QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente management

Locul managementului operational al productiei in managementul firmei



LOCUL MANAGEMENTULUI OPERATIONAL AL PRODUCTIEI IN MANAGEMENTUL FIRMEI


Managementul operational al productiei reprezinta procesul de stabilire constienta si de atingere a obiectivelor derivate cu ajutorul functiilor manageriale, in domeniul fabricarii produselor, pregatirii productiei, mecano-energetic,  CTC, SDV-urilor, metrologiei, utilizand in mod eficient resursele umane, materiale, financiare si informationale. Managementul operational al productiei este parte componenta a managementului intreprinderilor, intre ele existand o stransa legatura, un schimb reciproc de informatii. Astfel, managementul de ansamblu al intreprinderii opereaza cu perioade de timp mai mult sau mai putin lungi (an, semestru, trimestru) si are ca drept scop sa realizeze legaturile intreprinderii cu exteriorul, facand abstractie de aspectele de amanunt ale procesului de productie. Obiectivele fixate de managementul de ansamblu se refera la toate domeniile si laturile activitatii economico-sociale ale intreprinderii: productie, aprovizionare, desfacere, dezvoltare, personal.



Spre deosebire de managementul de ansamblu, managementul operational al productiei se refera numai la verigile organizatorice interne (sectii de productie, ateliere, servicii), opereaza cu perioade scurte de timp (luna, decada, saptamana, zi, schimb de lucru, si uneori chiar ora) si se ocupa in mod special de aspectele de amanunt ale procesului de productie.

Ca urmare a operativitatii muncii de management, prin instituirea conducerii la nivelul functiilor si activitatilor desfasurate in intreprinderile industriale, se pot identifica:

managementul operational al cercetarii-dezvoltarii;

managementul operational al productiei;

managementul operational al activitatilor comerciale;

managementul operational al activitatii financiar-contabile;

managementul operational al activitatii de personal.

Fundamentarea managementul operational se realizeaza prin managementul strategic si cel tactic, care asigura indeplinirea obiectivelor unitatii in conditii de eficienta economica (fig. 1.1)












Fig.1.1 Fundamentarea managementului operational prin

managementul strategic si cel tactic


Managementul operational al productiei se realizeaza in etape care se interfereaza si se conditioneaza reciproc (fig.1.2).

In contextul actiunilor omogene, complementare sau convergente, orientate in directia realizarii obiectivelor propuse, managementul operational indeplineste urmatoarele functii: functia de informare, functia de fundamentare a normativelor necesare repartizarii in timp si spatiu a sarcinilor de productie, functia de elaborare a programelor de productie operative, functia de urmarire si reglare operativa a productiei.












OPERARE

 
MASURI


CORECTIVE



ABATERI

 



Fig.1.2 Managementul operational - etape si interferente cu

managementul strategic si managementul tactic


Functia de informare se refera la fluxul de informatii ascendent si descendent ce se stabileste intre compartimentul de programare, pregatire si urmarire a productiei (P.P.U.P.) si celelalte compartimente din intreprindere. Spre exemplu, compartimentul P.P.U.P. primeste de la compartimentul de pregatire a fabricatiei informatii referitoare la structura produselor ce trebuie executate, la tehnologic etc., de la verigile de productie primeste informatii cu privire la marimea capacitatilor de productie, starea tehnica a utilajelor si instalatiilor etc.. Prin prelucrarea informatiilor primite, compartimentul P.P.U.P. elaboreaza o serie de documente ce servesc la declansarea productiei. Totodata, compartimentul P.P.U.P. constituie o sursa de informare a altor compartimente, inclusiv cele apartinand managementului de ansamblu.

Functia de fundamentare a normativelor necesare repartizarii in timp si spatiu a sarcinilor de productie are un continut complex si include probleme de stabilire a ritmurilor de fabricatie, a marimii loturilor de fabricatie, de calcul a duratelor ciclurilor de fabricatie  etc.. Prin aceste normative se pun bazele repartizarii in timp si pe executanti a sarcinilor de productie.

Functia de elaborare a programelor de productie operative cuprinde probleme referitoare la desfasurarea sarcinilor de productie din programul de productie anual al intreprinderii pe perioade scurte de timp si pe verigi de productie. Continutul acestei functii se refera la o categorie de probleme complexe, cum sunt: stabilirea sarcinilor fizice, ordonantarea fabricatiei, determinarea termenelor de incepere a executiei operatiilor tehnologice, repartizarea operatiilor pe locuri de munca. In procesul de elaborare a programelor de productie operationale se asigura echilibrul intre verigile de productie care concura cu executarea sarcinilor programate, ceea ce inseamna ca prin aceasta functie se pun bazele unei activitati ritmice neintrerupte.

Functia de urmarire si reglare operationala a productiei are un  caracter preventiv si consta in aceea ca, pe baza unui control sistematic, descopera la timp cauzele care genereaza abateri de la desfasurarea normala a procesului de productie. Prin activitatea de reglare programele de productie operative sunt reactualizate sub aspectul volumelor, termenelor si ordinei de executie. Totodata se stabilesc masuri pentru recuperarea intarzierilor in realizarea programelor de productie operationale.

Ca domeniu distinct al intreprinderilor, in special industriale, managementul operational al productiei poate fi abordat ca un sistem, (intitulat sistemul managementului operational al productiei) structurat pe subsisteme si cu variabilele specifice acestuia (fig.1.3).

Referindu-ne la structura sistemului, se pot evidentia in cadrul acestuia trei subsisteme, astfel:

subsistemul de elaborare a programelor de productie;

subsistemul de lansare in fabricatie;

subsistemul de control al intreprinderii programelor de productie.





c1 c2 .. cr

SISTEMUL MANAGEMENTULUL OPERATIONAL AL PRODUCTIEI

 


u1 y1

u2   y2

: :

um yn




z1 z2 .. zp


Fig.1.3 Sistemul managementului operational al productiei



O atentie deosebita trebuie acordata variabilelor sistemului, clasificate in: variabile de intrare, si de iesire, perturbatoare si de comanda. Sa consideram ca sistemul de management operational al productiei ii sunt specifice variabilele de intrare u1, u2, . um, variabilele de iesire y1, y2, yn, variabile perturbatoare z1, z2, zp, variabile de comanda c1, c2, cr (fig.1.3). Aceasta se caracterizeaza prin urmatoarele multimi:


U = (u1,u2,,um)= , k = 1,2, ,m

Y = (y1,y2,,yn) = , q = 1,2, ,n

Z = (z1,z2,,zp) = , l = 1,2, ,p

C = (c1,c2,,cr) = , s = 1,2, ,r

Plecand de la considerentul ca sistemul luat in discutie este dinamic, timpul va fi implicit asociat variabilelor:

U(t) = [u1(t),u2(t),,um(t)] = ,k = 1,2,,m

Y(t) = [y1(t),y2(t),,yn(t)] = , q = 1,2,,n

Z(t) = [z1(t),z2(t),,zp(t)] = , l = 1,2,,p

C(t) = [c1(t),c2(t),,cr(t)] = , s = 1,2,,r

O asemenea notatie arata ca fiecare componenta a variabilelor u, y, z, c are valori diferite ale timpului.

In continuare se prezinta variabilele sistemului, punand in evidenta modul de concretizare a acestora.

Variabilele de intrare provin din majoritatea activitatilor desfasurate in intreprinderea industriala, astfel:

in activitatea de planificare, variabilele se refera la: capacitatea de productie pe subunitati structurale de fabricatie, forta de munca programata si indicii de utilizare a capacitatilor si fortei de munca;

activitatea de pregatire tehnica a fabricatiei, careia ii sunt specifice urmatoarele variabile: fazele de pregatire si executie, structura produselor pe articole componente, cantitati de articole pe produs, operatiile tehnologice pe articol si inlantuirea lor, ordinea de montaj a articolelor si timpul urmat pe articol, categoria lucrarii, formatia de lucru, norma de servire si consumurile specifice;

activitatea de intretinere, reparare utilaje si gospodarirea energiei: intervalul masinilor si utilajelor existente, intreruperi programate in functionarea utilajelor, restrictii de energie;

activitatea de aprovizionare: stocuri de materii prime si materiale, modalitati de aprovizionare;

activitatea de desfacere: denumirea si identificarea produsului, cantitatea contractata, termenul de livrare;

activitatea de personal - retribuire: numarul mediu scriptic pe meserii, prezenta zilnica a personalului pe locuri de munca, categoria de incadrare a muncitorilor;

activitatea de control tehnic de calitate: certificarea calitatii articolelor, cantitati de articole si produse de remaniat, cantitatea de articole si produse rebutate, rezultatul analizelor efectuate.

Variabile de iesire se concretizeaza in informatii cu privire la cantitatile de produse executate pe intervale reduse de timp si subunitati structurale de fabricatie, cantitatile de materii prime necesare indeplinirii programelor de productie, abateri de la tehnologia stabilita etc..

Variabile perturbatoare, care actioneaza constant asupra sistemului de management operational al productiei, se refera la: modificarea sau decalarea termenelor de livrare, cereri suplimentare de produse lansate in fabricatie, renuntarea la unele produse, caderi ale utilajelor, absenta personalului si altele.

Variabilele de comanda reprezinta complexul de decizii operative care au ca scop mentinerea functionalitatii sistemului in conditii de eficienta.

Analiza sistemului de management operational al productiei impune, totodata, luarea in considerare a starii sistemului, ca o caracteristica a acestuia intr-un moment al functionalitatii sale. Cum un asemenea sistem poate avea o multime de stari admisibile, se poate spune ca starea sistemului in momentul 't' reprezinta vectorul in spatiul starilor sistemului. In acelasi timp, starea sistemului supus analizei exprima masura in care acesta este capabil sa atinga un anumit nivel de performanta, o mare importanta in studiul sistemului avand-o starile initiala si finala ale acestuia.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }