QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate marketing

STUDIU DE FEZABILITATE - Etapele elaborarii unui studiu de fezabilitate










Capitolul I. Etapele elaborarii unui studiu de fezabilitate


1.1 Primul pas in elaborarea unui studiu il constituie prezentarea generala a agentului economic pentru care urmeaza sa se realizeze proiectul.

1.2 Pasul doi este dat de analiza diagnostic ce are ca scop descrierea functionarii si a tendintelor de evolutie a activitatii organismului economic, luand in considerare mediul dinamic in care acesta isi desfasoara activitatea si factorii perturbatori, interni sau externi.

Notiunea de „diagnostic” vine de la cuvantul grecesc „diagnostikos” care inseamna apt de a discerne, de a delimita cu obiectivitate un subiect oarecare dupa manifestarile acestuia. Diagnosticul este o apreciere facuta asupra unei intreprinderi sau asupra unei activitati a acesteia[1].




Analiza diagnostic se va realiza prin metoda SWOT ( Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats). Se urmareste:

- diagnosticul juridic[2] ce are ca scop verificarea aspectelor legale privind activitatea firmei. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii:

Dreptul comercial. In acest domeniu se verifica: contractul de societate, statutul si modificarile ulterioare infiintarii, registrul adunarii generale a actionarilor, contractele de vanzare- cumparare, de inchiriere, cele de concesiune etc.

Dreptul civil. Se analizeaza si se verifica actele si contractele privind: dreptul de proprietate asupra constructiilor, situatia juridica a terenurilor intreprinderii, situatia juridica a imobilizarilor necorporale de natura brevetelor, licentelor, marcilor inregistrate si a altora de aceiasi natura, situatia imobilizarilor financiare ( titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, creante imobilizate etc.), situatia imprumuturilor primite, a garantiilor constituite, existenta creditelor nerambursate la scadenta, eventualitatea declararii starii de faliment, situatia asigurarii societatii prin efectul legii ( imobiliara si de raspundere civila) si in virtutea unor contracte de asigurare impotriva unor riscuri ( calamitate naturala, furt etc.), situatia achitarii primelor de asigurare.

Dreptul fiscal. Se verifica: inregistrarea intreprinderii la organele abilitate de administratie financiara, situatia obligatiilor legale ( impozite, taxe, contributii etc.) si a platilor restante comparativ cu termenele exigibile, ultimul control fiscal, rezultatele sale si modul de valorificare a actelor de control.

Dreptul muncii. Se verifica si se analizeaza existenta contractelor colective si individuale de munca, a regulamentului de ordine interioara, a contractului de management.

O problema distincta se refera la litigii. Se verifica daca intreprinderea este implicata in litigii, aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau al Arbitrajului de pe langa Camera de Comert si Industrie si ce posibilitati de rezolvare exista.

Dupa verificarea si analiza domeniilor juridice prezentate mai sus se formuleaza concluziile diagnosticului juridic sub forma punctelor forte si a punctelor slabe ale cadrului juridic.

- diagnosticul comercial[3] ce are ca obiectiv principal estimarea pietei intreprinderii si a pozitiei intreprinderii pe piata. Piata poate fi definita ca un spatiu geografic in care se exercita cerera si oferta respectiva, concurenta vizavi de produsele sau serviciile confectionate sau prestate de intreprinderile apartinand unui sector de activitate dat.

Diagnosticul se efectueaza asupra elementelor care conditioneaza si actioneaza piata si anume: evolutia vanzarii de produse sau servicii, clientii, furnizorii, concurenta, modalitatea de distribuire a produselor, serviciilor.

In cadrul diagnosticului comercial ne intereseaza vanzarile de bunuri, servicii si lucrari care formeaza obiectul de activitate, exprimate prin cifra de afaceri.

Se va prezenta de asemenea si structura clientelei societatii ( clienti interni si externi), pe tipuri de clienti si ponderea pe care acestia o detin din veniturile realizate de intreprindere. Important de analizat sunt si modalitatile de incasare, intervalul de timp la care se realizeaza incasarile, masura in care o parte mai mare sau mai mica din clienti nu isi onoreaza obligatiile contractuale.

Se vor analiza si furnizorii tinand cont de criteriile care au stat la alegerea furnizorilor, de existenta sau neexistenta unor raporturi de dependenta fata de anumiti furnizori, de calitatea serviciilor prestate de catre acestia si de raportul dintre datoriile fata de furnizori si cifra de afaceri (durata de rotatie a furnizorilor).

Situatia concurentei ofera informatii despre gradul de atractivitate al pietei care devine mai putin interesanta in cazul unei concurente numeroase si deosebit de atractiva in cazul unui monopol. Acest element al pietei necesita o buna informare si identificare a concurentilor intreprinderii, dar si a pozitiei acesteia in raport cu concurenta.

Concurenta trebuie inteleasa intr-o modalitate larga de semnificatie, integrand in aceasta notiune atat concurentii actuali, cat si pe cei potentiali ai mediului economic inconjurator.

- diagnosticul resurselor umane[4] urmareste furnizarea de informatii asupra resurselor umane din punct de vedere al evolutiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizarii lor.

In conditiile unei concurente active si unui acces tot mai larg al intreprinderilor la echipamente si tehnologii moderne, potentialul uman este considerat un factor tot mai important de succes prin capacitatea sa de inovatie, de dezvoltare.

Resursele umane reprezinta principalul factor de productie, asigurarea intreprinderii cu personalul de specialitate necesar si folosirea lui eficienta in activitatea operativa si de conducere constituind una din problemele cheie ale oricarui manager.

Analiza resurselor umane se refera la urmatoarele componente:

Analiza dimensiunii si structurii potentialului uman se refera la latura cantitativa si calitativa a incadrarii intreprinderilor cu personalul necesar, dinamica si structura acestuia. Pentru reflectarea cantitativa se urmareste: numarul total de salariati existenti in baza unui contract de munca, limita minima si maxima a evolutiei personalului angajat, daca nivelul existent al personalului este conform nevoilor si care a fost evolutia acestuia in ultima perioada de timp.

Analiza calitativa este exprimata prin gradul de calificare al salaritilor. Se va urmari daca personalul este cuprins in programul de pregatire profesionala continua.


Analiza comportamentului personalului. Pentru analiza comportamentului salariatilor se urmaresc utilizarea timpului de munca disponibil, mobilitatea personalului si conflictele in relatiile de munca.

Analiza eficientei utilizarii potentialului uman se poate exprima cu ajutorul indicatorului de productivitate a muncii, medie si marginala, acestia caracterizand o relatie particulara dintre factorul uman si volumul de activitate.

Analiza nivelului de salarizare si motivare a personalului. Se realizeaza cu ajutorul unor indicatori specifici: nivelul salariului si venitului salarial mediu brut in comparatie cu cel al sectorului de activitate, zona sau economie, modul de stabilire al salariului, structura si componentele sistemului de salarizare sau a pachetului salarial, daca este cazul (masina, telefon, polita de asigurare).

Analiza conditiilor de munca impune verificarea indeplinirii programelor de protectie a muncii si reducere a riscurilor.

- diagnosticul tehnologic sau operational[5] prezinta modul in care utilajele firmei raspund necesitatilor reale ale firmei, in concordanta cu obiectivele acesteia. Se pot avea in vedere:

Calitatea tehnologiei existente, urmarindu-se uzura fizica a acesteia, dar mai ales uzura morala. Aceasta analiza trebuie realizata obligatoriu in concordanta cu obiectivele concrete ale firmei.

Raportul dintre mijloacele fixe generatoare de beneficii si cele lipsite de aceasta aptitudine.

Analiza functiei de cercetare – dezvoltare a firmei, a posibilitatilor acesteia de a obtine efectiv rezultate in acest domeniu.

- diagnosticul de mediu face referire la impactul tehnologiei utilizate asupra mediului natural. Diagnosticul trebuie sa puna in evidenta existenta eventualelor costuri aditionale cu protectia mediului.

- diagnosticul financiar este rezultatul analizei financiare a intreprinderii fiind componenta cotata cu cea mai mare importanta, in ansamblul componentelor diagnosticului global.

Problematica analizei financiare poate fi sistematizata astfel:

Analiza pe baza de bilant;

Analiza pe baza contului de profit si pierdere;

Analiza activitatii firmei (rotatii ale activelor si pasivelor);

Analiza fluxurilor de numerar;

Analiza rentabilitatii;

Analiza lichiditatii si a solvabilitatii.

Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc diferite metode si procedee de analiza, cum sunt indici, ponderi, metoda substituirilor in lant s.a. O metoda folosita pe scara larga in toate tarile occidentale este metoda ratelor.

In analiza pe baza de bilant se calculeaza indicatori ca: fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria neta, situatia neta.

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent care este destinata acoperirii activelor circulante, permitand firmei desfasurarea normala a circuitului economic. In cazul in care acest fond este sub necesarul acoperirii activelor circulante, se produce o decapitalizare, care creeaza perturbatie in desfasurarea normala a circuitului economic si care determina intreprinderea sa apeleze la credite bancare.

Necesarul de fond de rulment exprima volumul fondului de rulment ce se prevede (din surse proprii si atrase) care sa asigure activele circulante, dimensionate pe baza unor viteze de rotatie normale la scara nationala si comparabile cu uzantele internationale.

Trezoreria neta apare ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment.

Situatia neta este un indicator ce ne arata situatia averii actionarilor.

In cadrul analizei pe baza contului de profit si pierdere se calculeaza soldurile intermediare de gestiune: marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata, excedentul brut de exploatare, rezultatul exploatarii, rezultatul curent, rezultatul brut, rezultatul net, capacitatea de autofinantare, pragul de rentabilitate.

Analiza activitatii firmei se realizeaza cu ajutorul indicatorilor de activitate, care au ca scop cuantificarea vitezei cu care o anumita categorie de active parcurge circuitul bani-produs-bani, regasindu-se in final in valoarea produselor oferite spre vanzare.

Se vor calcula: rata de rotatie a activului (pasivului), rata de rotatie a activelor imobilizate, rata de rotatie a stocurilor etc. Cu ajutorul ratelor de gestiune se caracterizeaza modul in care managementul firmei gestioneaza resursele intreprinderii si realizeaza eficienta economico-financiara.

Analiza fluxurilor de numerar poate fi folosita de catre manager atat in scopul asigurarii unei mai bune gestiuni a activitatii intreprinderii, cat si pentru evaluarea afacerii sale. Se calculeaza: cash flow-urile de exploatare, cash flow-urile de investitii si cash flow-urile de finantare.

Analiza rentabilitatii se realizeaza prin intermediul a doua categorii de rate de eficienta: rate de rentabilitate economica si rate de rentabilitate financiara.

Pentru analiza lichiditatii si a solvabilitatii se calculeaza lichiditatea generala,  lichiditatea curenta, lichiditatea la vedere, solvabilitatea generala, solvabilitatea patrimoniala.

Lichiditatea semnifica capacitatea de a transforma elemente de activ in bani iar solvabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata din surse proprii.







CAPITOLUL II


2.1 S.C. ROMANIAN AIRPORT SERVICES S.A.



Societatea comerciala S.C Romanian Airport Services S.A cu sediul in Bucuresti, Soseaua Bucuresti- Ploiesti nr. 40, sector 1 ( Aeroportul Baneasa), are ca obiect de activitate principal prestarea de servicii anexe transporturilor aeriene (servicii de handling si reprezentare) pentru companii aeriene ce desfasoara operatiuni de zbor in spatiul aerian roman.

Forma juridica a societatii comerciale este de societate pe actiuni, cu capital privat si de stat, persoana juridica romana.

Societatea a fost constituita prin transformarea si dezvoltarea societatii cu raspundere limitata Romanian Airport Services SRL Bucuresti, din societate cu raspundere limitata in societate pe actiuni.

Durata pentru care s-a constituit societatea este NELIMITATA.


CAPITAL SOCIAL:

- subscris:48024,10 RON

- varsat: 48024.10 RON

- aport in natura: 47906.60 RON din care: 47906.60 RON

Nr. Actiuni/parti sociale 480241, din care actiuni nominative:480241.

Valoare actiune/parte sociala 0.10 RON.

APORTUL ACTIONARILOR LA CAPITAL:

Actionari fizici:

Ivascu Dorin: 29668.60 RON, aport in natura 29668.60 RON din care 29668.60 RON, numar actiuni/parti sociale: 296686, participare la beneficii/pierderi: 61.7786100000%.

Brancus Vasile: 1921.00 RON aport in natura 1921.00 RON din care 1921.00 RON, numar actiuni/parti sociale: 19210, participare la beneficii/pierderi: 4.0000700000%.

Ivascu Julieta Carmen: 20.00 RON, numar actiuni/parti sociale: 200, participare la beneficii/pierderi: 0.0416500000%.


Actionari juridici:

R.A. Aeroportul Baneasa: 15934.20 RON, aport in natura 15924.20 RON din care 15924.20 RON, numar actiuni/parti sociale: 159342, participare la beneficii/pierderi: 33.1284000000%

Lartours S.R.L.: 480.30, aport in natura 392.80 RON din care 392.80 RON, numar actiuni/parti sociale:4803, participare la beneficii/pierderi:1.0001200000%.




2.2 Diagnosticul juridic:


Strenghts

Weaknesses

Opportunities

Threats


Dupa verificarea si analizarea tuturor documentelor privitoare la dreptul comercial, civil, fiscal si cel al muncii se pot formula urmatoarele concluzii:

Strenghts (puncte forte):

♦ Societatea are o echipa formata din trei avocati specializati pe diferite ramuri ale dreptului dintre care doi au colaborat in cadrul societatii inca din momentul infiintarii acesteia.

♦ Societatea respecta prevederile legii societatilor comerciale si implicit ale dreptului comercial prin intocmirea unui contract de societate, a statutului societatii si modificarile ulterioare infiintarii, registrul adunarii generale a actionarilor, contractele de vanzare- cumparare, de handling, de inchiriere, cele de concesiune etc.

♦ In urma analizarii si verificarii actelor si contractelor privind situatia imobilizarilor necorporale, situatia imobilizarilor financiare, a asigurarii societatii si a achitarii primelor de asigurare si de asemenea inregistrarea societatii la organele abilitate de administratie financiara si situatia obligatiilor legale, a rezultat ca intreprinderea respecta prevederile dreptului civil si fiscal.

♦ Existenta contractelor de munca individuale pentru fiecare angajat al societatii si a regulamentului de ordine interioara este de asemenea un punct forte al intreprinderii.

♦ Societatea nu are credite bancare si debite la bugetul statului.

♦ Societatea nu este implicata in litigii in momentul prezent.

Weaknesses (puncte slabe):

Existenta unor contracte de handling si reprezentare, incheiate cu companii cu care societatea are si in momentul prezent relatii de colaborare, a caror perioada de valabilitate a expirat, neexistand nicio anexa privind prelungirea acestora.

Opportunities (oportunitati):

Posibilitatea incheierii unui acord scris cu un operator aerian, cu renume in aviatie, prin care acesta se obliga ca in schimbul serviciilor de ticketing si reprezentare in Romania sa asigure un program de instruire a personalului, recunoscut international de catre alti operatori aerieni.

Threats (amenintari):

♦ Existenta posibilitatii de vanzare a pachetului majoritar de actiuni unei companii de handling internationala ce isi desfasoara activitatea si in Romania, pe Aeroportul Otopeni, aceasta tranzactie putand avea repercursiuni asupra fortei de munca.



2.3 Diagnosticul comercial:


Piata in cadrul careia isi desfasoara activitatea societatea studiata a cunoscut o dezvoltare deosebita la inceputul anilor ’90. In 1991 a fost infiintata prima companie de handling privata care si-a inceput activitatea pe Aeroportul Otopeni. In prezent liderul pe piata pentru segmentul de servicii de handling si reprezentare -GlobeGround Romania- isi desfasoara activitatea pe Aeroportul Otopeni si a inregistrat o cifra de afaceri de circa 11.7 milioane EURO.

Societatea are clienti fideli din randul operatorilor aerieni recunoscuti international, printre care se numara: Wizz Air, Sky Europe, My Air, Blue Air, Romavia, Air Malta, Air Europa, Air Cairo, Egypt Air, Tunis Air etc.

Lista putand sa continuie cu numerosi alti operatori de curse business dintre care mentionam: Jet Aviation, Tag Aviation, Netjets, Execujet Switzerland, Universal Aviation etc.


Dintre furnizorii de servicii ai companiei mentionam:

ROMATSA S.A – prestator de servicii de navigabilitate si trafic aerian

TD Maci – furnizor servicii catering

ALDO ROM- comisionar vamal

Abela Rocas – furnizor servicii catering

Phoenicia Hotel, Crowne Plaza Hotel, Howard Johnson Hotel s.a.






CA




Creante clienti




Datorii furnizori




Durata de rotatie clienti=Clienti/CA*365




Durata de rotatie furnizori=Furnizori/CA*365




Nr. Rot. Clienti=CA/Clienti




Nr. Rot. Furnizori=CA/Furnizori






Se observa o durata de rotatie a creantelor fata de clienti mult mai mare decat durata de rotatie a datoriilor fata de furnizori, firma fiind incapabila sa obtina un excedent financiar din diferenta dintre resursele procurate de la furnizori si cele puse la dispozitia clientilor. Este evidenta imposibilitatea firmei de a rula aceste fonduri in favoarea ei.


Concurenta din randul operatorilor de servicii anexe transporturilor aeriene pe Aeroportul Baneasa este slaba existand o singura companie cu licenta –AIC Handling- recunoscuta de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, ce a patruns pe Aeroportul Baneasa in Februarie 2007.

Pentru acest segment de piata ce corespunde prestarii de servicii anexe transportului aerian, concurenta nu este foarte numeroasa. Pe Aeroportul Otopeni existand doi mari operatori de curse comerciale, ambii de renume international, respectiv GlobeGround Romania (cu sediul central in Germania) si Menzies Aviation Group (cu sediul central in Scotia), iar pentru segmentul aviatiei de afaceri singurul concurent este Tiriac Air ce isi desfasoara activitatea tot pe Aeroportul Otopeni.

Strenghts (puncte tari):

Concurenta slaba, pe Aeroportul Baneasa existand o situatie de duopol, in care este clar avantajata societatea studiata datorita vechimii in activitate, a pregatirii personalului, a inzestrarii tehnologice.

♦ Pe segmentul de piata aferent aviatiei de afaceri compania are un avantaj clar fiind cea mai cunoscuta din Romania datorita castigarii locului 3 in Europa in 2003 pentru deservirea segmentului aviatiei de afaceri.

♦ Societatea isi desfasoara activitatea pe Aeroportul Baneasa, avand avantajul zonei in care este amplasat acesta si a taxelor mult mai mici comparativ cu cele de pe Aeroportul Otopeni.

♦ Colaborarea cu autoritatile aeroportuare a dus la usurarea activitatii si la elaborarea unor proceduri extreme de simplificate in ceea ce priveste deservirea aviatiei de afaceri.

♦ Conform unor studii interne ale Aeroportului, traficul pe Aeroportul Baneasa a cunoscut o crestere de 1300% in ultimii 5 ani, existand in continuare o tendinta de crestere.

♦ In prezent pe aeroportul Baneasa se deruleaza un proiect de renovare a pistei de aterizare/decolare si de asemenea modernizarea terminalelor de sosiri respective plecari. Proiectul are ca termen de finalizare 31 iulie 2007.

♦ Dupa renovare se va opera in continuare segmentul low-cost pe acest aeroport, urmand ca dupa deschidere societatea sa deserveasca cei mai importanti doi operatori low-cost din lume, respectiv Easy-Jet si RyannAir.

Weaknesses (puncte slabe):

Durata de rotatie a clientilor este mai mare decat durata de rotatie a furnizorilor, compania neruland fondurile in favoarea ei.

♦ Slaba dezvoltare a infrastructurii aeroportuare ce duce la ingreunarea activitatii desfasurate de companie pentru deservirea curselor comerciale.

♦ Patrunderea concurentei a dus la o renegociere a preturilor de contract, in sensul micsorarii, cu doi dintre operatorii aerieni deserviti de catre companie, ducand de asemenea si la rezilierea contractului cu un alt operator aerian low-cost, respectiv MyAir Airlines.

Opportunities (oportunitati):

♦ Posibilitatea incheierii de noi contracte de handling si reprezentare in contextul modernizarii aeroportului.

Threats (amenintari):

♦ Majorarea taxelor aeroportuare odata cu modernizarea aeroportului.

♦ Posibilitatea de inchidere a aeroportului datorita intereselor imobiliare.


2.4 Diagnosticul resureselor umane:

In prezent compania are un numar de 82 angajati, media de varsta fiind de 25 ani.

Pentru a oferi o mai buna reprezentare a personalului in tabelul de mai jos vom repartiza personalul in functie de varsta:


Varsta

Numarul de angajati 2008

mai mica de 30 de ani


intre 31 de ani si 40 de ani


intre 41 de ani si 50 de ani


Peste 50 de ani


Total angajati



Un dezechilibru accentuat in structura dupa varsta a personalului poate sa dauneze starii si performantelor capitalului uman al intreprinderii. De exemplu, angajarea masiva la un moment dat a tinerilor franeaza posibilitatile acestora de promovare.

In firma analizata s-a tinut cont de acest aspect, astfel selectia personalului sa fie facuta de asa natura urmarindu-se o mai buna imbinare a experientei acumulate de personalul deja existent in firma imbinat cu “setea” de afirmare a noilor veniti.

Repartitia personalului in firma dupa sex s-a facut tinandu-se cont de natura locului de munca, astfel rezultand o repartitie sensibil egala cu cea care apare la scara nationala pentru ansamblul populatiei active.

Strenghts (puncte tari):

♦ Toti angajatii societatii au forme legale de munca.

♦ Personalul este bine instruit, existand un program de training ce se desfasoara semestrial pentru fiecare departament.

♦ Numarul angajatilor este triplu in 2006 in comparatie cu numarul de angajati din 2000.

♦ Un procent de 70% din numarul total de angajati au o vechime mai mare de 3 ani in cadrul societatii.

♦ Semestrial se asigura programe de protectie a muncii si reducere a riscurilor, fiind reexaminate si conditiile generale de munca.

♦ Sistemul de salarizare este motivant, comparativ cu cel al sectorului de activitate din care face parte societatea.

♦ Toti membrii consiliului de conducere dispun de masina si telefon de serviciu.

♦ Toti angajatii societatii au asigurari de viata.

♦ Dupa perioada de training a celor care urmeaza sa fie angajati, principiul care sta la baza angajarii este cel al competentei profesionale, demostrata prin concurs.

Weaknesses (puncte slabe):

Angajatilor nu le sunt platite orele suplimentare.

♦ In calculul salariilor nu este inclus sporul de vechime.

♦ Domeniul de activitate prezinta un grad ridicat de periculozitate.

Opportunities (oportunitati):

Organizarea de cursuri pentru perfectionare profesionala, recunoscute international.

Threats (amenintari):

♦ Intentia unor angajati de a parasi firma din motive mai mult sau mai putin intemeiate.

♦ Posibilitatea aparitiei unui climat psihologic necorespunzator datorita unor conflicte intre departamente.

2.5 Diagnosticul tehnologic sau operational:

Strenghts (puncte forte):

♦ Societatea dispune de active de o calitate superioara cu ajutorul carora isi poate desfasura activitatea in cele mai bune conditii.

♦ In comparatie cu concurenta din randul celorlalte companii ce presteaza servicii aeroportuare, resursele tehnologice cu care este inzestrata compania fac parte din ultimele generatii aparute.

♦ Societatea are la dispozitie 5 spatii pentru birouri ce sunt dotate cu echipamente de inalta tehnologie fiind amenajate pentru a asigura comfortul tuturor.

♦ Firma are in dotare 45 de utilaje si autoturisme cu permise de deplasare in cadrul Aeroportului Baneasa. Masinile si utilajele fiind adapostite intr-un parc special amenajat in incinta aeroportului.

Weaknesses (puncte slabe):

♦ Imobilizarile a caror durata de functionare a depasit 10 ani sunt supuse uzurii fizice si morale. Acestea sunt in numar de 3:

Autoturismul Peugeot Boxer (8 locuri)- an fabricatie 1993

Scara de pasageri tractabila Magirus- an fabricatie 1991

Tractorul U651 an fabricatie 1990

Opportunities (oportunitati):

Societatea poate participa la o licitatie in Germania care are ca obiectiv vanzarea de utilaje pentru deservirea serviciilor aeroportuare.

Threats (amenintari):

Cresterea semnificativa a numarului de curse poate duce la o insuficienta a numarului de utilaje necesare pentru deservirea aeronavelor.


2.6 Diagnosticul financiar[6]:

2.6.1 Prin analiza bilantului si a contului de profit si pierdere pe ultimii ani vom stabili situatia actuala a firmei din punct de vedere financiar. Aceasta va constitui baza proiectului de investitii.

Bilantul simplificat

ACTIV








Imobilizari necorporale






Imobilizari corporale







Imobilizari financiare







Total Active imobilizate






Stocuri








Creante








Casa si conturi la banci






Total Active circulante






Cheltuieli in avans







Total ACTIV







PASIV








Capital social









Rezerve








Rezultatul reportat







Rezultatul exercitiului







Repartizarea profitului






Total capitaluri proprii







Datorii pe termen lung






Datorii pe termen scurt






Provizioane







Total PASIV







Indicatorii de pozitie:

Situatia neta: SN= Activ-Datorii

Fondul de rulment: FR=Pasive Permanente-Active Imobilizate

Necesarul de fond de rulment: NFR=Stocuri+Creante-Datorii de exploatare

Trezoreria neta: TN=FR-NFR








SN






FR






NFR






TN







Situatia neta este un indicator ce ne arata situatia averii actionarilor. Pentru societatea analizata, acest indicator a inregistrat o crestere semnificativa de la un an la altul, acest lucru indicand o imbogatire a patrimoniului, fiind rezultatul unei bune gestiuni a firmei.


Cresterea semnificativa a valorii activelor imobilizate in perioada 2005, 2006 a dus la scaderea fondului de rulment, acesta inregistrand valori negative ceea ce va duce la imposibilitatea finantarii activitatii curente, indeosebi a celei aferente exploatarii. In prezent societatea se confrunta cu o insuficienta de fond de rulment.


Nevoia de fond de rulment este negativa, ceea ce indica faptul ca nu se asigura echilibrul intreprinderii pe termen scurt.


Trezoreria neta apare ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. Soldul disponibilitatilor banesti la sfarsitul periadei este pozitiv, ceea ce reflecta un echilibru financiar al intreprinderii si un surplus monetar care poate fi expresia profitului net realizat.






Contul de profit si pierdere simplificat











Cifra de afaceri








Productia imobilizata








Alte venituri din exploatare







Total Venituri din exploatare







Cheltuieli materiale








Cheltuieli cu personalul







Cheltuieli cu amortizari si provizioane






Alte cheltuieli de exploatare







Total cheltuieli din exploatare






Rezultat din exploatare







Total venituri financiare







Cheltuieli cu dobanzile







Alte cheltuieli financiare







Total cheltuieli financiare







Rezultat financiar








Rezultat curent








Venituri exceptional








Cheltuieli exceptionale







Rezultat exceptional







Venituri totale








Cheltuieli totale








Rezultatul brut al exercitiului







impozit pe profit








Rezultat net


































Aplicatia cu SIG








Solduri intermediare de gestiune

Primul sold intermediar de gestiune il reprezinta marja comerciala. Acesta cuantifica nivelul de performanta financiara inregistrat de firma din activitatea comerciala.

In cazul prezentat, marja comerciala are valori pozitive in primii trei ani analizati, fapt ce indica obtinerea de profit din desfasurarea activitatii comerciale. Pentru ultimii doi ani se inregistreaza o valoare nula a marjei comerciale, societatea desfasurand o activitate exclusiv de productie.

Productia exercitiului reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor realizate de firma in cadrul exercitiului curent, reflectand astfel performantele din activitatea de productie.



In cazul societatii analizate, productia exercitiului inregistreaza cresteri semnificative de la an la an, crescand in 2003 fata de 2002 cu 2.380.118, in 2004 fata de 2003 cu 4.431.273, in 2005 fata de 2004 cu 2.520.905 iar in 2006 fata de 2005 cu 3.506.757.

Valoarea adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a firmei: personal, stat, creditori, actionari si firma prin capacitatea de autofinantare.



In cazul firmei analizate, valoarea adaugata este pozitiva si crescatoare, firma utilizand eficient proprii factori de productie.


Excedentul brut de exploatare – EBE reprezinta acumularea bruta din activitatea de exploatare, tinand cont de faptul ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate nu si platite.



Valorile pozitive ale EBE indica faptul ca firma dispune de resurse financiare necesare mentinerii sau cresterii acesteia.




Rezultatul exploatarii – EBIT ofera informatii privind marimea resurselor determinate de activitatea de exploatare pe care intreprinderea se poate baza pentru acoperirea cheltuielilor sale financiare.



Rezultatul de exploatare inregistreaza de asemenea o crestere pe parcursul perioadei 2002-2005, evidentiindu-se astfel ca firma functioneaza corespunzator la nivelul activitatii sale de baza. In anul 2006 se inregistreaza o scadere cu 1751001 lei fata de 2005.

Urmatoarele solduri intermediare de gestiune: rezultatul curent, rezultatul brut si rezulatul net inregistreaza cresteri de la un an la altul.



Rezultatul curent evolueaza crescator in fiecare an de analiza evidentiind un grad ridicat de profitabilitate a firmei.



Rezultatul brut are de asemenea o evolutie ascendenta pe parcursul intregii perioade de analiza.




Evolutia rezultatului net este de asemenea crescatoare evidentiind o activitate generala eficienta desfasurata defirma.

.Capacitatea de autofinantare (CAF) reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sfarsitul exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividendele datorate) si sa finanteze investiitile de expansiune.


Metoda deductiva






EBE






 

+Ven financiare (- provizioane)






 

-Chelt financiare(-amortiz.si proviz)






 

+Ven exceptionale(-ven din cesiunea A si proviz)






 

-Chelt exceptionale(-amortiz&proviz, val net ctb a A cedate)






 

-Impozit pe profit






 

CAF







        



Capacitatea de autofinantare a inregistrat valori pozitive si crescatoare de la an la an, constituind un mijloc sigur de finantare pentru intreprindere.

Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de produse ce trebuie realizata de intreprindere astfel incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa acopere atat cheltuielile variabile implicate de procesul de productie, cat si cheltuielile fixe ale acestuia.







CA (cifra de afaceri)






CF(cheltuieli fixe)






CV(cheltuieli variabile)






v=CV/CA






 

CAPRAG=CF/1-v






 

CA-CAPRAG






 

/CAPRAG






 

CF (cheltuieli fixe) = cheltuieli cu energia si apa+cheltuieli cu personalul+cheltuieli cu amortizarea+cheltuieli cu dobanzile.

CV (cheltuieli variabile) = cheltuieli cu materii prime si marfuri+alte cheltuieli de exploatare.

Indicatorul (indicator de pozitie) evidentiaza capacitatea intreprinderii de a-si adapta productia la cerintele pietei. Indicatorul calculat pentru firma analizata, inregistreaza valori pozitive si crescatoare in fiecare an studiat, evidentiind o flexibilitate ridicata a intreprinderii, respectiv un risc de exploatare redus. Cifra de afaceri obtinuta de firma are valori superioare cifrei de afaceri prag in fiecare an analizat, existand mai putine sanse ca scaderea cifrei de afaceri sa genereze pierdere.

Indicatorul (indicator de pozitie relativ) inregistreaza valori pozitive in fiecare an studiat evidentiind un risc redus pentru firma.


2.6.3Analiza activitatii firmei

Rata de rotatie a activului (pasivului):







CA






Total activ (pasiv)






Durata de rotatie activ (pasiv)

=Total activ/CA*365






Numarul de rotatii=CA/Total activ






Acesti indicatori exprima eficienta utilizarii activelor (pasivelor) firmei.

In urma analizarii duratei de rotatie si a numarului de rotatii se observa o crestere a duratei de rotatie si o scadere a numarului de rotatii in 2003 fata de 2002 si in 2005 fata de 2004, ceea ce semnaleaza o inrautatire a starii de performanta a firmei.

Rata de rotatie a activelor imobilizate:







CA






Active imobilizate






Durata de rotatie

=Active imobilizate/CA*365






Numarul de rotatii=CA/Active imob






Acesti indicatori exprima eficienta utilizarii activelor imobilizate ale societatii.

Se observa o tendinta de crestere a duratei de rotatie a activelor imobilizate si o scadere a numarului de rotatii (cu exceptia anului 2004, cand scade durata de rotatie si creste numarul de rotatii), ceea ce evidentiaza un management ineficient al activelor imobilizate.

Rata de rotatie a stocurilor:







CA






Stocuri






Durata de rotatie

=Stocuri/CA*365






Numarul de rotatii=CA/Stocuri







Durata de rotatie a stocurilor este relativ mica, exceptie facand anii 2002 si 2003 in care se inregistreaza o durata de rotatie mai mare (2.58 zile respectiv de 3.81 zile). In 2004 durata de rotatie a stocurilor este zero realizandu-se aprovizionarea si livrarea “just in time”.

Firma desfasoara o activitate eficienta, durata de rotatie a stocurilor inregistrand valori mici.


2.6.4 Analiza financiara a cash flow-urilor intreprinderii

Analiza cash flow-urilor poate fi folosita de catre manager atat in scopul asigurarii unei mai bune gestiuni a activitatii intreprinderii, cat si pentru evaluarea afacerii sale.


Text Box: CFexploatare=CAF-∆NFR-Venituri financiare


CAF=capacitatea de autofinantare

NFR=variatia necesarului de fond de rulment.







CAF





∆NFR





Ven finan





CFexploatare







 

Se observa o evolutie crescatoare a marimii fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare, asigurandu-se o buna gestiune a activitatii de exploatare a intreprinderii, exceptie facand anul 2006, cand se inregistreaza o usoara scadere a cash flow-urilor din exploatare.

Text Box: CFinvestitii= - ∆Imobilizari brute+Venituri financiare


Imobilizari brute=Imobilizari nete+Amortizarea







Imob





Amotizarea





∆Imob br=∆Imob+Amo





Venfinan





CFinvestitii







Valoarea negativa a acestui cash flow reprezinta o alocare de fonduri din trezoreria firmei pentru efectuarea de investitii.




Text Box: CFfinantare= ∆CPR+∆DATfin-Dividende+Rezultatul financiar








∆CPR





∆DATfin





Dividende





Rezultat financiar





CFfinantare





Valoarea negativa a acestui cash-flow indica faptul ca alimentarea trezoreriei intreprinderii nu se face cu resurse de finantare atrase de la actionarii si creditorii acesteia.


Text Box: CF=CFexploatare+CFinvestitii+CFfinantare








CFexploatare





CFinvestitii





CFfinantare





CF





In 2004 si 2005 se inregistreaza un nivel favorabil al trezoreriei intreprinderii, acesta avand valori pozitive, comparativ cu 2003 si 2006 cand evolutia este nefavorabila datorita politicii de finantare si a celei de exploatare.


2.6.5 Analiza rentabilitatii


Rentabilitatea economica

Rentabilitatea economica (ROA -Return on Assets) reprezinta rata de rentabilitate a ansamblului capitalurilor atrase de intreprindere de la proprietarii si creditorii sai.


Text Box: Rentabilitatea economica=(Profit net+Dobanzi)/Activ economic


Activ economic=Capital propriu+Datorii financiare









Profit net






Dobanzi






Activ economic=Imob+ACN






Rentabilitatea economica








Rentabilitatea economica a inregistrat o crestere semnificativa pornind de la 20% in 2002 si ajungand la 160% in 2005, in 2006 se inregistreaza o scadere a rentabilitatii cu 27% fata de 2005.


Rentabilitatea financiara

Rentabilitatea financiara (ROE- Return on Equity) ne arata cat profit a reusit intreprinderea sa obtina pentru fiecare suta de unitati monetare investite de actionar.


Text Box: Rentabilitatea financiara=Profit net/Capital propriu









Profit net






Capital propriu






Rentabilitatea financiara








Rentabilitatea financiara are aceiasi evolutie ca rentabilitatea economica, avand o crestere semnificativa, incepand cu 20% in 2002 si ajungand la 207% in 2005. In 2006 se inregistreaza o scadere la 160%, cu 47% fata de 2005.



2.6.6 Analiza lichiditatii

Analiza lichiditatii permite identificarea problemelor de lichiditate a intreprinderii.


Text Box: Lichiditatea generala=Activ circulant/Pasiv circulant









Activ circulant






Pasiv circulant






Lichiditatea generala







De la inceputul perioadei analizate si pana in prezent are loc o scadere a lichiditatii generale a intreprinderii. In 2005 si 2006 lichiditatea intregistreaza valori mai mici decat 1 evidentiind o lichiditate alarmant de scazuta pentru intreprindere

2.6.7 Analiza solvabilitatii


Analiza solvabilitatii ne indica gradul de indatorare al societatii.








Datorii totale






Pasiv






Grad de indatorare







Se observa un grad scazut de indatorare a intreprinderii.


Analiza SWOT

Strenghts (puncte forte):

societatea a inregistrat o rentabilitate economica si financiara de peste 100% in ultimii doi ani analizati;

♦ de la un an la altul s-a inregistrat o crestere semnificativa a averii actionarilor;

♦ firma isi utilizeaza eficient proprii factori de productie, avand o valoare adaugata pozitiva si crescatoare;

♦ firma dispune de resurse financiare necesare mentinerii sau dezvoltarii acesteia;

♦ ecartul dintre cifra de afaceri efectiv inregistrata si cifra de afceri la pragul de rentabilitate;

♦ firma desfasoara o activitate eficienta, avand un grad ridicat de profitabilitate, neexistand riscul unui faliment;

♦ se realizeaza o buna gestiune a activitatii de exploatare a intreprinderii, inregistrandu-se un flux de numerar crescator din activitatea de exploatare;

♦ societatea aloca fonduri pentru activitatea de investire.

Weaknesses (puncte slabe):

managementul ineficient al activelor imobilizate;

♦ in ultimii doi ani analizati se semnaleaza o inrautatire a starii de performanta a firmei datorita cresterii duratei de rotatie a activului;

♦ neasigurarea echilibrului intreprinderii pe termen scurt datorita unei nevoi de fond de rulment negativa;

♦ inregistrarea unei lichiditati reduse in ultimii doi ani analizati;

♦ gradul de indatorare, desi subunitar, este ridicat.

Opportunities (oportunitati):

♦ posibilitatea contractarii unui credit de extindere datorita rentabilitatii ridicate.

Threats (amenintari):

♦ insuficienta de fond de rulment poate duce la imposibilitatea finantarii activitatii curente.














Toma Marin, Chivulescu Marius “Ghid pentru diagnostic si evaluare a intreprinderii”, Editat de corpul expertilor contabili din Romania, Bucuresti 1996,

Isfanescu Aurel, Serban Claudia, Stanoiu Andreea „ Evaluarea intreprinderii”, Editura Universitara, Bucuresti 2003

Verboncu Ion, Popa Ion „ Diagnosticarea firmei – teorie si aplicatie”, Editura Tehnica, Bucuresti 2001

coord. Sorin V. Stan „Evaluarea intreprinderii”, Editura Iroval, Invel Multimedia, Bucuresti 2006

Dumitrescu Dalina, Dragota Victor, Ciobanu Anamaria „Evaluarea intrepriderilor”, Editura Economica, Bucuresti 2002

Formulele utilizate sunt preluate din suportul de seminar „Gestiunea financiara a intreprinderii”, profesor Obreja Laura, Bucuresti 2005


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }