MANAGEMENTUL PRODUCTIEI INDUSTRIALE

(APLICATII)

TEMA DE VERIFICARE 1

METODE DE AMPLASARE A INTREPRINDERILOR INDUSTRIALE

1.Metoda costurilor de transport: Tarif-Volum-Distanta.

Prin metoda TVD, stabilirea efectiva a unor amplasamente se poate face in functie numai de costurile de distributie sau de aprovizionare si se bazeaza pe urmatoarea formula de calcul:

I=1

unde:

C - este costul total de distributie a cantitatilor cerute de beneficiari;

T_i - tariful de transport in u.m./unit. de masura/distanta pentru beneficiarul "i"

V_i - volumul transportat de la sursa la beneficiarul "i"

D_i  - distanta dintre sursa de aprovizionare si beneficiarul "i"

"i" = 1 . n reprezinta numarul beneficiarilor.

2.Metoda centrului de greutate.

Metoda presupune alegerea pozitiei de amplasare pe baza distantei medii fata de beneficiari/furnizori, aceasta distanta calculandu-se in raport cu un punct de origine arbitrar ales. Aceasta distanta se poate afla pentru situatii uni, bi sau tridimensionale. In naz unidimensional se masoara distantele de-a lungul unei axe (est/vest In cazul bidimensional distantele se masoara pe doua axe N-S si E-V. Daca nu se dau si alte date privind tarifele sau volumele de transport, pozitia de amplasare, denumita si centru de greutate, este data de distanta medie a beneficiarilor/furnizorilor fata de origine. Daca insa volumele, tarifele variaza intre amplasamente, atunci se vor lua in calcul si factori precum volum-distanta sau tarif-greutate-distanta (vezi exemplul urmator).

Aplicatie

Se considera trei firme A,B,C, cu urmatoarele date:

A furnizeaza firmelor B si C -15 tone la un pret de 4 u.m./t/km

B este aprovizionat cu 5 tone la un pret de 8 u.m./t/km

C este aprovizionat cu 10 tone la un pret de 6 u.m./t/km

Daca firmele sunt amplasate ca in figura 1., unde trebuie sa se amplaseze depozitul care sa distribuie produsele primite de la firma A firmelor B si C.

Coordonatele centrului de greutate se calculeaza pe baza formulei urmatoare:

unde:

Ti - reprezinta tariful de transport pe tona si km pentru fiecare amplasament "i";

Vi - cantitatea ce urmeaza a fi transportata de la sau pana la fiecare amplasament "i";

Zi - distanta, in km, care intre o origine arbitrar aleasa si fiecare punct "i".

Rezolvare

Tabel 1 - Problema centrului de greutate

Dat fiind faptul ca firma A inregistreaza costuri ridicate de transport si cantitatile transportate sunt mai mari, este normal ca depozitul sa fie amplasat mai aproape de aceasta firma. Asadar depozitul D va fi amplasat la 61,3 km distanta spre Est si km distanta spre Nord in raport cu punctul de origine ales.

3. Metoda compararii costurilor totale

Metoda compararii costurilor totale conduce la determinarea amplsamentului intreprinderii in functie de costurile fixe si variabile ale intreprinderii.

Costurile fixe sunt cele independente de volumul productiei sau de cererea de produse pe piata si includ: chiria cladirilor, a terenului ocupat, amortismente, facturile de energie electrica, termica, gaze, canalizare, impozitele pe cladiri si pe proprietate etc.

Costurile variabile sunt dependente de volumul productiei , volum care este dimensionat in functie de cererea pe piata si includ: plata salariilor, indemnizatiile de transport si altele, costurile materialelor ce sunt puse in opera, cheltuielile de transport a materialelor si ale produselor, cheltuieli de expeditie (ambalaje, taxe postale, vamale amenzi, cheltuieli legate de protectia mediului etc.).

In aplicarea acestei metode se parcurg etapele:

stabilirea variantelor de amplasare;

estimarea costurilor totale fixe si variabile pentru fiecare varianta si pentru diferite niveluri ale cererii;

reprezentarea in planul unor axe atent alese

(pe Ox - volumul cererii

Oy - costurile totale)

Exemplu

Daca pe O_y se iau costurile fixe vom constata:

- daca dependenta costuri-cerere este considerata liniara (reprezentarea prin linii drepte) atunci cele doua grafice se intersecteaza intr-un punct E in care nivelurile costurilor de la cele doua variante sunt egale pentru acelasi nivel al cererii;

- daca se opteaza pentru valori mai mari ale cererii fata de valoarea lui E, atunci se prefera V₂ (unde costurile totale sunt mai mici);

- pentru niveluri mai mici ale cererii fata de punctul E se prefera V₁ (costuri totale C_tv1 sunt mai mici).

In mod analog analiza se compara mai mult de doua variante.

4.Metoda coeficientilor de importanta

Metoda coeficientilor de importanta combina factorii cantitativi cu cei calitativi, cei calitativi, nu lipsiti de importanta, sunt greu de cuantificat. Intre acestia se regasesc preferintele proprietarilor sau consumatorilor, preferintele echipei manageriale.

Aplicarea acestei metode se face cu dificultate pe baza analizei multicriteriale si se realizeaza in etapele:

se stabilesc toate variantele de amplasare si cele de decizie ce se pot lua;

se precizeaza criteriilor principale care stau la baza alegerii deciziei finale;

se evalueaza prin puncte fiecare alternativa folosindu-se scari de apreciere diferite (de la slab la f. bine, respectiv dela1la 100);

evaluarea fiecarui criteriu in functie de preferintele decidentului;

se stabileste media ponderata (ponderata cu valoarea stabilita la aprecierea importantei acordate de catre decident) si se alege varianta cu cel mai bun rezultat al mediei ponderate.

Aplicatie

Se considera doua variante decizionale pentru care se stabilesc factorii de influenta, punctajul constant (pe o scara de la 1 - 100) pentru fiecare factor de influenta precum si coeficientii de importanta tot pentru aceiasi factori de influenta (coeficientii de importanta stabiliti de catre echipa manageriala).

Total medie ponderata 64,5 66,25

Se va alege varianta B ca fiind cea mai avantajoasa (media ponderata cea mai mare 66,25)

TEMA DE VERIFICARE 2

ALEGEREA TIPULUI OPTIM DE UTLIAJ

Pentru inlocuirea unui utilaj existent, exista posibilitatea obtinerii unui nou utilaj din 4 tipuri existente pe piata cu aceleasi performante din punct de vedere tehnic. Sa se determine tipul optim de utilaj pentru inlocuirea celui existent, cunoscand ca pentru cele 4 tipuri cheltuielile de intretinere in fiecare ciclu sunt:

Cheltuielile de achizitionare(A) sunt:

pentru U1: 160.000 um

pentru U2: 170.000 um

pentru U3: 180.000 um

pentru U4: 175.000 um

Varianta optima pt. min

A - cheltuieli de achizitie

n - nr. de achizitii

p - nr. de cicluri de intretinere si reparatii

Chirj - cheltuieli de intretinere si reparatii pt. ciclul j.

-MIN-VARIANTA OPTIMA

CALCULUL SUPRAFETELOR DE PRODUCTIE

Calculul necesarului de suprafata se face pornind de la fiecare utilaj in parte pentru care se calculeaza suprafata totala de productie dupa relatia:

St = Ss + Sg + Se

unde:

-Ss- suprafata statica;

-Sg- suprafata de gravitatie;

-Se- suprafata de evolutie.

Suprafata statica reprezinta suprafata pe care se aseaza efectiv utilajul, putandu-se determina in functie de dimensiunile acestuia.

Suprafata de gravitatie este necesara pentru servirea de catre muncitor a locurilor de munca, sau pentru depozitarea materialelor. Aceasta suprafata se determina dupa relatia:

Sg = Ss x N

unde:

N - numarul laturilor din care poate fi servit utilajul de catre muncitor

Suprafata de evolutie este necesara pentru deplasarea personalului din sectie si pentru efectuarea diferitelor transporturi si se determina cu ajutorul urmatoarei relatii:

Se=(Ss + Sg)K

unde:

K - este un coeficient de suprafata, ale carui valori sunt cuprinse intre 0,05 si 3 in functie de specificul locului de munca.

Aplicatie:

Atelierul de prelucrari mecanice al unei societati comerciale primeste o comanda de 100.000 produse P anual. Regimul de lucru al atelierului este de doua schimburi a 8 ore. Timpul pentru reparatii planificate reprezinta 10% din fondul de timp nominal. Utilajele existente in acest atelier au urmatoarele caracteristici:

■ au o suprafata statica medie de 10 m²;

sunt servite de ambele parti ale utilajului;

coeficientul de suprafata de evolutie K = 1,5;

norma de timp de prelucrare mecanica a unui produs este de
0,5 h/produs;

coeficientul de utilizare a timpului este 0,90

.

Rezolvare:

Timpul disponibil al utilajelor:

T_d=x16 =

(255-10%x255)x16 = 229,5x16 = 3672h

Numarul de utilaje necesare in atelierul de prelucrari mecanice:

Nu=Qxu/KxT_d= 100.000x0,5 / 0,9x3672 = 15 utilaje

Suprafata de productie a atelierului:

S_Tp=15xS_t

S =10m²

S_g =10x2 = 20 m²

S_e=(l0 + 20)xl,5 = 45m² S_t =10 + 20 + 45 = 75 m²

S_Tp =15x75 m² =1125 m²

TEMA DE VERIFICARE 3

CALCULUL PARAMETRILOR LINIILOR DE FABRICATIE IN FLUX

Aplicatie:

S.C. "X" are ca activitate principala productia de utilaje agricole. Tehnologia de fabricatie a unui produs cuprinde 5 operatii realizate pe locuri de munca specializate astfel:

Op. I - mecanizata - t₁=8 min.

Op. II mecanizata t₂= 6 min.

Op. III - mecanizata t₃= 5 min.

Op. IV - manuala - t₄=2 min.

Op. V - manuala t₅=3 min.

La prima operatie 6 din cele 8 min. reprezinta timpul de lucru automat al masinii(ta₁). La cea de-a doua operatie 4 din cele 6 min. reprezinta timp de lucru automat al masinii(ta₂). Cunoscand ca programul unui schimb(Pp) de 8 ore este de 900 buc, intreruperile reglementate in cadrul unui schimb(Ti) sunt de 30 min, distanta medie intre doua locuri  de munca (d) este de 3 m si ca locurile sunt amplasate pe ambele parti ale unei benzi transportatoare, se cere sa se stabileasca parametrii iniei de fabricatie si tipul acesteia.

Rezolvare:

Parametrii liniei de fabricatie in flux.

1.Tactul(cadenta) liniei(C)

=[(8x60)-30]/900 = 0,5min./buc.

unde: T_d reprezinta marimea timpului disponibil, exprimat in minute;

2. Ritmul liniei (R ) reprezinta marimea inversa a cadentei .

=1/0,5= 2buc/min. 

3.Numarul locurilor de munca (Nlm), al utilajelor si al muncitorilor liniei in flux :

Nlm= t_i/ C

Nlm₁=8/0,5=16 utilaje

Nlm₂=6/0,5=12 utilaje

Nlm₃=5/0,5=10 utilaje

Nlm₄=2/0,5=4 posturi manuale

Nlm₅=3/0,5=6 posturi manuale

Nlm=48 locuri de munca

Obs: Daca rezultatul nu este un numar intreg, acesta se rotunjeste in plus.

4.Numarul de muncitori (Nm) se stabileste pe baza numarului locurilor de munca si al masinilor, precum si a normei de servire (Ns), dorind sa se realizeze o incarcare maxima a muncitorilor prin folosirea lucrului la mai multe masini.

Nm_i = Nlm_i /Ns_i

Pentru fiecare operatie se calculeaza numarul locurilor de munca si norma de servire (Ns_i )a utilajelor. Astfel se incearca sa se asigure utilizarea fondului de timp disponibil al muncitorului la maximum.

Norma de servire se determina cu formula:

Ns_i=ta_i/toc_i+1

unde:

ta_i-timp automat al masinii

toc_i-timp ocupat al muncitorului

Nm₁=16/4=4muncitori;  Ns_{1 =} ta₁ /toc₁+1=6/2+1=4utilaje

Nlm₂=6/0,5=12 muncitori; Ns₂₌ta₂/toc₂+1=4/2+1=3utilaje

Nm₃=Nlm₃=5/0,5=10 utilaje

Nm₄=Nlm₄=2/0,5=4 posturi manuale

Nm₅=Nlm₅=3/0,5=6 posturi manuale

Nm=36 muncitori

5.Lungimea liniei (L), in functie de numarul de produse ce se prelucreaza pe linie si distantele dintre ele, folosind urmatoarea formula:

L= (d_ca x Nlm)- cand locurile de munca sunt amplasate pe o parte a benzii transportoare

Sau

L= (d_ca x Nlm)/2=(3x 48)/2 = 72m - cand locurile de munca sunt amplasate pe ambele parti ale benzii transportoare

unde: d_ca -reprezinta distanta intre centrele a doua repere, piese, produse alaturate, exprimata in metri;

n_ps - numarul de piese, repere, produse care se gasesc in acelasi timp pe linie si care este egal cu numarul locurilor de munca Nlm.

6.Viteza benzii transportoare (V):

=3/0,5=6m/min. 

Analiza si aprecierea naturii liniilor de productie in flux se face
prin luarea in considerare a doi indicatori :gradul de inegalizare al fluxului si
gradul de incarcare al liniei.

Gradul de inegalizare al fluxului exprima nivelul de sincronizare a operatiilor tehnologice ce se executa la linia tehnologica. Sincronizarea presupune aducerea consumurilor de timp pentru fiecare operatie pana la marime egala sau multipla cu tactul liniei.

Gradul de inegalizare al fluxului se determina cu relatiile :

  = (0,5 - 0,5)/0,5 = 0

=(8+6+5+2+3)/(16+12+10+4+6)=0,5

unde:

ki - gradul de inegalizare al fluxului

C - tactul de lucru al liniei

t im - durata medie a unei operatii tehnologice la un loc de munca

ti - durata operatiei tehnologice

Mj   - numarul locurilor de munca(Nlm) la care se realizeaza operatia j

j=1 n - numarul operatiilor tehnologice ce se executa pe linie

Pe baza marimii lui ki se apreciaza natura fluxului liniei tehnologice

dupa cum urmeaza :

ki linie in flux continuu si tact impus (reglementat);

0 <ki< 0,05- linie in flux continuu si tact liber;

ki > 0,05 - linie in flux intermitent

Gradul de incarcare al liniei (ki) se defineste ca raportul intre timpul necesar pentru executarea unei piese la toate operatiile tehnologice si timpul in care piesa se afla efectiv pe linie .

= 24/0,5x48=1

ki=1-linie in flux continuu si tact impus (reglementat);

0,95<ki<1-linie in flux continuu si tact liber;

ki < 0,95- linie in flux intermitent.

TEMA DE VERIFICARE 4

CALCULUL NECESARULUI DE ENERGIE ELECTRICA

Aplicatie:

Sa se elaboreze balanta energiei electrice a unei intreprinderi industriale stiind ca:

-planul anual de productie (Q_i) prevede fabricarea unui volum de 1400 t din produsul A si 3800 t din produsul B ;

- norma de consum de energie electrica /t (nc_i) este de 730kwh/t respectiv 880 kwh/t;

- intreprinderea dispune de un numar de 240 de motoare;
- puterea instalata a unui motor (P_i) este de 3,6kwh ;

- timpul programat de functionare al unui motor(nf) in cursul unui an este de 4600 ore;

- coeficientul de simultaneitate(Ks) a functionarii motoarelor este de 0,8 ;

randamentul motoarelor(R_m) este de 90% ;

valoarea factorului putere(Fp) este de 0,8 iar pierderile pe retea(Kpr) de 4% ;

pentru iluminatul in cadrul intreprinderii exista 60 de becuri de 60 W,
80 de becuri de 40W si 50 de becuri de 20W ;

regimul de iluminare este urmatorul :

Trim. ore/zi*70 zile/an

Trim. II - 6 ore/zi*75 zile/an

Trim.III - 4 ore/zi*77 zile/an

Trim. IV - 4 ore/zi*78 zile/an

- coeficientul de simultaneitate al becurilor (Ks) este de 0,8 si alimentarea
cu energie electrica se face din exterior.

Rezolvare :

a)Energie electrica tehnologica Wteh

Wteh= Q_i x nc_i = (1400x730)+ (3800x880)= 1022000 + 3344000 = 4.366.000 KWh

b)Energie electrica pentru forta motrice Wfm

Wfm ₌(Pi x nf x Ks x Fp) / (1+ Kpr) x Rm =

= (240 x 3,6 x 4600 x 0,8 x 0,8)/ (l + 0,04) x 0,90 = 2.717.538 KWh

c)Energie electrica pentru iluminat Wil

Wil = (Pi x nf x Ks ) /1000 =

=[(60x60 + 80x40 + 50x20) x (8x70 + 6x75 + 4x77 + 4x78) x 0,8] / 1000=

=12.714KWh

BALANTA ENERGETICA

EEDE - energie electrica din exterior

EESP- energie electrica din surse proprii

CALCULUL NECESARULUI DE COMBUSTIBIL PENTRU INCALZIRE

Aplicatie:

Sa se calculeze cantitatea de combustibil necesare producerii aburului la utilizarea incalzirii cladirilor S.C. X. Astfel, volumul incaperilor de incalzit este de 200000 m³, perioada din anul in care se asigura incalzirea este de 200 zile timp de 15h/zi. Temperatura ce trebuie asigurata in interior prin incalzire este de 20°, iar cea exterioara de -10°C.la un consum specific de abur 4kg.

Caracteristicile aburului folosit la incalzit sunt:

Puterea calorica a aburului este de 500 kcal/kg;

Presiunea aburului este de 4 atmosfere.

Centrala termica are un randament de 90%, carbunele folosit la producerea

aburului avand puterea calorica de 5500 kcal/kg.

Determinati necesarul de abur al SC. X

Rezolvare:

a)    NA = V/1000 x Ti x Nca x (ti - te) = x 200x15x4x[20-(-l 0)] = =72000000kg abur = 72000 t/abur.

unde:

NA - necesarul de abur;

V - volumul incaperilor de incalzit

Nca - norma de consum de abur pentru ridicarea cu l° C a temperaturii

unui m³ de volum intr-o ora;

ti - temperatura medie ce trebuie asigurata in interior;

te temperatura medie exterioara.

Nc = NA x kcal /Rc x Pc = (72.000.000 x 500) / 0,90x5500 = 7273 t carbune.

unde:

Nc- necesarul de combustibil pentru obtinerea aburului in centrala termica;

kcal - puterea calorica a unui kg de abur;

Rc- randamentul centralei termice;

Pc- puterea calorica a combustibilului utilizat la producerea aburului.

CALCULUL NECESARULUI DE MIJLOACE DE TRANSPORT INTERN

Realizarea planului de productie al sectiei "S' necesita aprovizionarea sa cu o cantitate de Q = 100t materiale zilnic ce sunt depozitate in depozitul "D' aflat la o distanta de 500 m de sectia "S', regimul de lucru fiind de trei schimburi a cate 8 ore.

Se cere: numarul de mijloace de transport (electrocare) necesare asigurarii transportului. Caracteristicile tehnice de exploatare ale electrocarului sunt:

capacitatea de transport unitara   q = 0,5 t;

coeficientul de utilizare a capacitatii unitare K = 0,8;

viteza de deplasare v =5 km/h;

timp de asteptare ta = 0 min.

timp necesar incarcarii ti = 4 min.

timp necesar descarcarii td = 5 min.

Fondul de timp de lucru al unui muncitor (electrocarist) este utilizat in proportie de 90%

Sistemul de organizare a transportului este de timp pendular, intr-un singur sens.

Rezolvare:

Pentru transport pendular intr-un sens:

N_mt = Q (ti + td +ta + tc ) / q x K x Ft =

= 100(4+5+12+0) / 0,5 x 0,8 x 3 x 8x 60min x 0,9 = aprox. 4 electrocare

unde

t_c - timpul cursei

Ft- fond de timp in care este transportata cantitatea Q

tc= d/v

d = 2x500m = 2 x 0,5km

t_c = 2 x 0,5 / 5km / 60min. = 12 min

ATENTIE!

Pentru transport pendular in ambele sensuri :

N_mt = Q (2ti + 2td +ta + tc ) / q x K x Ft

CALCULUL COSTULUI DE PRODUCTIE UNITAR

Sa se calculeze costul unitar al produsului x pe baza datelor din tabelul 1, stiind

Cheltuielile comune ale sectiei = 820.000

Cheltuielile generale ale intreprinderii =1.400.000

Salarii directe totale =1.500.000

Cantitatea fabricata=50.000 buc

Calculul costului unitar al produsului x