Riscuri derivate din decizii manageriale referitoare la politicile salariale

Riscuri derivate din decizii manageriale referitoare la politicile salariale (I)

1. O axioma a firmei:

Conditia necesara a existentei pe piata a unei firme este obtinerea unui rezultat de exploatare pozitiv, pe termen scurt, mediu si lung.

Ca urmare, rata Rex / CA

Altfel spus, firma trebuie sa aiba in permanenta o cifra de afaceri CA CAcr

Structura contului de profit si pierderi cuprinde in principal:

Cifra de afaceri

Cheltuieli materiale - total

Cheltuieli cu tertii

Cheltuieli salariale totale

Alte taxe si impozite

Amortismente

Alte cheltuieli de exploatare

Profit / pierdere de exploatare

Cheltuielile salariale totale constituie o componenta esentiala a structurii valorii adaugate nete.

Valoarea adaugata neta cuprinde:

Cheltuielile salariale totale

Amortismente

Profit / pierdere de exploatare

Pentru compatibilizarea sectoarelor spre deosebire de valoarea adaugata bruta, care cuprinde si alte impozite si taxe in evaluarea politicilor salariale se utilizeaza valoarea adaugata neta.

Romania 2005 - 2006 - ponderea cheltuielilor salariale totale in valoarea adaugata neta:

Industrie: 86 - 87 %

Constructii: 70 - 71 %

Comert: 50 - 51 %

Servicii: 51 - 52 %.

Cheltuielile salariale totale depasesc 50 % din valoarea adaugata neta.

Riscuri derivate din decizii manageriale referitoare la politicile salariale (II)

Reamintim ecuatia valorii adaugate nete:

VA_neta = ChS_T + Amortisment Profit / pierdere

La echilibru: profit de exploatare = 0

VA_neta - Amortisment = ChS_T

= 1 -

Indicatorul strategic de management care evalueaza politicile salariale este ponderea cheltuielilor salariale totale in valoarea adaugata neta IS = ChST / VA_neta, %

Practica internationala a validat ca pragul de alarma al valorii acestui indicator este 85 %. La o valoare mai mare de 95 %, firma intra in pierdere de exploatare.

Riscuri derivate din decizii manageriale referitoare la politicile salariale (III)

Obiectivul strategic al parteneriatului social privind politicile salariale este cresterea puterii de cumparare a salariatilor, evaluat prin raportul:

Ks =

In ipoteza Ks > 1 a crescut puterea de cumparare

Ks = 1 - aceeasi putere de cumparare

Ks < 1 - s-a redus puterea de cumparare

Exemplu:

a crescut in anul 2006 salariul mediu cu 30 %, preturile de consum cu 22,5 %.

Ks = 1,30 / 1,225 = 1,061 - a crescut puterea de cumparare.

A crescut salariul mediu cu 22,5 %

Ks = 1,225 / 1,225 = 1 - indexare - aceeasi putere de cumparare

A crescut salariul mediu cu 10 %

Ks = 1,10 / 1,225 = 0,90 a scazut puterea de cumparare.

In orice firma, interesele patronatului si ale sindicatelor sunt antagonice.

Patronatul - maximizarea profitului de exploatare

Sindicatul - maximizarea salariilor

VAneta = ChST + Amortisment + Profit de exploatare

Maxim Maxim

Negocierile intre patronat si sindicate au rolul de a identifica un compromis intre aceste doua tendinte.

Stilurile de management isi pun amprenta asupra rezultatului acestor negocieri cu implicatii directe asupra rezultatelor pe termen scut si mediu ale firmelor.

Riscuri derivate din decizii manageriale referitoare la politicile salariale (IV)

Stilurile de management in tranzitie

1 - incompetenta - stil laisesez faire

2 - orientare neta catre monitorizarea profitului

3 - compromis negociat

4 - orientarea neta catre maximizarea salariilor - populism.

Politicile salariale au particularitati specifice in functie de dinamica cifrei de afaceri:

Cifra de afaceri creste  Prudenta in cresterea puterii de cumparare si

sau a numarului de salariati

Relaxare - crestere mare a puterii cumparare

si / sau angajari maxime de personal

Reducerea cifrei de afaceri  Inghetarea puterii de cumparare,

combinata cu disponibilizari de personal

Cresterea puterii de cumparare mai mare

decat efectul disponibilizarii, sau mentinerea puterii de cumparare cu acelasi numar de personal.