QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate management

Planul de afaceri





PLANUL DE AFACERI


1. Obiectivele proiectului economic


Obiectivul general al planului de afaceri este de a forma studentilor o imagine de ansamblu asupra activitatii ce se desfasoara in cadrul unei intreprinderi, de a integra intr-un tot unitar, corelat, diferitele domenii de activitate, de a ajuta la intelegerea locului si importantei pe care diferitele discipline studiate in timpul facultatii il au in activitatea economica concreta.

Obiectivul specific al planului de afaceri este de a evidentia elementele tehnico-economice legate de infiintarea si desfasurarea activitatilor intr-o fabrica sau sectie integrata de productie faruri auto.



Realizarea planului de afaceri presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- etapa I: Analize generale. Cadrul general de analiza externa si interna;

- etapa II: Organizarea si dimensionarea sistemului de fabricatie;


2. Analiza externa si analiza interna


Analizele generale constau in analiza mediului extern si analiza interna a intreprinderii si au ca scop identificarea punctelor forte si punctelor slabe ale acesteia, a oportunitatilor si amenintarilot in relatia intreprinderii cu mediul. In cazul in care analiza se face pentru imbunatatirea sau restructurarea activitatii firmei analiza interna este extinsa, cuprinzand toate aspectele care vor fi mentionate: in cazul in care analiza se face pentru infiintarea firmei, analiza interna se restrange la acele aspecte care pot fi studiate si planificate.


Analiza mediului extern vizeaza:

sistemul economic in care isi desfasoara activitatea firma;

sistemul politic existent in tara in care isi desfasoara activitatea firma, precum si in alte tari;

sistemul social cu care firma se confrunta.


Legat de sistemul economic se analizeaza:

- piata cu toate dimensiunile, componentele si caracteristiciele ei:

capacitatea, dinamica, aria, potentialul pietei;

concurenta (tipul concurentei, dimensiunea firmelor concurente,

seriozitatea si performantele acestora, strategiile si tacticile adoptate de firmele concurente);

- produsele substituibile si cele complementare;

- pozitia firmelor concurente pe piata; pozitia pe care ar putea-o ocupa firma si produsele sale pe piata;

- tehnologiile existente pentru fabricarea produselor pe care firma le are in vederea precum si tehnologiile folosite de firmele concurente;

- inovatiile care au patruns pe piata, ritmul de inovare in industria sau ramura vizata, ritmul de inovare al firmelor concurente;

- legislatia economica existenta la nivel national sau acorduri internationale care influenteaza firma in cauza; reglementari in cadrul tarii sau pietei pe care firma doreste sa patrunda.

Legat de sistemul politic se analizeaza:

- relatia firmei cu statul;

- natura si stabilitatea sistemului politic al tarii de origine si al tarilor pe a caror piete firma doreste sa patrunda;

- atitudinea in tara vizata fata de patrunderea capitalului sau produselor straine; existenta protectionismului;

- masura in care legislatia generala favorizeaza activitatea economica, nivelul birocratiei, reglementari speciale.

Legat de sistemul social se analizeaza:

- reglementarile de natura sociala;

- legislatia muncii;

- potentialul fortei de munca (nivelul de pregatire generala si profesionala, varsta, starea de sanatate etc.);

- puterea sindicala si modalitatile de negociere si solutionare a conflictelor de munca;

- nivelul general de cultura si civilizatie, specificul national, normele si valorile morale si sociale, religia.


Analiza interna presupune:

Analiza caracteristicilor generale ale firmei; aceasta urmareste:

- forma juridica a firmei;

- domeniul de activitate al firmei si locul pe care il ocupa in domeniu sau industrie;

- misiunea (vocatia) firmei;

- relatia produse-piete;

- dimensiunea firmei si cifra de afaceri (CA);

- structura organizatorica si structura conducerii;

- modul de organizare si conducere a activitatii compartimentelor;

- sistemul de gestiune;

- modele de fabricatie;

- canalele de distributie pentru produsele/serviciile firmei.


Analiza performantelor firmei; aceasta urmareste:

1. criteriile comerciale de performanta:

a. evolutia cifrei de afaceri si perspectivele acesteia; se foloseste indicatorul indicele cifrei de afaceri (ICA):


Ica=CAt/CA0*100


unde:   CAt = cifra de afaceri la momentul t

CA0 = cifra de afaceri la momentul initial (de referinta)


b. partile de piata detinute de firma; se folosesc indicatorii pozitia intreprinderii pe piata (partea de piata) (p) si pozitia concurentiala pe piata (partea relativa de piata) (pc):


Pk =  Vkj/VTj


unde:   Pk = pozitia pe piata a firmei k (partea de piata a firmei K)

Vkj = vanzarile firmei K din produsul j

VTj = vanzarile totale din produsul j


c. analiza gamei de produse/servicii oferite de firma (etapa din ciclul de viata in care se situeaza, calitatea, pretul, fiabilitatea etc.);

d. analiza modului in care se grupeaza si se comercializeaza produsele pe diferitele segmente de piata;

e. analiza masurii in care produsele raspund cerintelor consumatorilor;

f. furnizorii firmei (numarul si repartizarea lor teritoriala, stabilitatea relatiilor, seriozitatea clientilor etc.);

g. clientii firmei (numarul si repartizarea lor teritoriala, categorii de clienti, fidelitatea fata de firma sau fata de marca etc.);

h. eficienta politicii de marketing (analiza dinamicii raportului; cheltuieli de marketing/vanzari);

i. eficacitatea sistemului de distributie.


2. criteriile financiare de performanta: 

a. disponibilitatile monetare detinute de firma in urma incasarilor si platilor; se analizeaza prin indicatorul trezoreria firmei (T):


T = FR - NFR


unde: FR = fondul de rulment

NFR = necesarul de fond de rulment


b. lichiditatea firmei sau capacitatea de a-si onora obligatiile pe termen scurt; se analizeaza prin indicatorii lichiditatea curenta (LC) si lichiditatea rapida (LR):


LC =  ACEM/PCEM


LR = (ACEM - SM)/PCEM


unde: ACEM = activele curente exigibile medii

PCEM = pasivele curente exigibile medii

SM = stocul mediu


c. solvabilitatea firmei sau capacitatea de a-si onora obligatiile pe termen lung; se analizeaza prin indicatorul rata de acoperire a datoriei totale prin active (rdt):


rdt = AT/ AC+ITL+DITL


Unde: AT = activele totale

AC = activele curente

ITL = imprumuturile pe termen lung

DITL = dobanda la imprumuturile pe termen lung


d. capacitatea de autofinantare a firmei; se analizeaza prin indicatorii rata indatorarii (ri), ponderea creantelor in activele curente (pc), ponderea disponibilitatilor banesti in activele curente (pd):



ri = ITL/CP*100


pc = C/AC*100


pd = D/AC*100


unde: CP = capitalul permanent

C = creantele

D = disponibilitatile

ITL = imprumuturi pe termen lung

AC = active circulante


e. costul si disponibilitatea capitalului;

f. posibilitatea de crestere a capitalului firmei;

g. rentabilitatea firmei; se analizeaza prin indicatorii marimea profitului (pr), rentabilitatea economica (re), rentabilitatea financiara (rf):


re = PRb/CP*100


rf = PRn/CPR*100


unde:   PRb = profitul brut

PRn = profitul net

CPR = capital propriu


h. politica firmei in ceea ce priveste modul de utilizare a profitului ( pentru investitii, pentru repartizarea de dividente etc,).


i. criteriile industriale de performanta:


j. domeniul de activitate si natura activitatii firmei;

k. numarul de fabrici din cadrul firmei si repartizarea lor teritoriala;

l. productia maxima ce poate fi obtinuta; se analizeaza prin indicatorul

m. capacitatea de productie (Cp):


Cp = Mc * Fd * Nte


unde: Mc = marimea caracteristica dimensionala tehnica

Fd = fondul de timp maxim disponibil

Nte = norma tehnico-economica


n. flexibilitatea mijloacelor de munca, adica posibilitatea de a trece de la o sarcina de fabricatie la alta rapid si cu costuri minime;

o. nivelul tehnic al utilajelor;

p. structura pe categorii a utilajelor;

s. productivitatea fondurilor fixe; se analizeaza prin indicatorul cifra de afaceri la 1000 lei fonduri fixe (CA/1000FF):


CA/1000FF = CA/FF*100


unde: FF = valoare fondurilor fixe


t. rentabilitatea fondurilor fixe (capacitatea fondurilor fixe de a produce profit); se analizeaza prin indicatorul profitul la 1000 lei fonduri fixe (pr/1000FF):


pr/1000FF = PRb/FF*1000  sau pr/1000 FF = PRn/FF*1000


3. criteriile de performanta ale activitatii de cercetare - dezvoltare:


a. bugetul pe care il aloca pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, analizat ca pondere in cifra de afaceri;

b. ponderea personalului din activitatea de cercetare-dezvoltare in totalul salariatilor ( ppCD):


ppCD = NsCD/ Ns *100


unde:   NsCD = numarul salariatilor din activitatea de cercetare-dezvoltare

Ns = numarul total al salariatilor


c. structura personalului din activitatea de cercetare-dezvoltare;

d. capacitatea profesionala a personalului din activitatea de cercetare-dezvoltare (numarul de brevete de inventii si inovatii, numarul de produse noi lansate pe piata etc.);

e. baza tehnico-materiala si sistemul informational in activitatea de cercetare-dezvoltare.


4. criteriile de performanta privind personalul firmei:


a. gradul de asigurare cu personal pe nivele de calificare; se apreciaza prin indicatorul deficitul de personal (Dp):


Dp = Ne - Nn


unde: Ne = numarul de salariati existenti

Nn = numarul de salariati necesar pentru realizarea activitatilor


b. nivelul de calificare a personalului si performantele realizate in procesul de fabricatie;

c. structura personalului pe categorii de salariati, pe varsta si vechime in munca;

d. salarizarea (salariul mediu pe categorii profesionale);

e. absenteismul; se analizeaza prin raportul numar zile de absente / numar zile de lucru teoretic;

f. fluctuatia personalului; se analizeaza prin raportul numar de salariati care pleaca din firma/efectivul scriptic de salariati;

g. securitatea muncii; se apreciaza prin raportul numar accidente de munca / numar ore de lucru;

h. masura care s-a lucrat cu program restrans sau suplimentar;

i. productivitatea muncii (W);


j.rentabilitatea muncii (rm);

rm = prb; prn/ /Ns; S


criteriile privind evolutia si adaptarea firmei la cerintele pietei

flexibilitatea firmei, exprimata prin timpul si costul adaptarii firmei la conditiile pietei; timpul de adaptare cuprinde: timpul necesar pentru a percepe schimbarea, timpul necesar pentru luarea deciziilor privind adaptarea, timpul necesar pentru a aplica deciziile luate; acesti timpi depind de calitatea sistemului informational si de calitatea conducerii.

3. Planul de afaceri


Ce contine un plan de afaceri? Iata o intrebare necesara, dar pe care intreprinzatorii mici si mijlocii o pun foarte rar.

Cuprinsul unui plan de afaceri este compus din patru sectiuni distincte:

  • descrierea afacerii;
  • planul de marketing;
  • planul  managerial;
  • planul de management financiar.

Anexele planului de afaceri trebuie sa contina un rezumat al afacerii, documentele anexe si predictiile financiare.

3.1. Descrierea afacerii


In aceasta sectiune trebuie sa faci o descriere detaliata a afacerii. O intrebare care merita pusa este: ce afacere am eu? Cand raspunzi la aceasta intrebare, nu uita sa incluzi produsul, piata si serviciile, dar si o descriere clara a ceea ce face afacerea ta unica (unique selling point). E bine de stiut totusi ca, pe masura ce vei dezvolta planul de afaceri, probabil va trebui sa modifici sau sa transformi intrebarile initiale.

Sectiunea dedicata descrierii afacerii este impartita in trei subdiviziuni. Prima dintre ele este descrierea propriu-zisa a afacerii, cea de-a doua descrie produsul sau serviciul pe care ai de gand sa-l oferi, iar cea de-a treia descrie localizarea afacerii tale si de ce aceasta este necesara.

A. Descrierea propriu-zisa a afacerii

Forma legala a afacerii: proprietate, parteneriat, corporatie;

Licentele si permisele de care ai nevoie;

Tipul afacerii: comert, productie, serviciu;

Ce este produsul sau serviciul tau;

Precizeaza daca este o afacere noua, independenta, o achizitie, o extindere, o franciza;

De ce va fi profitabila afacerea ta?

Care sunt oportunitatile de dezvoltare?

Va influenta franciza ritmul de crestere?

Cand va fi lansata propriu-zis afacerea (ziua, ora); 

Ce ai aflat despre tipul de afacere in care te lansezi din surse externe (distribuitori, bancheri, publicatii de specialitate, etc.)

Coperta include numele, adresa, numerele de telefon si numele tuturor actionarilor.

Nu uita sa evidentiezi aspectul de unicitate (unique selling point) al afacerii tale, de ce si in ce fel va atrage consumatorii.

Pune in valoare orice idee sau caracteristica noua care ar putea sa iti mareasca sansele de succes.

Descrierea afacerii trebuie sa evidentieze clar scopurile si obiectivele afacerii si sa arate de ce esti sau vrei sa fii in aceasta afacere.

B. Produsul/serviciul

Incearca sa prezinti beneficiile produsului sau serviciului oferit de tine din perspectiva consumatorului. Un antreprenor de succes stie ce vrea consumatorul sau cel putin are o idee despre asteptarile sale. Acest tip de anticipare ajuta foarte mult la atingerea satisfactiei clientului si la formarea loialitatii acestuia, si in mod sigur este o strategie buna de a depasi concurenta sau chiar de a o inlatura.

Descrie:

Ceea ce vinzi;

Ce beneficii aduce consumatorului;

Ce produse sunt cerute si daca ele vor garanta vanzari constante;

Ce aduce diferit produsul sau serviciul oferit de tine.

C. Localizarea afacerii

Succesul sau esecul afacerii tale depinde foarte mult de locatia ei. Trebuie sa fii aproape de consumatori: acestia sa aiba simtul accesibilitatii si al sigurantei. Ia in considerare urmatoarele intrebari atunci cand scrii aceasta sectiune:

T    Care sunt nevoile locatiei?

T    De cat spatiu ai nevoie?

T    De ce sunt de dorit zona si cladirea respectiva?

T    Este usor accesibila?

T    Se afla intr-o zona cu transport in comun?

T    Iluminarea stradala este adecvata?

3.2. Planul de marketing


· Exista segmente de piata sau demografice de interes?

Marketingul joaca un rol vital in investitiile de succes. Cat de bine faci marketingul pentru produsul tau va determina succesul afacerii. Elementul cheie al unui plan de marketing de succes este buna cunoastere a nevoilor, dorintelor si asteptarilor clientilor. Identificind acesti factori, poti realiza o strategie de marketing care iti va permite sa trezesti si sa satisfaci nevoile clientilor tai. Identifica-ti clientii in functie de varsta, sex, venit, nivel educational, rezidenta. La inceput, concentreaza-te asupra acelor clienti care aproape sigur se vor indrepta spre produsul tau. O data cu extinderea numarului de clienti, va trebui sa modifici si planul de marketing, pentru a-i include si pe ceilalati.

Construieste planul de afaceri raspunzand la urmatoarele intrebari:

· Cine sunt clientii tai? Defineste-ti piata vizata.
· Piata pe care vei intra este in crestere? Constanta? in declin?
· Poate fi extinsa piata?
· Cum iti vei atrage, mentine si creste cota de piata?
· Care este politica de preturi?

Concurenta

Competitia este un mod de viata. Suntem intr-o continua competitie pentru joburi, promovari, burse, in sport si, practic, in fiecare aspect al vietii. Natiunile sunt in competitie pentru a castiga consumatorul de pe piata mondiala; la fel si proprietarii de intreprinderi mici si mijlocii. Mediul de afaceri este un mediu volatil si inalt competitiv, de aceea pentru a avea succes, trebuie sa iti cunosti foarte bine concurenta.

Care sunt primii tai cinci concurenti?
· Cine sunt concurentii tai indirecti?
· Cum sunt afacerile lor: constante, in crestere, in declin?
· Ce ai aflat din activitatile lor? Din publicitatea pe care si-o fac?
· Care sunt punctele lor tari si cele slabe?
· Prin ce difera produsul tau de al lor?

Monitorizeaza-ti competitorii. Pastreaza dosare separate pentru fiecare in parte: reclame, materiale promotionale, politica de preturi. Studiaza sloganele lor. Sunt scurte, descriptive, atragatoare? Facand toate acestea te va ajuta sa iti cunosti mai bine concurentii.

Politica de pret si vanzari

Politica de pret este o alta tehnica de marketing care te ajuta sa fi competitiv pe piata. Studiaza politica de pret a concurentilor tai si vei stii daca preturile tale se incadreaza in aceasi linie cu a concurentilor din zona ta de piata si daca ei sunt la curent cu uzantele industriei.

Cateva din strategiile de pret sunt:

· costurile si preturile la vanzarea  en-detail;
· pozitia competitiva;
· preturi sub cele ale concurentei;
· preturi peste cele ale concurentei;
· preturi aliniate;
· preturi multiple;
· costurile si preturile serviciilor (doar pentru afacerile cu servicii);

· componenta serviciului
· costurile materiale;
· costurile de productie;
· costurile de regie.

Cheia succesului este sa ai o strategie bine planificata, sa-ti stabilesti politica si sa monitorizezi constant costurile preturilor si operatiilor pentru a-ti asigura profitul.

Publicitatea si relatiile publice

Felul in care iti promovezi bunurile si serviciile poate duce la ridicarea sau la distrugerea afacerii tale. Avand produse sau servicii bune fara a le promova este ca si cand nu ai avea nici un fel de afacere. Multi antreprenori lucreaza sub influenta ideii gresite ca afacerea se promoveaza de la sine si directioneaza banii care ar trebui folositi pentru publicitate si promovare in alte arii de activitate.

Publicitatea si promovarea constituie linia vietii pentru o afacere si trebuie tratate ca atare.

Sa creezi unui plan care sa utilizeze publicitatea si networkingul (retele electronice de lucru, liste de discutii prin e-mail) inseamna sa-ti promovezi afacerea. Dezvolta un text scurt si descriptiv care sa identifice clar marfurile si serviciile tale, localizarea si preturile.


3.3. Planul managerial


Conducerea unei afaceri cere mai mult decat dorinta de a fi propriul tau sef. Necesita dedicatie, perseverenta, abilitatea de a lua decizii si abilitatea de a te descurca atat cu angajatii cat si cu finantele. Planul managerial (alaturi de planul de management financiar si planul de marketing) pune bazele succesului pentru afacerea ta.

La fel ca si mijloacele fixe si echipamentele, oamenii sunt resurse - ei sunt cel mai important bun al unei afaceri. Vei descoperi ca angajatii si echipa ta joaca un rol important in toate operatiile afacerii tale. in mod consecvent, este obligatoriu sa stii care sunt calitatile pe care le ai si cele pe care nu le ai, de vreme ce va trebui sa angajezi personal pentru a suplini lipsurile tale. De asemenea, este obligatoriu ca tu sa stii cum sa-ti conduci si sa-ti tratezi angajatii. Integreaza-i in echipa. Tine-i la curent cu schimbarile si cere-le mereu parerea despre acestea.

Angajatii au adesea idei excelente care pot duce la acoperirea unor noi segmente de piata, la perfectionari ale produselor si serviciilor deja existente sau la noi linii de produse si servicii care pot sa imbunatateasca laturile mai putin competitive.

Planul tau managerial trebuie sa raspunda la anumite intrebari, cum ar fi:

· Cum te ajuta experienta ta antreprenoriala in noua afacere?
· Care iti sunt slabiciunile si cum poti sa le compensezi?
· Cine va face parte din echipa manageriala?
· Care sunt punctele tari si cele slabe ale echipei manageriale?
· Care sunt indatoririle acesteia?
· Sunt bine definite aceste indatoriri?
· Va functiona aceasta asistenta?
· Care este necesarul curent de personal?
· Care sunt planurile tale pentru angajarea si instruirea  personalului?
· Ce salarii, beneficii, concedii vei oferi?

· Ce beneficii, in cazul in care exista, iti poti permite in acest moment?


3.4. Planul de management financiar


Managementul financiar solid este una dintre cele mai bune cai pentru ca afacerea ta sa ramana profitabila si solvabila. Fiecare pas facut cu succes in lumea afacerilor depinde de cat de bine vei putea conduce afacerea din punct de vedere financiar. in fiecare an mii de afaceri cu un potential ridicat de succes dau faliment din cauza managementului financiar prost.

Ca proprietar al unei afaceri, va trebui sa identifici si sa implementezi politici care sa conduca si sa asigure indeplinirea obligatiilor financiare ce-ti revin. Pentru a-ti conduce finantele cat mai bine, planifica-ti un buget realist prin determinarea sumei de bani care iti este necesara pentru deschiderea afacerii (costurile de start) si a sumei necesare pentru a o pastra (costuri de operare). Primul pas pentru crearea unui plan financiar il constituie dezvoltarea bugetului de start. Bugetul de start include acele costuri care sunt necesare o singura data, cum ar fi echipamentele, depozitele utilitatilor, etc.

Bugetul de start trebuie sa acopere urmatoarele cheltuieli:

Personal (costuri de angajare),

Taxe legale si profesionale,

Licente si permise,

Echipament,

Asigurari,

Aprovizionare,

Publicitate si promovare,

Salarii si prime,

Contabilitate,

Venituri,

Utilitati,

Cheltuieli neprevazute.

Un buget operational este pregatit in momentul in care esti cu adevarat gata sa-ti incepi afacerea. Bugetul operational va reflecta prioritatile de cheltuire a banilor, costurile la care te astepti si cum esti pregatit sa faci fata acestor cheltuieli. Bugetul operational trebuie sa includa de asemenea si banii care vor acoperi primele trei sau sase luni de operare. El trebuie sa permita urmatoarele cheltuieli: personal, asigurari, chirie, depreciere, plata imprumuturilor, publicitate si promovare, contabilitate, cheltuieli neprevazute, salarii si prime, utilitati, datorii / subscriptii / onorarii, taxe, reparatii.

Sectiunea financiara a planului tau de afaceri trebuie sa cuprinda toate cererile de imprumut pe care le-ai facut, lista cu echipamente si provizii, balanta contabila, analiza financiara, proiectia veniturilor reale (profitul si pierderile prevazute) si cash-flow-ul. Declaratia de venit si previzionare de numerar trebuie sa includa o previziune pe trei ani, detaliata pe luni pentru primul an si pe trimestre pentru urmatorii doi ani.

Sistemul de contabilitate si sistemul de control al inventarului pe care le vei folosi sunt incluse de obicei tot in aceasta sectiune a planului de afaceri. Chiar daca iti dezvolti singur sistemele de inventar si de contabilitate, consulta un specialist in finante, pentru a intelege fiecare segment si operarea acestora. Un specialist in finante te poate asista la dezvoltarea acestei parti a planului de afaceri.

Intrebarile pe care trebuie sa le iei in considerare sunt:

T    Ce tip de sistem de contabilitate vei folosi?

T    Ce scopuri de vanzari si profituri iti doresti in urmatorul an?

T    Ce proiectii financiare va trebui sa incluzi in planul tau de afaceri?

T    Ce sistem de inventar vei folosi?

Planul tau trebuie sa includa explicatia fiecarui proiect in parte.

Anexe

Concepe si redacteaza un rezumat scurt si concis al afacerii tale, anezeaza documentele oficiale, datele de identificare, predictiile financiare si planul tau de afaceri e bun de prezentat finantatorilor.


4. Elementele unui plan de proiect eficient


Un plan bun ar trebui sa aiba urmatoarele caracteristici:

. Sa aiba o descriere fidela a situatiei actuale;

. Sa aiba un scop clar;

. Sa evidentieze resursele de care dispunem;

. Sa aiba detaliate sarcinile care trebuie indeplinite, cine este responsabil, cine executa, cu ce resurse, ce grad de prioritate au si ce termene limita trebuie urmarite;

. Sa aiba mecanisme de control care sa semnaleze in timp util managerului de proiect dificultatile, obstacolele si amenintarile aparute in etapa de implementare a planului;

. Sa aiba planuri alternative astfel incat sa se poata raspunde rapid si eficient situatiilor de criza;

. Sa fie indeajuns de scurt incat sa fie clar nu numai pentru cei care l-au alcatuit ci si pentru cei care trebuie sa il implementeze;

. Sa poata fi facut public, sa se evite elemente care sa poarte eticheta de confidentialitate.


Cum se pot alcatui planuri de proiect eficiente


Pentru a avea un grad mai mare de certitudine ca planul pe care il alcatuiti este bun, puteti incerca sa aplicati urmatoarele metode:


. Sa implicati echipa de proiect in diferite etape ale planificarii astfel incat sa le castigati suportul si implicarea. Nu este nevoie sa implicati toata echipa in in toate etapele planului si nu este nevoie nici sa le delegati competenta de luare a deciziilor sau sa ii implicati in procesul decizional. Sfatuindu-va cu ei insa, le veti da senzatia de apartenenta la planul pe care il veti alcatui si veti obtine astfel rezultate mult mai bune cu un efort motivational ulterior mult mai mic.


. Sa explicati celor implicati de ce este nevoie sa planificam in acel moment si in directia in care se va construi planul. Este din nou un moment in care, daca veti juca ' cu cartile pe masa' veti obtine suportul celor implicati prin transparenta pe care o asigurati si prin accesul la informatie pe care il realizati. Afland toate detaliile pe care le pot folosi si intelege, oamenii vor simti ca au un grad mult mai mare de responsabilitate fata de succesul sau esecul planului.


. Sa va asigurati ca resursele necesare realizarii planului de proiect sunt si raman valabile pe toata durata implementarii sale. Cel mai des intalnita cauza pentru care un plan esueaza este criza de resurse. Aceasta se datoreaza fie situatiei economice labile fie proastei gestionari a resurselor fie unei estimari incorecte in etapa de planificare. Pentru fiecare dintre cauzele crizei de resurse exista insa potentiale solutii. Situatia economica labila (fiscalitate, inflatie, etc.) este o amenintare - asa cum vom vedea si in cadrul analizei SWOT. Nu putem influenta in mod direct aceasta cauza dar putem tine cont de ea. Pentru a nu fi afectati in mod fatal de situatia economica, putem incerca un exercitiu previzional pe baza evolutiei de pana acum a parametrilor pe care ii avem in vedere si, in mod cert, putem scurta perioada pentru care planificam.

Gestionarea defectuoasa a resurselor poate fi reglata de o monitorare riguroasa a consumului acestora si de o evaluare periodica a stocului ramas. Cat priveste evaluarea incorecta a resurselor, aceasta se poate remedia daca ciclul planificarii este parcurs corect. In etapa de evaluare a planului vom avea cum sa identificam eventualele inadvertente.


. Pe cat posibil, nu modificati fundamental modul in care actionati de obicei. Oamenii se acomodeaza destul de greu cu un nou stil de munca si probabil ca ati pierde un timp destul de lung pana cand echipa ar ajunge la acelasi nivel de rezultate.


. Includeti in planul dumneavoastra puncte de referinta care sa incheie etape clare ale planului. Veti putea monitora si mai ales evalua etapele importante ale planului in momente bine stabilite dinainte. Acest fapt va genera o perspectiva a evolutiei generale a planului, veti putea remedia din timp posibile deficiente si veti putea 'premia' succesele obtinute.


. Utilizati KISS (Keep It Simple and Straightforward - 'Pastrati-l simplu si direct') pentru ca va trebui sa aveti in vedere ca planul pe care il veti alcatui nu va fi citit numai de persoane care au acelasi nivel de pregatire sau acelasi grad de cultura ca dumneavoastra.


Model de structura a unui plan de afaceri


I. PREZENTARE GENERALA


A. AGENTUL ECONOMIC

Denumire, adresa

Forma juridica

Certificat de inmatriculare

Propietari

Scurt istoric

Descrierea activitatii

Capital social

Activitati desfasurate

Produse realizate/servicii prestate

Managementul agentului economic


B. AFACEREA

Scurta descriere a afacerii

Data demararii afacerii, stadiul actual al afacerii

Stadiul de viata al domeniului de activitate

Actiuni intreprinse pana la solicitarea creditului


II. ANALIZA PIETEI

A. PREZENTARE GENERALA

B. MIXUL DE MARKETING

Produsul

Pret

Promovarea

Distributie

C. FACTORI DE INFLUENTA

Factori interni

Factori externi

D. RELATII COMERCIALE

Clienti

Furnizori


III. STRUCTURA ORGANIZATORICA

A. FACTORI CALITATIVI

Management

Pregatire profesionala

B. FACTORI CANTITATIVI

Personal TESA

Personal direct productiv

Personal auxiliar


IV. ORGANIZAREA PRODUCTIEI

A. ORGANIZAREA FLUXULUI DE PRODUCTIE

B. CONTROLUL CALITATII

C. CONDITII DE TRANSPORT

D. CAPACITATI DE PRODUCTIE


V. RELATII BANCARE

A. BANCI CU CARE SOCIETATEA COLABOREAZA

B. CREDITE ACTUALE





STUDIU DE CAZ I.

INTOCMIREA UNUI PLAN DE MARKETING



DESCRIEREA PROIECTULUI


1.1. Date de identificare a agentului economic


a. Denumirea societatii_____ _______ ______ _________

b. Numarul si data inregistrarii la R.C

c. Tipul si descrierea ctivitatii

d. Forma de organizare_____ _______ ______ _________

e. Natura si structura capitalului________________

f. Capitalul social este de_____ _______ ______ ________


1.2. Conducerea firmei


1.2.1. Asociati(actionari) principali


Nr.

crt.

Nume-prenume

Data

nasterii

Adresa

Tel

Stare

civila




















1.2.2. Comitetul director


Nr.

Crt.

Nume-Prenume

Functie

Varsta

Studii

Experienta

Domeniul de activ.

Functia actuala























1.3. Piata


1.3.1. Serviciile (produsele) oferite



1.3.2. Principalii furnizori:


Nr.

Crt.

Denumirea produsului

Denumirea si adresa furnizorilor

Forma de proprietate

Valoarea anuala

Pondere

in total %


























1.3.3. Clientii principali


Nr.

Crt.

Denumire client

Adresa

Forma de proprietate

Produsele

Vanzari anuale

Pondere in total %






























1.3.4. Concurenta


Nr.

Crt.

Denumire

Produse

Reputatie

Segment de piata



















1.3. Pozitia produselor proprii fata de concurenta



Nr.

Crt.

Produsul

Pret fata de concurenta

Calitate fata de concurenta


Mai mic

Egal

Mai mare

Inferior

Egal

Superior










































1.3.6. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite ca urmare a realizarii proiectului propus



Pret_________ Calitate_________Caracteristici noi__________


Servicii post - vanzare___________Altele (descriere)______________



1.3.7. Reactia previzibila a concurentei la aparitia noii oferte pe piata



1.3.8. Activitati de promovare a vanzarilor



reclama____________publicitate____________pliante____________


tirguri si expozitii__________ ______ ____ ____________


alte forme(descriere)__________ ______ ____ __________



DIMENSIONAREA ELEMENTELOR TEHNICE DE CAPACITATE A NOII UNITATI


2.1. Dimensionarea suprafetelor necesare pentru activitatea de baza si auxiliara


a.) Teren


Nr.

Crt.


Amplasare

Regim juridic

(proprietate

sau inchiriat )

Suprafata

( m.p. )

Pret

( lei / m.p. )

Valoare

Totala

( mii lei )














b.) Cladiri


Nr.

Crt.

Tipul

cladirii

Anul constuctiei

Nr.

de

etaje

Total m.p.

(toate etajele)

%Activitate

Regim juridic



De baza

Adm.

aux



MagaziaI






Propr.


























Total







2.2. Descrierea sumara a fluxurilor principale ale activitatii (procesului tehnologic)


__________ ______ ____ __________ ______ ____ __________ ______ ____ ___________________


2.2.1. Activitatea de comert



Nr. crt.

Grupe de marfuri

U.M

Volum

Norma de utilizare pe m.p.

Grad de utilizare a supraf. (%)

Suprafata totala necesara %

1.







2.







3.







4.








2.2.2. Alimentatie publica



Nr. Crt.

Unitati de alimentatie

Numar de locuri de servire

Fluxul clientilor pe un loc de servire

Perioada de functionare

Capacitatea de servire - nr.clienti/an


Restaurant






Bar






Braserie






Terasa





TOTAL










2.2.3. Activitate de cazare


Nr.

crt.

Posibilitati de

cazare

Nr. de camere

Total locuri de cazare

Perioada de functionare

Capacitatea totala - locuri cazare/an


Apartament






Camere cu un pat (single)






Camera cu doua paturi (duble)






Camera cu trei paturi






Camping - din care





- casute cu un pat





- casute cu doua paturi






Sat de vacanta:





- casute cu un pat





- casute cu doua paturi





Total






2.2.4. Calculul necesarului de masini, utilaje si instalatii principale


Nr.

Crt.

Denumirea mijlocului fix

Caracteristici tehnice

Anul fabricatiei

Valoarea de inventar

-mii lei-

Uzura



A. Activitatea de baza


























Activitati auxiliare






















III. PARTEA FINANCIARA


3.1. Evaluarea costului proiectului


Nr. Crt.

Obiectul investitiei

Furnizor

Valoare estimata(mii lei)






















3.2. Graficul de realizare a investitiei


Nr.

Crt


Descrierea investitiei/Perioada

Luna














An 2

An



Proiectare,aprobari, avize, etc
















Achizitionarea terenului
















Pregatirea si amenajarea terenului
















Achizitionare(inclusiv montaj)
















Constructie si instalatii
















Transport si montaje mj. Fixe
















Utilitati
















Cheltuieli pt. pornirea activ.
















Atingerea capacitatii planificate































Nota: Atat etapele investitiei, cat si perioadele se adapteaza proiectului propus


3.3. Surse de finantare a proiectului


Nr. crt.


Surse de finantare

Suma-mii lei-

Pondere-%-



Capital propriu





Credite bancare





Alte surse





Total




3.4. Fundamentarea evolutiei volumului activitatii in unitati fizice


Nr.

Crt.

Descrierea produselor

(codul)

U.M.

Anii



















































Total











3. Planificarea cheltuielilor de productie


3.1. Estimarea costurilor unitare si a preturilor de vanzare unitare


Nr. crt.

Articole de calculatie

P1


P2

P3

P4


Pret de achizitie(inclusiv materii prime si materiale directe)









Cheltuieli salariale directe(salarii, Cas, etc)






Total cheltuieli directe






Cheltuieli indirecte Din care:





- Combustibil, energie





- Alte cheltuieli






Total costuri






Cost unitar






Adaos comercial





Pret de vanzare





3.2. Evolutia cheltuielilor de circulatie(costurilor unitare) ale produselor


Nr.

Crt.

Denumirea produselor

(codul)

U.M.

Anii



















































Total









3.6. Evolutia preturilor unitare de vanzare ( fara T.V.A.)


Nr.

Crt.

Denumirea produselor

U.M.

Anii








































TOTAL






3.7. Prognoza veniturilor

- milioane lei -

Nr.

Crt.

Denumirea produselor

(codul)


































Total






3.8. Evolutia costurilor totale


Nr.

Crt.

Denumirea produselor

(codul)


































Total





3.9. Proiectarea profitului brut si net



Situatia veniturilor si cheltuielilor/perioada


P1

P2

P3

VENITURI din:

1.Vanzari(prestatii)




2.Venituri financiare




3.Alte venituri




I. TOTAL VENITURI(inclusiv TVA)




CHELTUIELI DIRECTE

1. Cheltuieli materiale




2. Cheltuieli cu manopera directa




II. TOTAL CHELTUIELI DIRECTE(1+2)





III. TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE





Din care: amortizare proiect




IV. TOTAL CHELTUIELI(II+III)





V. T.V.A.





VII. PROFIT IMPOZABIL





VIII. IMPOZIT PE PROFIT 25%





IX. PROFIT NET(VII-VIII)





X. PROFIT NET CUMULAT









3.10. Esalonarea rambursarii creditului


DATORIA CATRE BANCA -mii lei

RAMBURSARE - mii lei -

Anul

Perioada

Credit

Dobanda

Total

Data

Credit

Dobanda

Total





























3.11. Fluxul de numerar


FLUXUL DE NUMERAR/PERIOADA

P1

P2


P3


1. Numerar la inceputul perioadei




2. Intrari de numerar




a) din vanzari




- pe numerar




- pe credit




b) credite




c) alte intrari de numerar




A. TOTAL NUMERAR DISPONIBIL (1+2)




Iesiri de numerar




Cheltuieli directe:




a)cheltuieli materiale




- pe numerar




- pe credit




b)cheltuieli cu manopera directa




2. Cheltuieli indirecte




I. TOTAL CHELTUIELI(1+2)




II. CHELTUIELI INVESTITIONALE




din care: rate credit si dobanzi




III. INVESTITII DE CAPITAL




IV. T.V.A.




V.IMPOZIT PE PROFIT




B. TOTAL IESIRI DE NUMERAR(I+II+III+IV+V)




SURPLUS DE NUMERAR(A-B)








STUDIU DE CAZ II.

proiectarea UNEI SECTII DE PIESE AUTO


ETAPELE PROIECTULUI

  • Analiza generala;
  • Organizarea si dimensionarea sistemelor de fabricatie;
  • Stabilirea elementelor tehnico-economice din planurile intreprinderii;
  • Stabilirea costurilor si a preturilor;
  • Determinarea unor indicatori tehnico-economici.

TIPURI DE PRODUCTIE

  • Productie de masa;
  • Productie de serie (serie mica, mijlocie, mare);
  • Productie individuala (unicate).

PRINCIPIILE ORGANIZARII

  • Principiul proportionalitatii;
  • Principiul ritmicitatii;
  • Principiul simultaneitatii (paralelismului);
  • Principiul drumului minim;
  • Principiul continuitatii;
  • Alte principii, cum ar fi: Kanban, Just in Time, Zero defecte, etc.

STABILIREA PROFILULUI DE FABRICATIE


Produs

Denumire

Cantitate buc/an

P1

Faruri auto(FA)


P2

Piulita cubuca(PC)


P3

Surub reglare(SR)


P4

Crestare surub(CS)


In vederea fabricarii acestor produse a fost elaborat proiectul de executie constructiva si proiectul tehnologic.

In proiectul de executie constructiva se regasesc:

- structura produselor;

- materialele din care sunt realizate produsele;

- tratamente termice, acoperiri galvanice, etc.

b)   Procesul tehnologic se concretizeaza in fisa tehnologica; in aceasta fisa se indica ordinea tuturor operatiilor care se efectueaza asupra reperului; pentru fiecare operatie se precizeaza:

- utilajele pe care se executa;

- echipamentele folosite(SDV-uri,AMC-uri);

- categoria lucrarii;

- durata operatiei.

c) Alte date necesare:

- date privind utilajele(caracteristici tehnice, dimensiune, pret, etc.);

- date privind materialele si consumul specific;

- normative privind modul de amplasare al utilajelor;

- norme de consum de energie;

- grila de salarizare;

- norme de amortizare.

STABILIREA MANOPEREI CENTRALIZATE


N.cr

Utilaj

FA

PC

SR

CS

Nt

Q

Nt

Q

Nt

Q

Nt

Q

1

Presa 6t

2,847




0,337




2

Presa 10t

0,500








3

Presa 16t

1,745








4

Presa 25t

0,595








5

Presa 40t

1,385


0,3






6

Presa 60t

0,850








7

Presa 63t

1,640








8

Presa 80t

1,050








9

Presa 160t

0,630








10

Ap. Sudat

0,970








11

Nise vopsit

0,990








12

Foarfeca ghi

0,880








13

Masina filetat

0,635


0,3






14

Masina cresta

0,080


0,08


0,08


0,08


15

Masina gaurit

0,757


0,57


0,112




16

Masina rulat

0,450








17

Masin refulat

2,800








18

Masin retezat

0,250


0,25






19

Polizor

8,590




1,2




20

Srung bordur

1,140








21

Strung norma

1,150








22

Manual

2,180


1,18






N.A. valorile sunt obtinute din fisa tehnologica


STABILIREA NUMARULUI DE UTILAJE


Se face parcurgand urmatoarele etape:

1. determinarea numarului de masini calculat.

Nmc =

Q = productia, t = manopera, F= fond de timp disponibil,



F=[365 - (D + S + S + Z )] n* d = 2008h/an

D- duminici = 52

S- sambete = 52, Sl- sarbatori legale = 8

Zr- zile revizie = 2 Ns- numar schimburi = 1

ds- durata schimb = 8


2. determinarea numarului de masini admis.

Nma = [ Nmc ]


3. determinarea gradului de incarcare


g

Este indicat ca acest grad sa se incadreze in intervalul 0,85 < g< 1,15

Centralizator privind stabilirea numarului de utilaje



Nr

Cr

Denumire utilaj

FA Q=440.000

SR Q=400.000

PC Q=600.000

CS Q=200.000

F

Nmc

Nma

g

tn

tn

tn

tn
















1

Foarfeca ghilotina














2

Presa excentric 6t














3

Presa excentric 10t














4

Presa excentric 16t
















5

Presa excentric 25t














6

Presa excentric 40t














7

Presa excentric 60t














8

Presa excentric 63t














9

Presa excentric 80t














10

Presa 160t















11

Aparat sudura














12

Nise vopsit














13

Masina filetat














14

Masina crestat














15

Masina gaurit














16

Polizor de slefuit














17

Masina de rulat














18

Masina de retezat














19

Masina de refulat cap














20

Strung normal














21

Strung bordurat














22

Manual














DIMENSIONAREA LINIEI DE MONTAJ


Etapele principale ale dimensionarii sunt:


stabilirea tactului de productie a liniei

tact = intervalul de timp scurs intre doua iesiri succesive de pe linia de fabricatie;


tpl = Fdl = 3815ore/an = 228900min/an


Fdl - fond de timp disponibil al liniei; Ql- - productia pe linie; - suma timpilor de intreruperi

= ta+tom+tit


ta- timp de amorsare - timpul scurs panba la obtinerea primului produs;    ta = 6.8*251=1706,8

tom- timp de odihna si masa   tom= 30*251 =7530

tit- timp de intreruperi tehnologice    tit = 10*251 =2510

=11.746,8min


tpl = = 0,493 min/buc.


stabilirea tactului de fabricatie al liniei


tfl = tpl - ttr

ttr tfl

ttr- timp mediu de transport intre 2 operatii


c) stabilirea numarului de masini ( a locurilor de munca ) calculat pe linia de montaj

Nlmc = t'ni = manopera


d) stabilirea numarului de masini admis( locuri de munca)


Nlma= [Nlmc]


e) stabilirea gradului de incarcare pentru fiecare operatie pe linia de montaj


= gio


Ex. Nlmc1 = Nlma 1 = 1


Nlmc4 = Nlma4 = 1


f) stabilirea gradului de incarcare al liniei


gil = 0,75< gil < 1.2 gil­ =



Indicatori privind dimensionarea liniei de montaj


Nr. Crt.

Indicatori

Op1

Op2

Op3

Op4

Op5

Op6

Op7

Op8

Op9

Op10

Op11

Op12

Op13

1

tpl















2


tfl














3


Nlmc
















Nlma














5


gio














6


gil

















DETERMINAREA SUPRAFETELOR


Stabilirea suprafetelor pentru atelierul de prelucrari mecanice

Nr. Crt.

Utilajul

Buc.

Dimensiuni mp

Suprafete totale

0

1

2

3

4

1

Foarfeca ghilotina


12


2

Presa 6t


1


3

Presa 10t


1


4

Presa 16t


2


5

Presa 25t


2


6

Presa 40t


2


7

Presa 60t


2


8

Presa 63t


2


9

Presa 80t


4


10

Presa 160t


4


11

Masina filetat


1


12

Masina crestat


1


13

Masina gaurit


1


14

Masina rulat


1


15

Masina retezat


1


16

Masina refulat


2


17

Strung bordurat


3


18

Strung normal


3


19

Aparat de sudat


1


20

Manual


1



TOTAL






Atelier de acoperiri galvanice

Nr. Crit.

Utilajul

Bucati

Dimensiuni mp

Suprafete totale

0

1

2

3

4

1

Instalati de degresare

2

6


2

Baie zincare

1

2


3

Baie cromare

2

6


4

Baie nichelare

2

6


5

Baie cadmiere

1

3


6

Baie decapare

1

2


7

Tobe rotative

3

1



TOTAL





Atelier mase plastice

Nr. Cr.

Utilajul

Bucati

Dimensiuni mp

Suprafete totale

0

1

2

3

4

1

Masini injectat

4

2


2

Mese de lucru

6

1


3

Instalatii uscat

2

1



TOTAL





Atelier vopsitorie

Nr. Crit.

Utilajul

Bucati

Dimensiuni mp

Suprafete totale

1

Cuptor infrarosu

1

26


2

Nise vopsit

2

2



TOTAL





Atelier de polizare

Nr. Crit.

Utilajul

Bucati

Dimensiuni mp

Suprafete totale

1

Polizor





TOTAL





Centralizatorul suprafetelor compartimentelor de fabricatie


Nr. Crt.

Denumire atelier

Suprafete mp

1

Atelier prelucrari mecanice


2

Atelier acoperiri galvanice


3

Atelier mase plastice


4

Atelier vopsitorie


5

Atelier polizare



TOTAL



Stabilirea suprafetelor pentru magazii si depozite


determinarea suprafetelor pentru depozite cand materialele depozitate au greutate mare( pentru materii prime si materiale)

Smm =


Gb = gFA*QFA


gFA- greutatea unui far auto = 0,003t => Gb =0.,003*440.000

Gb- greutatea bruta (t) = 1320t

Zl - zile lucratoare = 253

qa - incarcarea admisa = 1,2t/mp

Kus - coeficientul de utilizare a suprafetelor = 0,7

- timp mediu de stationare = 5 zile


mm =


determinarea suprafetelor pentru magazii cand materialele depozitate au volum mare

- aplicam aceasta metoda pentru magazia de produse finite


Smpf =


VFA = L*l*i =0,3 * 0,2 * 0,25 = 0,015

Vb = VFA * QFA = 0,015 * 440.000 = 6600 m


Vb - volumul brut; hd - inaltimea; Kus - 0.7; Kuv - coeficientul de utilizare a volumului; - 10 zile



Centralizator Suprafete - Total


Nr. Crt.

Denumire compartiment

Suprafete

1

Compartiment de fabricatie


2

Magazia materiale


3

Magazia produse finite


4

Alte suprafete



TOTAL



STABILIREA VALORII INVESTITIEI SI A FONDULUI ANUAL DE AMORTIZARE


Atelierul prelucrari mecanice (mil. lei)

Nr.

Denumire utilaj

Nma

Valoarea de investit

Total

Cota de amort

Fond anual de   amort

0

1

2

3

4=2*3

5

6

1

Foarfeca ghilotina


8


10


2

Presa excentric 6t


5


5


3

Presa excentric 10t


5


5


4

Presa excentric 16t


6


5


5

Presa excentric 25t


7


5


6

Presa excentric 40t


7


5


7

Presa excentric 60t


7


5


8

Presa excentric 63t


8


5


9

Presa excentric 80t


9


5


10

Presa dublu efect160t


9


5


11

Aparat sudura


22


10


12

Masina filetat


3


10


13

Masina crestat


3


10


14

Masina gaurit


3


10


15

Masina de rulat


3


10


16

Masina de refulat cap


3


10


17

Masina de retezat


3


10


18

Strung normal


60


10


19

Strung bordurat


55


10


20

Manual


1


10


21

Banda montaj


28


10



TOTAL










Atelier pentru acoperiri galvanice

Nr.

Denumire

Nma

Valoarea investitiei

Total

%

Fond amortizare

1

Instalatie de degresare

2

8


5


2

Baie zincare

1

5


5


3

Baie cromare

2

5


5


4

Baie nichelare

2

5


5


5

Baie cadmiere

1

5


5


6

Baie decapare

1

5


5


7

Tobe rotative

3

4


5



TOTAL







Atelier mase plastice

Nr.

Denumire

Nma

Valoarea investitiei

Total

%

Fond amortizare

1

Masini injectat

4

40


10


2

Mese de lucru

6

1


10


3

Instalatie uscat

2

15


10



TOTAL







Atelier vopsitorie

Nr.

Denumire

Nma

Valoarea investitiei

Total

%

Fond amortizare

1

Nise vopsit


15


10


2

Cuptor infrarosu

1

90


10



TOTAL







Atelier polizare

Nr.

Denumire

Nma

Valoarea investitiei

Total

%

Fond amortizare

1

Polizor


20


10



TOTAL







Centralizator investitii directe si amortizarea aferenta


Nr.

Denumire compartiment

Valoarea investitiei

Fond amortizare

1

Atelier prelucrari mecanice



2

Atelier acoperiri galvanice



3

Atelier vopsitorie



4

Atelier polizare



5

Atelier mase plastice




TOTAL




In cadrul constructiilor montaj determinarea investitiei se face cu relatia:

ICM = Stot * c c = costul unitar al suprafetelor construite

c = 300 euro/m2


In afara investitiei directe mai exista si alte tipuri de investitii:

Investitiile directe reprezinta cheltuielile efectuate pentru lucrari de constructii, de instalatii si de montaj, pentru achizitionarea de utilaje, mijloace de transport, alte cheltuieli destinate crearii de noi mijloace fixe, pentru dezvoltarea, modernizarea, reconstructia celor existente, precum si valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate al mijloacelor fixe existente si al terenurilor (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de incarcare-descarcare) etc.


Investitiile conexe sunt acele investitii situate in amonte( privind furnizori de materii prime si materiale) sau in aval (privind beneficiarii de produse finite) fata de obiectul de investitie. Consideram aceste investitii100.000.000 lei si cota de amortizare de 5%.

Investitiile colaterale sunt acele investitii care asigura buna functionare a investitiei directe (cai de acces, drumuri, cale ferata, etc.). Consideram aceste investitii 80.000.000 si cota de amortizare de 5%.

Alte investitii = 100.000.000 cu 10% amortizare.


CentralizatorUL investiTiilor totale Si a fondului de amortizare


Nr.

Tip Investitie

Valoarea investita (mii lei)

Fond amortizare

1

Investitie utilaje



2

Investitie constructii montaj



3

Investitii conexe



4

Investitii colaterale



5

Alte investitii




TOTAL




STABILIREA COSTURILOR DIRECTE SI INDIRECTE


A) Stabilirea consumurilor si costurilor directe


Produs

Materii prime

Consum specific

Kg/buc

Pret unitar

Lei/kg

Costuri unitare

Nivel productie

Q

Costuri totale

mii lei

0

1

2

3

4=2*3

5

6=4*5

F.A.

Profil OL

0.75

900.000




Mat neferoase

0.75

82000




Tabla otel

0.25

950.000




Semifabricate



700.000



Alte materiale



670.000



Uzura SDV



420.000



F.A.

TOTAL 1






P.C.

Mat neferoase

0.06

950.000




Uzura SDV



30.000



P.C.

TOTAL 2






S.R.

Mat neferoase

0.065

950.000




Uzura SDV



20.000



S.R.

TOTAL 3






C.S.

Uzura SDV



1000



C.S.

TOTAL 4







TOTAL 1+2+3+4






Total OL =

Total tabla =

Total mat. nef. =

Total semifabr. =

Total alte mat. =

Total uzura SDV =

-------- ----- ------ ----- ----- -------------

TOTAL COSTURI DIRECTE =



B) Stabilirea consumurilor si a costurilor indirecte


pentru energia in scop tehnologic


Cest = 4* Fd * Nmc * Ki


Cest = consum energetic in scop tehnologic;

4 - puterea medie instalata;

Fd = fond de timp disponibil;

Ki = coeficient de incarcare- 0,8.


Costest = Cest * Cost unitar


pentru energie in scopul iluminatului


Ceeli = Supil * Consum specific

Consum specific = 0.015 kw/m2

Costeeli = Ceeli * Cost unitar * Tf



FONDUL DE SALARII


F. A. - Fond de salarii pentru muncitorii platiti in acord - direct productivi

Nr

Meseria

Categoria lucrarii

Manoper

min/buc

Tarif/h

Fond salarii

Fond salarii suplimentare


Total


0

1

2

3

4

5

6=4*5

7=6* 24/229

8=6+7

1

Presatori

III







2

Prelucratori masini

II







3

Sudori

II







4

Muncitori la mese de lucru

I







5

Vopsitori

III







6

Montaj

III








TOTAL









S.R. - Fond de salarii pentru muncitorii platiti in acord - direct productivi

Nr

Meseria

Categoria lucrarii

Manoper

min/buc

Tarif/h

Fond salarii

Fond salarii suplimentare


Total


0

1

2

3

4

5

6=4*5

7=6* 24/229

8=6+7

1

Presatori

III







2

Prelucratori masini

II








TOTAL








P.C. - Fond de salarii pentru muncitorii platiti in acord - direct productivi

Nr

Meseria

Categoria lucrarii

Manoper

min/buc

Tarif/h

Fond salarii

Fond salarii suplimentare


Total


0

1

2

3

4

5

6=4*5

7=6* 24/229

8=6+7

1

Presatori

III







2

Prelucratori masini

II







3

Muncitori la mese de lucru

I








TOTAL









P.C. - Fond de salarii pentru muncitorii platiti in acord - direct productivi

Nr

Meseria

Categoria lucrarii

Manoper

min/buc

Tarif/h

Fond salarii

Fond salarii suplimentare


Total


0

1

2

3

4

5

6=4*5

7=6* 24/229

8=6+7

1

Prelucratori masini

II








TOTAL









Fond salarii pentru muncitorii platiti in regie


Nr.

Meseria

Nr. Personal

Salar lunar

Total

(mii lei)

0

1

2

3

4=2*3*12

1





2





3






TOTAL





Fond salarii personal TESA


Nr.

Meseria

Nr. Personal

Salar lunar

Total

(mii lei)

0

1

2

3

4=2*3*12

1





2





3






TOTAL





FOND TOTAL SALARII


Nr.

Tipul salariului

Fond salarii

mii lei

Fond salarii suplimentare

(mii lei)

Total

(mii lei)

0

1

2

3

4=2+3

1

Salarii directe




2

F.A.




3

P.C.




4

S.R.




5

C.S.




6

Salarii regie




7

Salarii TESA





TOTAL






Centralizator cheltuieli indirecte


Nr.

Costuri indirecte

Valoare mii lei

1

Amortizare


2

Energie in scop tehnologic


3

Energie pentru iluminat


4

Uzura SDV


5

Salariu in regie si TESA


6

CAS 25%


7

Somaj 5%


8

Cheltuieli desfacere


9

Alte cheltuieli



TOTAL



Calcularea coeficientului de repartitie se face cu ajutorul urmatoarei formule:



Kr =


Kr = coeficientul de repartitie


PFA = Kr * CDfa

PPC = Kr * CDpc

PSR = Kr * CDsr

PCS = Kr * CDcs


CENTRALIZATOR PRIVIND PRETURILE PRODUSELOR


Articole de calculatie

F.A. Q=440.000

P.C. Q=600.000

S.R. Q=400.000

C.S. Q=200.000

Total

mii lei

Total 1

Unitar

Total 2

Unitar

Total 3

Unitar

Total 4

Unitar

I Costuri directe










a) Materiale










b) Salarii directe










c) CAS 25%










d) Somaj 5%










II Costuri indirecte










III Total CD+CI










IV Profit 20%










Pret productie

V=III+IV










VI TVA 19%










VII Pret vanzare











INDICATORI ECONOMICI


a) Cifra de afaceri.


CA =


b) Profitul brut


Pr = V - Ch


c) Rata profitului functie de cifra de afaceri

RP =


d) Indicatorul folosirii fondului de salarizare


r' =


e) Rata profitului in functie de marimea totala a costurilor de productie


RP =


f) Rata profitului in functie de marimea totala a capitalului


RP =


g) Productivitatea muncii;


W = Q/L ; W = Q/T


h) Durata de recuperare a investitiei


D = I/Pr


CA= cifra de afaceri; pi= pretul unitar; qi = cantitatea de produse vandute; CT = costul total;

r' = Indicatorul folosirii fondului de salarizare, Pr = profit brut, Fs = fond total salarii; K= capital;

Q = productia; L = numarul de lucratori; T = timpul; V= venituri; Ch = cheltuieli














BIBLIOGRAFIE


  1. Androniceanu, A. - Managementul schimbarilor, Editura ALL, Bucuresti, 1998
  2. Ardusatan Gavril. - Ideile de afaceri si evaluarea lor, Baia Mare, 2004.
  3. Bargaoanu A, Managementul proiectelor, Universitatea Virtuala de Afaceri;
  4. Beaton R., Maser Chr. Reuniting Economy and Ecology in Sustainable Development, Lewis Publishers, Boca Raton, New York, London, Washington D.C., 1999;
  5. Constantinescu D.A., Managementul proiectelor, Colectia Nationala, Bucuresti, 2001;
  6. Fundatia CDIMM Maramures, Management de proiect - elemente fundamentale, Baia Mare, 2008
  7. Haiduc, C., - Proiect economic privind intreprinderile mici si mijlocii, " Vasile Goldis" University Press Arad, 1999.
  8. Haiduc, C., - Economia si managementul firmelor mici si mijlocii, " Vasile Goldis" University Press, Arad, 2000.
  9. Haiduc Cristian, Soim Horatiu, Chiuzbaian Amelia, Managementul proiectelor economice "Vasile Goldis" University Press, Arad, 200
  10. Helfer, J.P., Kalika, M., Orsoni, I - Management. Strategie et Organisation Librairie Vuilbert, Paris , 1996.
  11. Kazamer Andrea - Managementul proiectelor, Crest Resource Center, 2004, odl.celodin.org/cd/ro/pdf/1_3.pdf
  12. Knudson J., Bitz I. - Project Management, AMACOM Books, ISBN 0814450431, 1991
  13. Kotler, Ph., -Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 1997;
  14. Lock D., Management de Proiect, Editura CODECS, 2000;
  15. Maynard H.B., -Manual de inginerie industriala, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1976;
  16. Nicolescu, O.; Verboncu, I.- Management, Ed. Economica, Bucuresti, 199
  17. Paina N. (coord.), - Bazele marketingului, Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Cluj-Napoca, 1996;
  18. Palmer D. - Financial Management Review, Management Reporting, Project Management - an Overview, no.231, www.FinancialManagementDevelopment.com
  19. Paun M. -Analiza sistemelor economice, Editura ALL, Bucuresti,1997;
  20. Puente Maria, - Everyone wants a shot at being millionaire ASA TODAY, August 16,2000;
  21. Proiecte economice. Managementul proiectelor - economice.ulbsibiu.ro/rom/studenti//proiecte_economice.pdf




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }