Tabelul 3.5

Ra

Var.

S1,S2,S3, S6, S10



I


Strunjire degrosare

Strunjire finisare



II

Strunjire degrosare

Strunjire finisare



S5


I

Gaurire

Filetare

II

Gaurire

Filetare

S7

12.5

I

Strunjire degrosare


Strunjire Finisare

II

Frezare degrosare


Frezare de finisare





  1. Structura proceselor si sistemelor tehnologice

4.1 Structura simplificata


Se grupeaza prelucrarile si alte activitati tehnologice in operatii principale

si se determina structura simplificata a proceselor si sistemelor tehnologice de fabricare in cel putin doua variante, PT1,PT2,, dupa cum urmeaza.




PT1

Nr. de ordine si

denumirea operatiei


Schita simplificata a operatiei

Utilaj si S.D.V.-uri







00.Turnare














Turnare

in nisip cu formare mecanizata




U:Presa

D-S:Turnare

V:Subler


10. Strunjire   I












U: Strung CNC

D: Universal

S: Cutit

V: Subler, Calibru


20.Control

















30.Strunjire II












U: Strung CNC

D: Universal

S: Cutit

V: Subler, Calibru


40.Control









50. Gaurire-Filetare



Utilaj:Masina de gaurit ;

Scule: Burghiu armat cu placute metalice;

DPSc- Burghiu

Verificator- Subler



60. Rectificare I


U: Masina de rectificat

D: Universal

S: Disc abraziv

V: Subler, calibru, etalon rugozitate


70. Control






80. Rectificare II


U: Masina de rectificat

D: Universal

S: Disc abraziv

V: Subler, calibru, etalon rugozitate


90.Spalare


Baie de solventi

100. Inspectie finala



Utilaj Masa de control in coordonat;

Verificator Subler


PT2

Nr. de ordine si

denumirea operatiei


Schita simplificata a operatiei

Utilaj si S.D.V.-uri














00.Turnare





Turnare

in nisip cu formare mecanizata



U:Presa

D-S:Turnare

V:Subler


10. Strunjire   degrosare I



U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru

20. Strunjire

finisare I



U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru

30.Control












40. Strunjire

degrosare II



U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru










50.Strunjire

Finisare II


U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru

60.Control








70. Gaurire-filetare


   

Utilaj:Masina de gaurit ;

Scule: Burghiu armat cu placute metalice;

DPSc- Burghiu

Verificator- Subler


80.Rectificare I



U: Masina de rectificat

D: Universal

S: Disc abraziv

V: Subler, calibru, etalon rugozitate


90.Rectificare II






U: Masina de rectificat

D: Universal

S: Disc abraziv

V: Subler, calibru, etalon rugozitate





100.Control






110.Spalare



Baie de solventi





120..Inspectie

finala



Utilaj Masa de control in coordonat;

Verificator Subler




4.2 Structura detaliata



Structura detaliata a fiecarei variante de proces si sistem tehnologic de fabricare se determina prin dezvoltarea elementelor structurale preliminare si prin includerea celorlalte elemente definitorii.

4.2.1 Nomenclatorul, fazele si schemele de orintare-fixare asociate operatiilor


  1. Nomenclatorul operatiilor. La fiecare varianta de proces tehnologic, PT1, PT2, s-au stabilit operatiile complementare si, corespunzator, nomenclatorul operatiilor, care se prezinta in tabelul 4.2.1.


Tabelul 4.2.1

PT1

PT2

00. Turnare

10. Strunjire I

20. Control

30. Strunjire II

40. Control

50. Gaurire-filetare

60. Rectificare I

70. Control

80. Rectificare II

90. Spalare

100. Inspectie finala


00. Turnare

10. Strunjire degrosare I

20. Strunjire degrosare II

30.Control

40. Strunjire finisare I

50. Strunjire finisare II

60. Control

70. Gaurire- Filetare

80. Rectificare I

90. Rectificare II

100. Control

110. Spalare

120.Inspectie finala




  1. Fazele si schemele de orintare-fixare. La fiecare varianta de proces tehnologic, PT1, PT2, prin aplicarea metodologiilor specifice, s-au determinat fazele si schemele de orientare-fixare, fiecare dintre acestea intr-o singura varianta- cu exceptia determinarii schemei de orientare-fixare optime la operatia.

PT1


Operatia



Schita operatiei

Utilaj si SDV-uri

00.Turnare












10.Strunjire I








10.1 Prindere semifabricat

10.2 Strunjire degrosare la   

95,105,130,Ø680

10.3 Strunjire finisare la  

95,105,130,Ø680

10.4 Desprindere si depunere piesa














U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru

20.Control












30.Strunjire II




30.1 Prindere semifabricat

30.2 Strunjire degrosare la Ø680

R2,R5

30.3 Strunjire degrosare la Ø 135

30.4 Strunjire finisare Ø680

R2,R5

30.5 Strunjire finisare Ø 135

30.4 Desprindere si depunere

piesa











U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru

40.Control













50.Gaurire-Filetare










50.1 Prindere semifabricat

50.2 Gaurire 1g Ø8

50.3 Desprindere si depunere piesa


















Utilaj:Masina de gaurit ;

Scule: Burghiu armat cu placute metalice;

DPSc- Burghiu

Verificator- Subler










60.Rectificare   

I















60.1 Prindere semifabricat

60.2 Rectificare la Ø680,R2,R5,95   

105

60.3 Desprindere si depunere piesa












U: Masina de rectificat

D: Universal

S: Disc abraziv

V: Subler, calibru, etalon rugozitate



70.Control














80.Rectificare

II









80.1 Prindere semifabricat

80.2 Rectificare la Ø680,R2,R5   

80.3 Desprindere si depunere piesa








U: Masina de rectificat

D: Universal

S: Disc abraziv

V: Subler, calibru, etalon rugozitate




90.Spalare




100.Inspectie

finala










PT2


Operatia



Schita operatiei

Utilaj si SDV-uri

00.Turnare












10.Strunjire degrosareI









10.1 Prindere semifabricat

10.2 Strunjire degrosare la   

,R5,R2,R2,Ø680

10.3 Desprindere si depunere

piesa









U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru






20.Strunjire

degrosare II






20.1 Prindere semifabricat

20.2 Strunjire degrosare la Ø680

R2,R5

20.3 Strunjire degrosare la Ø 135

20.4 Desprindere si depunere

piesa









U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru

30.Control












40.Strunjire finisare I









40.1 Prindere semifabricat

40.2 Strunjire finisare ,   

R5,R2,R2,Ø680

40.3 Desprindere si depunere piesa













U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru











50.Strunjire finisare II










50.1 Prindere semifabricat

50.2 Strunjire finisare Ø680

R2,R5

50.3 Strunjire finisare Ø 135

50.4 Desprindere si depunere

piesa













U: strung

D: universal

S: cutit

V:subler, calibru


60.Control










70.Gaurire-Filetare











70.1 Prindere semifabricat

70.2 Gaurire 1g Ø8

70.3 Desprindere si depunere piesa



























80.Rectificare   

I














80.1 Prindere semifabricat

80.2 Rectificare la   

,R5,R2,R2,Ø680

80.3 Desprindere si depunere

piesa











U: Masina de rectificat

D: Universal

S: Disc abraziv

V: Subler, calibru, etalon rugozitate



90.Control
















100.Rectificare

II








100.1 Prindere semifabricat

100.2 rectificare la Ø680

R2,R5

100.3 Rectificare la Ø 135

100.4 Desprindere si depunere

piesa








U: Masina de rectificat

D: Universal

S: Disc abraziv

V: Subler, calibru, etalon rugozitate




110.Spalare




120.Inspectie

finala






Utilajele si SDV-urile, metodele si procedeele de reglare la dimensiune



Dupa caz, pe grupe de operatii sau faze, se stabilesc utilajele si SDV-urile, metodele si procedeele de reglare la dimensiune, prezenandu-se caracteristicile principale. Astfel, la fiecare utilaj, dupa caz, se prezinta: tipul, marca, gamele de turatii si avansuri, puterea motorului electric principal, forma si dimensiunile elementelor de legatura cu diferitele dispozitive sau scule;la fiecare dispozitiv: tipul,gradul de universalitate, modul de actionare etc; la fiecare scula: tipul, gradul de universalitate, materialul si parametrii geometrici ai partii active etc; la fiecare verificator: tipul, valoarea diviziunii etc.


a.Utilajele


Avand in vedere continutul operatiei si dimensiunile de gabarit ale semifabricatului, se stabilesc utilajele pentru fiecare varianta de proces tehnologic, P1, PT2, conform Tab.4.2.3


Tab. 4.2.3 Utilaje


PT


Operatia

Utilajul

Tipul

Marca

Caracteristici












PT1











10.Strunjire I



















Strung   CNC












D 2500 SN-YES 2 cu comanda numerica Siemens Sinumerik 530CE

-Greutate max a piesei de prelucrat: 300T

-Diametrul max de prelucrat Ø2500mm

-Putere motorului principal de antrenat 250 CP

-Trepte de tur 1:4

-Viteze de avans: 0,01÷4000mm/min

0,00001÷200mm/rot

-Viteza de avans rapid 5000mm/min


-Diametrul max de rotire peste ghidajele batiului [mm] 800

-Inaltimea varfului fata de ghidajele longitudinale [mm] 392

-Distanta intre varfuri [mm] 1000-1500-2000-3000-4000-5000

-Diametrul max de prelucrat deasupra saniei:

Varianta co o sanie 500 [mm]

Varianta cu doua sanii 580 [mm]

-Diametrul max de prelucrat din bara-prin arborele principal [mm] 80 sau 102

-Diametrul max de prelucrat cu luneta mobila 200 (300)

-Diametrul max de prelucrare luneta fixa [mm] 240 (400)

-Diametrul de prelucrare prin punte [mm] 1060

-Lungime piesei ce poate fi prelucrata in punte [mm] 300








PT1







30. Strunjire II



PT1



50.Gaurire-Filetare








Masina de gaurit universala










Gru-32



-Diametrul de gaurit in fonta- 40mm.

-Gama de turatii:20;28;40;56;80;112;

160;224;315;450;630;900;1250;1800;2500 [rot/min].

-Gama de avansuri [mm/rot] 0,08;0,16;0,32;0,63.

-Puterea motorului principal - 2,2/2,8Kw

-Dimensiunii de gabarit:

-lungime: 1000mm;

-latime: 700mm

-inaltime: 2500mm

-Conul arborelui principal, Morse 4

-Suprafata de lucru a mesei 700x800mm

-Distanta dintre masa de lucru si arborele principal -min 250mm; -max 950mm



PT2

70. Gaurire Filetare













PT1



60. Rectificare I

80. Rectificare II






Masina de rectificat plana







RPV 320

-Latimea maxima de rectificare, 320mm

-Lungimea maxima de rectificare, 1000mm

-Inaltimea maxima de rectificare, 400mm

-Turatia - 1500rot/min

-Domeniul avansului vertical (micrometric automat) mm/cd 0,001-0,02

-Diametrul de rectificat 350mm

-Puterea motorului cap rectificat, kw 18,5.

-Masa masinii, 4000kg




PT 2



80. Rectificare I

100 Rectificare II




PT2

10. Strunjire degrosare I

20. Strunjire degrosare II

40. Strunjire finisare I

50. Strunjire finisare II

Strung normal

SNA 680

-diametrul max. de prelucrare deasupra patului [ mm] - Ø 680

-distanta intre varfuri - 1000, 1500, 2000, 3000 [mm]

-diametrul maxim de prelucrat deasupra saniei [mm] - Ø 65

-diamentrul alezajului arborelui principal [mm] - 65

-conul alezajului arborelui principal - Morse 5

-sectiunea maxima a cutitului : 32 x 25

-gama de turatii [rot/min] :var. cu cuplaj mec. 16; 20; 25; 31,5; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630; 800; 1000; 1250; 1600.

Var.cu cuplaj e.m : 20; 25; 31,5; 40; 50; 63; 80; 100; 125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630; 800; 1000; 1250; 1600;

-gama de avansuri longitudinal S1[mm/rot]

avansul transversal ¼ din S1 pentru S; 0.028; 0,040; 0,046; 0,050; 0,055; 0,063; 0,071; 0,080; 0,10; 0,112; 0,125; 0,140; 0,16; 0,18; 0,2; 0,224; 0,25; 0,28; 0,315; 0,04; 0,045; 0,50; 0,56; 0,63; 0,71; 0,8; 0,9; 1; 1,12; 1,25; 1,8;

-conul alezajului din pinola papusii mobile - Morse 5

-puterea motorului electric principal [ kw] - 7,5











Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }