QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate mecanica

Descrierea fluxului tehnologic al reperelor din panouri





DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC AL REPERELOR DIN  PANOURI


Tehnologia debitarii semifabricatelor superioare:








Debitarea (croirea) semifabricatelor superioare sub forma de placi (PAL, PFL, PLACAJ, PAF) se face prin prelucrarea placilor de format standardizat, in placi de dimensiuni si forme necesare produselor de mobila. Panourile pot fi debitate la dimensiuni nete sau sunt prevazute cu adaosuri de prelucrare, in vederea prelucrarilor in fluxul tehnologic.


a) Debitarea la ferastraul circular de formatizat cu masa mobila

Ferastraul circular de formatizat este prevazut cu doua discuri taietoare, discul principal si incizorul care taie suprafata inferioara a panoului in scopul evitarii smulgerii fibrelor. Adaosul de prelucrare la debitare este cuprins intre 10 – 20 mm.

Pentru debitarea panourilor de dimensiuni mari se foloseste masa mobila prevazuta cu o rigla de ghidaj gradata iar pentru debitarea pieselor de dimensiuni mai mici, se foloseste masa fixa din partea dreapta, prevazuta si ea cu o rigla de ghidaj mobila.


Ferastraul circular de formatizat cu masa mobila - vedere





b)     Debitarea la agregate.

Pentru debitarea panourilor in ateliere centralizate, prin cooperare, se folosesc agregate cu productivitate ridicata si cu posibilitatea de debitare la diferite formate si dimensiuni. Agregatul debiteaza panourile in pachete cu grosimea de 75 mm. Prelucrarea se face cu 2 . 3 discuri circulare, 2 pentru taierea longitudinala si cu un singur disc 3 pentru taiere transversala. Toate taierile longitudinale se fac la miscarea de avans, cursa inainte, si taierile transversale la cursa de retragere.






c)     Debitarea in linii de debitare.

In tehnologia moderna a debitarii semifabricatelor prin cooperare, se folosesc si linii de debitare semiautomate si automate, in care se folosesc agregate de debitat panouri.


La ferastraiele circulare e obligatorie montarea unui cutit divizor in spatele discului circular, atat la ferastraiele cu o panza, cat si la cele cu mai multe panze, la o distanta de 5 . 10 mm fata de aceasta, pentru a impiedica frecarea dintre suprafata discului si suprafetele taiate ale piesei. Fiecare disc va fi protejat cu capote de protectie pentru a impiedica patrunderea mainilor in zona de taiere. La prelucrarea pieselor scurte (spintecare) se vor folosi impingatoare din lemn (pentru piese mai scurte de 400 mm).

Discurile de circular vor avea dantura si constructia adecvata speciei materialului prelucrat.

Este interzisa folosirea discurilor fisurate, crapate sau cu mai mult de trei dinti lipsa, sau cu doi dinti consecutivi rupti. Deschiderea usilor batiului in timpul functionarii este interzisa. Este interzis ca muncitorul, sa stea in planul de taiere al discului circular; el va sta in pozitie laterala.



Pregatirea suprafetelor panourilor pentru furniruire


Panourile pentru furniruire pot fi din: PAL, PAF, panel, placi celulare, placaj sau PFL. Panourile din lemn masiv furniruite au o utilizare mult prea restransa, acestea fiind tot mai mult inlocuite cu panouri din semifabricate superioare.

Pregatirea panourilor din semifabricate are drept scop eliminarea abaterilor de planeitate, a abaterilor de paralelism, uniformizarea grosimii panourilor si inasprirea suprafetelor in vederea furniruirii. Pregatirea panourilor se face prin operatii de calibrare la grosime.

Calibrarea este operatia de prelucrare prin aschiere cu materiale abrazive, in vederea obtinerii unor piese cu suprafete plane si echidistante. Operatia de calibrare are o deosebita importanta pentru furniruirea, slefuirea si finisarea suprafetelor.

Panourile din PAL se produc cu abateri la grosime de ± 0,3 mm, adica o toleranta de 0,6 mm. Prin calibrare (slefuire) se urmareste reducerea acestor abateri in limitele    ± 0,1 mm, adica o toleranta la grosime de 0,2 mm. Asigurarea acestei precizii este obligatorie pentu a exista o furniruire fara defecte.

Pentru panourile cu borduri din lemn masiv, calibrarea panourilor urmareste si uniformizarea grosimii placii cu bordura. In cazul in care cele doua suprafete, placa-bordura, nu sunt de aceeasi grosime, suprafetele furniruite vor fi denivelate.

Calibrarea se face la masini de slefuit cu cilindri si la masini de slefuit cu banda lata, cu contact de sus sau de jos. Ca masini de slefuit cu cilindri se folosesc cele cu 2 si 3 cilindri. Se folosesc abrazivi pe suport din hartie, cu granulatie 36 . 40.

Zimtuirea este operatia de marire a gradului de rugozitate a suprafetelor in vederea furniruirii. Aceasta operatie se executa prin calibrare pentru panourile de PAL, placaj PFL, sau ca o  operatie separata pentru panourile subfurniruite. Operatia de zimtuire se executa prin slefuire la masinile de slefuit cu cilindri sau cu banda lata. Pentru zimtuirea panourilor subfurniruite se foloseste hartie abraziva cu granulatie 60.

Pentru zimtuire si calibrare masinile de slefuit vor fi dotate cu perii

Masina cu trei cilindri tip MSC-3 – schema cinematica



Masina de calibrat si slefuit cu banda lata cu contact de sus


-schema cinematica -vedere


Pentru calibrarea panourilor cu o inalta productivitate se folosesc linii de calibrare, cu masini de slefuit cu cilindri sau masini de slefuit cu banda lata cu contact de sus si de jos.



Pregatirea furnirelor pentru furniruire


Pregatirea furnirelor pentru furniruire cuprinde operatiile: sortarea si insemnarea, retezarea la lungime, indreptarea canturilor, imbinarea foilor de furnir si dimensionarea la formate a foilor imbinate.

Sortarea furnirelor urmareste si controlul calitatilor foilor de furnir, eliminarea celor cu defecte si selectionarea pentru ca prin innadire sa se obtina desenul dorit.

Selectionarea furnirelor se va face pe piese de mobila si garnituri, pentru a asigura unitatea desenului si texturii. Partile frontale ca: usi, fete sertar, vor avea aceeasi textura si culoare, iar restul panourilor vor avea texturi asemanatoare.

Selectionarea furnirelor se face dupa doua criterii:

furnire cu desen si textura accentuata

furnire cu desen si textura pala

Indreptarea canturilor furnirelor se face in pachete cu foarfeca ghilotina.



Foarfeca ghilotina – schema delucru


Foarfeca ghilotina – vedere

Operatia de innadire a furnirelor se poate face cu hartie gumata sau cu fir fuzibil.

-Imbinarea cu hartie gumata.

Aceasta imbinare se face cu o banda de hartie plina sau perforata, care pe una din parti are aplicat adeziv calogenic. Prin umezirea benzii, banda se aplica pe cele doua fasii de furnir, presate pe cant. Banda se preseaza pe furnir cu o rola manual sau mecanic la masina de innadit cu banda gumata.

Masina de innadit cu banda gumata – schema de lucru


-Imbinarea cu fir fuzibil.

Firul se aplica in zigzag pe dosul foilor de furnir (in contact cu placa de baza), astfel ca dupa furniruire nu este necesara operatia de slefuire pentru eliminarea materialului de imbinare. Firul fuzibil este din fibra de sticla, imbracat in adeziv termoplastic, care este adus in contact cu cele doua suprafete de imbinare la temperatura de topire, cu ajutorul unor rezistente electrice care asigura topirea firului si intarirea rapida la temperatura mediului ambiant.


Masina de innadit cu fir fuzibil - vedere



Aplicarea adezivului


Aplicarea adezivului se face la masini de aplicat cu valturi, pe ambele fete ale panoului la o trecere. Pentru o furniruire de calitate, aplicarea adezivului are o deosebita importanta. In cazul aplicarii unei cantitati prea reduse, se obtine o incleiere saraca, iar ca urmare furnirele se pot desprinde de pe suprafata. In cazul aplicarii unei cantitati prea mari (mai mari de 300g/m2), adezivul fiind in exces poate strapunge prin furnir. La aplicare se va urmari formarea unei pelicule uniforme pe toata suprafata prin reglarea pozitiei valturilor de aplicare in functie de grosimea placii, reglare care se face prin ridicarea sau coborarea valtului superior.



Pentru furniruire se folosesc adezivi ureoformaldehidici pentru priza la cald (urelit C), cu intaritor IC, cu adaos de faina de grau sau secara pentru diluare si plastifiere, si adaos de uree tehnica. Vascozitatea adezivului se corecteaza cu adaos de apa si trebuie mentinuta intre 190 - 200 s.

Se pot aplica adezivi necolorati, sau adezivi colorati, in culoarea unor specii de furnir, pentru a anula efectul de strapungere a cleiului prin furnir, la presare.



Masina de aplicat adeziv


– schema de lucru -vedere





Incleierea furnirelor (presarea)


Incleierea furnirelor se face prin presare la temperaturi cuprinse intre 110 . 140°C si presiune de (6 . 8)∙105 Pa. Cele mai indicate utilaje pentru furniruirea suprafetelor sunt presele hidraulice cu platane incalzite in care presarea se face concomitent cu uscarea.

Presarea se poate face la prese multietajate sau la prese monoetajate.

Presa hidraulica cu 6 etaje (PH6), este un utilaj care astazi este mai rar folosit, presand concomitent cu toate cele 6 etaje, avand insa o durata mare a ciclui de presare.

Cele mai folosite prese sunt cele monoetajate, ele pretandu-se foarte bine la automatizarea incarcarii si descarcarii panourilor


Presa monoetajata - vedere



Conditionarea panourilor furniruite


Dupa furniruirea panourilor se face conditionarea, care are ca scop: racirea, uniformizarea umiditatii in sectiunea panoului, reducerea tensiunilor interne ce apar la presare (tensiuni de compresiune si tractiune in sectiunea panoului) si definitivarea procesului de polimerizare a rasinii ureoformaldehidice.

Dupa furniruire, umiditatea suprafetelor creste la 14 . 16%, datorita absortiei apei din solutia adeziv. Reducerea acestei umiditati pana la 8 . 10%, se face prin conditionare in incaperi in care se asigura parametrii aerului pentru aceasta umiditate, adica o temperatura de 20 . 22°C si umiditatea relativa a aerului de 45 . 65%.

Conditionarea se face in doua etape distincte:

-racirea panourilor scoase din presa, prin depozitare in stive, asezind deasupra o placa de PAL si o greutate, pentru a evita deformarea panourilor superioare. Durata de racire este minimum 24 ore;

-conditionarea propriu-zisa, prin depozitare pe sipci rasinoase cu grosime de 20 . 25 mm, perioada in care se uniformizeaza umiditatea si se anuleaza tensiunile interne. Durata acestei perioade este de 48 ore.


Formatizarea


Formatizarea este operatia de prelucrare prin aschiere la format, cu dimensiuni finale. Operatiile de formatizare pot fi:

-formatizare simpla a cantitatilor drepte sau curbe, fara profilare, operatii ce se pot executa prin taiere cu discuri circulare sau prin frezare;

-formatizare-profilare, prin care se executa formatizarea si profilarea canturilor. Aceasta operatie se poate executa prin taiere la un ferastrau circular, dupa care se executa profilarea prin frezare, sau cele doua operatii se executa concomitent la o masina de frezat cu ax vertical, cu masa carusel sau masina de frezat radiala, folosind dispozitive de prelucrare cu inel de copiere.

Formatizarea panourilor cu canturi paralele se poate face cu bune rezultate la ferastraul circular dublu.



Masina este prevazuta cu dispozitive de protectie 15, pentru fiecare disc circular si cutit divizor 16, care vor fi puse in stare de functionare si corect montate. Nu se vor folosi discurile circulare cu fisuri sau dinti lipsa.

Formatizarea si profilarea panourilor cu canturi curbe, cum sunt panourile pentru fund, tavan, placile de mese si masute, se poate face la masina de frezat verticala, la masina de frezat cu ax radial, sau masina de frezat cu masa carusel.


Agregatul pentru prelucrarea panourilor de tip CPC 25 poate executa majoritatea operatiilor de prelucrare a canturilor, operatiile principale fiind cele de formatizare-profilare. Prelucrarea se face pe doua canturi paralele, cu deschidere reglabila intre 30 . 2400 mm. Avansul este reglabil intre 4 . 33 m/min cu ajutorul a doua perechi de transportoare in care unul inferior cu senile si pinteni pentru pozitionarea panoului, si cel superior de presare cu eclise metalice cauciucate. Operatiile de prelucrare se fac in urmatoare succesiune:

-pretaiere cu disc circular, a suprafetei inferioare a panourilor.

-taierea de formatizare cu discul circular de spintecat, care se gaseste in acelasi plan cu discul de pretaiere.

-frezare si taiere cu ajutorul unei freze

-frezare-profilare cu ajutorul unei freze



Agregatul CPC 25

-schema de lucru


Agregatulde formatizat  - vedere



8.Agregatul pentru furniruit si prelucrat canturi


Agregatul pentru furniruit si prelucrat canturi este folosit in fabricile de mobila pentru aplicarea si prelucrarea bordurilor din furnire, folii inlocuitoare de furnir, sau borduri din lemn masiv.

La agregatul pentru aplicat si prelucrat furnire pe canturi, succesiunea operatiilor este urmatoarea:

aplicarea adezivului pe canturile panourilor

inmagazinarea si aplicarea furnirului

retezarea bordurii la lungime

frezarea furnirelor

frezarea canturilor

slefuirea canturilor

rotunjirea si tesirea canturilor



Agregatul de furniruit si prelucrat canturi – schema de lucru




Agregatul de furniruit si prelucrat canturi – vedere

9. Burghierea


Se executa la masinile de burghiat multiplu cu 25 axe de lucru. Toate tipurile de masini de burghiat au distanta intre axe de 32 mm. Se pot executa gauri pe fete si canturi, suportul burghielor fiind rabatabil cu 90° si deplasabil pe verticala.


Masina de gaurit multiplu (MGM)


-schema cinematica -vedere







Agregatul de burghiat pe fete si canturi executa operatii de gaurire pe una sau doua fete si pe doua canturi (cele transversale) cu ajutorul capetelor de burghiat multiplu, fiecare cap de lucru avand 20 de mandrine portscula, cu distanta intre axe de 32 mm.


Agregatul de burghiat pe fete si canturi – schema de lucru


Agregatul de burghiat pe fete si canturi – vedere


10. Slefuirea panourilor:



-schema de lucru:



Slefuirea reprezinta operatia de prelucrare prin aschiere, cu granule abrazive, si care se executa pe fete si canturi pentru eliminarea asperitatilor de la operatiile anterioare.

Daca la celelalte operatii de prelucrare prin aschiere se urmareste modificarea formei si dimensiunilor, la slefuire se urmareste imbunatatirea calitatii suprafetelor, adica reducerea rugozitatii, in limitele valorilor cerute la finisare.

Rugozitatea suprafetelor slefuite este data de marimea urmelor lasate de granulele abrazive, care patrund in lemn pentru detasarea aschiilor.

Cu cat granulele sunt mai mari, cu atat si rugozitatea este mai mare. In cazul slefuirii, rugozitatea este exprimata de valoarea medie a neregularitatilor, urmele granulelor abrazivului de pe suprafata prelucrata.

La slefuirea cu granulatii dure (40-60) rugozitatea este mare, fiind cuprinsa intre 40-80 ΅m, la slefuirea cu granulatii mai fine (100) rugozitatea scade la 10-20 ΅m, iar la granulatii de finisare (120-150) rugozitatea obtinuta este sub 10΅m.

Asigurarea rugozitatii la slefuire reprezinta principala conditie care poate fi satisfacuta prin operatia de slefuire care se imparte in: slefuirea grosiera si slefuirea de finisare:


slefuirea grosiera, la care se urmareste eliminarea neregularitatilor de la operatiile anterioare, prin eliminarea unui strat de grosime variabila cuprins intre 0,2 . 1 mm, in functie de granulatia folosita, suprafata prelucrata si numarul de treceri. La slefuirea grosiera nu se urmareste rugozitatea suprafetei, aceasta urmand sa fie data de slefuirea de finisare. La slefuirea lemnului masiv, slefuirea grosiera se face cu granulatii 60 si 80, iar pentru furnire cu granulatie 80 si 100.


slefuirea de finisare. Prin slefuirea de finisare se asigura rugozitatea ceruta de tehnologia de finisare. Aceasta prelucrare este ultima operatie de prelucrare prin aschiere, astfel ca trebuie sa se asigure o data cu rugozitatea si calitatea suprafetei, fara defecte ca: scamosari, slefuire penetranta, urme de hartie gumata etc., pentru eliminarea carora nu sunt alte operatii de prelucrare.Slefuirea lemnului masiv cu granulatii de finisare se face cu: 100, 120 si in unele cazuri cu 150, in una sau maximum doua treceri, pe o adancime redusa 0 . 0,2 mm.


Slefuirea suprafetelor plane

Slefuirea panourilor se poate face la masina de slefuit cu canda orizontala ingusta cu sabot sau bara de presare, masinile de slefuit cu banda lata cu contact de sus sau de jos si masinile de slefuit canturi.



Masina de slefuit cu banda orizontala ingusta si sabot de presare tip SBO

-schema cinematica -vedere


Inainte de inceperea lucrului se verifica tensionarea si centrarea benzii, functionarea la mersul in gol si montarea corecta a dispozitivelor de protectie.


Masina de slefuit cu banda lata si contact de sus


-schema de lucru            - vedere




Slefuirea canturilor drepte  se face cu masina de slefuit canturi avand si posibilitatea de a prelucra si canturi inclinate



Slefuirea canturilor curbe concave sau a canturilor interioare se face la masinile de slefuit cu cilindru vertical iar slefuirea canturilor curbe convexe, la masinile de slefuit canturi curbe



Slefuirea suprafetelor profilate


In procesul de fabricare a mobilei, o atentie deosebita trebuie acordata si slefuirii suprafetelor profilate.

Piesele cu canturi profilate se pot slefui manual sau cu masina slefuit canturi profilate.



La slefuirea lemnului, aschiile detasate de granule se elimina sub forma de praf. Masurile de protectie a muncii trebuie sa fie orientate in special pentru eliminarea prafului prin instalatii de exhaustare, ca si prin instalatii de filtrare si retinere a prafului din sistemul de ventilatie.

Inhalarea aerului in amestec cu praf, peste o anumita limita, poate provoca muncitorilor boli profesionale. La slefuirea lemnului, unele specii pot provoca si boli de piele (dermatoze), datorita unor substante toxice pe care le contin. Din aceasta grupa fac parte unele specii exotice ca: mansonia, guareea, specii de mahon si makore. La slefuirea acestor specii, este necesar ca muncitorii sa poarte masti de protectie, iar cei sensibili la alergii sa nu lucreze cu aceste specii.

Mecanismele in miscare, transmisiile, motoarele electrice vor fi prevazute cu aparatori.                    

Pornirea masinilor se va face numai dupa inchiderea capacelor de protectie a cilindrilor sau saibelor de conducere a benzilor.

La masinile de slefuit cu banda, la inceputul lucrului se va verifica tensionarea benzii, astfel incat aceasta sa permita o arcuire suficienta, banda sa se deplaseze fara bataie. Tamponul de presare se va ridica inainte de inceputul lucrului, suprafata de contact trebuind sa fie perfect neteda. Tija de ghidare a tamponului se va pastra in permanenta curata. La masinile cu bara de presiune, inainte de inceperea lucrului, se va regla presiunea barei, corespunzator slefuirii si grosimii panoului.

Instalatiile de exhaustare, ca si cele de ventilatie din sectia de slefuire treubie sa asigure eliminarea prafului mentinand in hala o concentratie a prafului sub limita admisa. Concentratia maxima admisa este de 15 mg praf la m3.

La toate utilajele pentru slefuire se va asigura legarea la pamant si functionarea corecta a instalatiilor electrice de comanda si actionare.


- Instalatie individuala de exhaustare


11. Finisarea:





Procesul de finisare cuprinde grupul de operatii prin care suprafetele sunt innobilate cu pelicule de lacuri sau vopsele, ori sunt acoperite cu folii de materiale plastice. Prin finisare, suprafetele devin rezistente la actiunea agentilor fizico-chimici si la degradari mecanice, aspectul si valoarea estetica a acestora imbunatatindu-se.

Dupa natura materialelor folosite si tehnologia aplicata, mobila poate fi finisata transparent sau opac.

Finisarea transparenta formeaza pelicule care evidentiaza desenul, textura si culoarea naturala (sau modificata) a lemnului.

Fiecare procedeu de finisare se defineste in raport cu gradul de luciu al peliculei de lac, care poate fi cu luciu inalt (luciu oglinda), matasos, mat, semimat, si mat adanc.

In cazul finisarii transparente, se urmareste punerea in valoare a proprietatilor decorative a lemnului masiv si ale suprafetelor furniruite.

Finisarea opaca formeaza pelicule prin care structura, desenul si culoarea lemnului sunt acoperite cu substante peliculogene pigmentate.


Aplicarea lacurilor prin pulverizare:


Acest procedeu este folosit pentru aplicarea lacurilor si emailurilor pe suprafete reduse cum sunt: canturile drepte sau profilate, repere din lemn masiv pentru scaune, fotolii, rame etc.

Aplicarea peliculelor prin pulverizare se poate face prin pulverizare pneumatica, care consta in transformarea lacului in particule, sub actiunea de destindere a aerului comprimat; pulverizare hidraulica, care consta in aplicarea lacului sub presiune; pulverizare in camp electrostatic, la care particulele de lac sunt dirijate spre piesa, sub actiunea unui camp electric.

Pulverizarea pneumatica reprezinta procedeul cel mai raspandit si se face cu aparatul de pulverizat (pulverizator), care are rolul de a transforma pelicula in particule de lac.

Pentru a obtine pelicule de calitate, se vor respecta urmatoarele conditii:

vascozitatea de aplicare a lacului va fi de 20 . 25 s (cupa STAS Φ 4 mm), pentru primul strat se recomanda viscozitatea la limita inferioara;

se regleaza presiunea aerului (2,5 . 3)∙105 Pa si se fixeaza forma jetului in functie de suprafata de pulverizat;

se vor folosi duze cu diametrul de 0,5 . 1,8 mm pentru suprafete mici si 1,8 . 2,5 mm pentru suprafete mari (panouri);

primul strat se va aplica paralel cu axa piesei, iar urmatorul perpendicular fata de primul (pentru panouri);

la terminarea lucrului, pulverizatorul se va spala cu diluant, iar la intreruperea temporara a lucrului, capul pulverizatorului (duza) se va pastra intr-un vas cu diluant).


Cabina de pulverizare-schema:


Cabina de pulverizare – vedere

-pistol de pulverizat




Aplicarea lacurilor prin turnare:


Aplicarea peliculelor de finisare prin turnare se realizeaza cu ajutorul masinilor de turnat lac. Tehnica turnarii prezinta avantaje importante fata de pulverizare, ca: aplicarea de lacuri cu vascozitate marita, astfel numarul de straturi se reduce la doua, trei; executa operatiile prin trecere , cu viteze de avans sporite si grad avansat de mecanizare; asigura pierderi de lac mai reduse (maximum 10%); asigura obtinerea unor pelicule de calitate superioara (grosime, uniformitate, fara defecte, consum reglabil de lac etc.).

Aplicarea lacului se poate face prin trei procedee:

prin caderea libera a lacului;

prin presiune;

cu vacuum;


Masina de turnat lac


-schema de lucru        

-vedere



Pentru prepararea lacurilor si a vopselelor se intrebuinteaza solventi care se aprind cu usurinta. Acesti solventi dau nastere la vapori combustibili, indata ce temperatura lor trece de punctul de inflamabilitate. In amestec cu aerul, vaporii de solventi, in limitele de concentratie (limita de explozie), formeaza un amestec exploziv. La prepararea lacurilor este deci posibil sa ia nastere nu numai un incendiu, ci chiar o explozie.

Pentru a evita astfel de pericole, se vor lua masuri de protectie. Astfel instalatiile de exhaustare vor functiona fara intrerupere si la parametrii proiectati.

O atentie deosebita se va acorda la folosirea si intretinerea instalatiilor pentru finisare, repsectandu-se urmatoarele reguli:

vopsirea prin pulverizare se poate face numai  in camere de pulverizare care trebuie sa fie dimensionate astfel, incat sa se asigure evacuarea produselor, ca si circulatia comoda a muncitorului

in camerele de pulverizare, aerul amestecat cu pulbere de vopsea va fi captat de perdele de apa, iar cabinele vor fi utilate cu hidrofiltre sau cu alte dispozitive de filtrare a aerului, inainte de eliminarea in atmosfera;

uscarea se va face numai in camere si tunele utilizate corespunzator, cu o buna izolare termica a peretilor, astfel ca temperatura exterioara a peretilor sa nu depaseasca 30°C.

locurile de munca pentru slefuire uscata trebuie sa posede ventilatie si expiratie care sa asigure evacuarea pulberii de lac;

locurile de munca pentru slefuirea umeda trebuie sa fie prevazute cu instalatii pentru indepartarea lichidului folosit;

toate masinile vor fi legate la pamant;


Pentru stingerea incendiilor, toate fabricile de mobila trebuie sa dispuna de mijloace de stingere, ca: galeti, butoaie cu apa, furtunuri, hidranti cu chei, stingatoare manuale, pompe etc.


12. Montarea mobilei


Prin montare se intelege succesiunea operatiilor de grupare (asamblare) a partilor componente – repere, complexe si subansambluri – in produse. Operatiile de montare se executa cu ajutorul masinilor si al dispozitivelor speciale de asamblat si prelucrat, urmarind fixarea reperelor, a complexelor si a subansamblurilor in pozitia, la distanta si la precizia prescrisa, prin operatii specifice, ca:incleiare, fixare cu suruburi si cuie, montare de accesorii, ajustare si strangere etc., produsul obtinut intrunind conditiile de functionalitate prescrise. Operatiile pregatitoare in vederea montajului sunt operatiile de asamblare care se executa pe parcursul fluxului tehnologic, si anume: operatiile de asamblare prin incheiere, formarea ramelor simple sau cu tablie, a panourilor furniruite, asamblarea sertarelor, a reperelor in cadre de sustinere, asamblarea soclurilor etc. In acest mod, montajul general este usurat si se poate realiza cu un randament sporit.

Asamblarile incleiate se realizeaza in prese pentru incleiat corpuri, prevazute cu dispozitive de strangere pneumatice sau hidraulice.

Presa pentru incleiat corpuri



Operatiile de montaj se pot executa: dupa slefuire si inainte de finisare sau dupa finisarea partilor componente.

Montarea dupa slefuire se practica pentru acele produse de mobila, care se finiseaza montate, asa cum sunt: scaunele tamplaresti si curbate, fotoliile, taburetele, piesele de mic mobilier.

Montarea dupa finisare reprezinta procedeul cel mai larg folosit in industria mobilei. In acest caz, montarea se executa dupa finisarea reperelor si a complexelor:

Dupa sistemul de executie montarea poate fi:

-montarea cu asamblari fixe, care se realizeaza prin asamblari incleiate; se foloseste pentru piese de mobila care trebuie sa asigure o rigiditate si rezistenta sporite la solicitari mecanice, cum sunt: scaunele tamplaresti, scaune tip “colonial”, taburete, precum si alte piese de mic mobilier;

-montarea cu asamblari demontabile, care se realizeaza cu suruburi pentru lemn si accesorii de asamblare; se foloseste pentru mobila cu gabarit relativ mare (dulapuri de haine, biblioteci, mobila din panouri modulate etc.). Tendinta este de a dezvolta acest tip de montare pentru a transporta mobilierul in stare demontata, sporind volumul de transport pe unitatea de suprafata, reducand costul ambalajului si costurile de transport;

-montarea la beneficiar;



13. Ambalarea


Ambalarea mobilei se face in vederea protejarii impotriva degradarii mecanice prin manipulare si transport, protejarii impotriva actiunii factorilor atmosferici (precipitatii, umiditate, actiunea directa a razelor solare etc.). Se poate spune ca ambalarea are drept scop conservarea calitatii mobilei, de la producator la beneficiar.

Ambalarea mobilei finisate se face numai dupa uscarea stratului de finisare si dupa verificarea calitatii mobilei. Inainte de ambalare, mobilierul trebuie sa fie sters de praf sau de alte impuritati. Partile mobile ale mobilierului (usi, sertare, rafturi etc.) vor fi blocate, pentru a ramane imobilizate pe perioada de transport si manipulare. Partile componente demontabile cum sunt: picioarele, soclurile, rafturile vor fi demontate si fixate in ambalaj. Pentru mobilierul care are picioarele inalte sau soclul nu este demontabil, acestea vor fi consolidate prin piese de legatura bine fixate, pentru a evita slabirea imbinarilor. Pentru piesele de mobila care se ambaleaza cu placi suprapuse, cum este cazul meselor, se vor pune intre placi cel putin doua straturi de hartie de matase, hartie de ambalaj sau straturi de carton ondulat. Hartia de matase si hartia de ambalaj se vor aseza cu partea lucioasa, respectiv cea mai satinata, spre suprafata mobilierului, iar cartonul ondulat se asaza cu fata neteda spre suprafetele finisate.

Pentru imobilizarea mobilei in ambalaj se vor folosi tampoane din sipci, fasii de placaj sau PFL acoperite cu pasla, flanela, carton ondulat si invelite cu hartie de matase sau folie de polietilena.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }