QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate management

Clasificarea deciziilor financiare manageriale prin prisma pozitiilor bilantului contabil





CLASIFICAREA DECIZIILOR FINANCIARE MANAGERIALE PRIN PRISMA POZITIILOR BILANTULUI CONTABIL


Specific managementului financiar ii sunt doua functii fundamentale cu care opereaza in cadrul mecanismelor intreprinderii si anume: a).- planificarea si controlul activitatilor din intreprindere prin prisma criteriilor financiare; b).- fundamentarea si adoptarea de decizii financiare manageriale.


1. -Planificarea si controlul activitatii prin prisma criteriilor financiare vizeaza cu precadere:




a) mentenanta firmei, capacitatea de a produce: - inlocuiri / - modernizari/ retehnologizari

b) expansiunea -a evalua si exploata posibilitatile de utilizare eficienta a capacitatilor existente (reproiectari, imbunatatiri, eliminarea locurilor inguste) : - a pune in opera noi proiecte de investitii; -achizitii; -fuziuni

2. -Fundamentarea si adoptarea de decizii financiare manageriale

a)decizii privind plasamentul de capital pe termen lung si utilizarea eficienta a capitalului fix

b)decizii privind capitalul circulamt

c)decizii privind finantarea pe termen lung


  • Decizii privind valorile aflate in exploatare

Decizii privind valorile realizabile pe termen scurt

-optimizareasi definirea politicii de credit comercial

-gestiunea portofoliului de hartii de valoare

Decizii privind lichiditatile firmei

-marja de siguranta a disponibilitatilor banesti

-privind activele de tip hotmoney

  • Decizii privind finantarea firmei pe termen lung

a)decizii privind constituirea de capital propriu

-constituirea capitalului social

-constituirea rezervelor

b)decizii privind capitalul imprumutat

-politicile de indatorare pe termen lung, mediu si scurt

c) politicile de dividende si autofinantare


DECIZIILE PRIVIND CAPITALUL FIX se refera la procurarea si intretinerea

aparatului tehnologic al intreprinderii care in principal au o pronuntata tenta economica. Managementul financiar urmareste prin decizii in acest domeniu finalitatea plasamentelor, randamentul financiar al capitalului, profitul sperat; prin aceasta ele devin automat si decizii financiare.

Orice actiune in domeniul capitalului fix, orice proiect investitional, e absolut necesar sa fie validat si prin prisma criteriului financiar, profit, valoare actualizata neta, rata interna de randament.

Importata acestor decizii este data de faptul ca se refera la modul concret de utilizare a capitalului inglobat in active fara de care intreprinderea nu poate exista si functiona. Ele privesc potentialul productiv al intreprinderii ca element ce da dimensiunea iesirilor din sistem, de a crea utilitati.

DECIZIILE REFERITOARE LA CAPITALUL CIRCULANT se refera la

dimensionarea activelor circulante menite sa asigure substanta si continuitatea procesului productiv (nevoia minima necesara) Ele trebuie sa inglobeze nevoia minima de capital necesar. Caracteristica lor principala este ca se afla in opozitie cu decizia economica si tehnica pe care o promoveza alte centre de responsabilitate din intreprindere. De aici permanenta confruntare a deciziei financiare de acest tip cu decizia economica si tehnica pe durata derularii actului conduceri.


DECIZII REFERITOARE LA FINANTAREA PE TERMEN LUNG

Sunt decizii care vizeaza supravietuirea intreprinderii prin prisma solvabilitatii, a echilibrului financiar pe termen lung. Sunt decizii cu tenta pur financiara, si au implicatii majore asupra gestiunii intreprinderii, strategiei sale de piata. Acest tip de decizii se considera un factor de crestere a eficientei. Ele mai vizeaza si oportunitatea procurarii capitalului, costul rezonabil de capital, sursa de provenienta a capitalului. sunt nemijlocit legate de accesul firmei, functie de performantele financiare, la resursele suplimentare de capital de pe piata.

Aceaste decizii nu privesc din punct de vedere fizic mijloacele afectate realizarii productiei, ci structura de capital, structura financiara, a firmei, politicile de indatorare, politicile de distribuire a profitului, politici privind valoarea de piata, motiv pentru care dupa maniera in care se fundamenteza si se adopta ele reprezenta intr-un final expresia credibilitatii pe care intreprinderea o prezinta in fata tertilor in actiunile pe care ea le intreprinde pe piata.

Principiul fundamental de care trebuie sa se tina seama in materie de decizii, privind finantarea pe termen lung, este acela al echivalentei cronologice. Potrivit lui, orice plasament de capital in active trebuie sa fie finantat pe seama unei resurse a carei durata de exigibilitate este egala cu durata de existenta a plasamentului.

De aici si reguli extrem de stricte privind comportamentul in domeniul finantarii si anume:

1. -Pentru ca echilibrul financiar pe termen lung sa fie cat mai consistent, aceasta reprezinta un factor ce conditioneaza functionarea mecanismului firmei, este necesar ca cea mai mare parte a capitalului fix (plasamentele) sa fie acoperite cu capitalul propriu. In felul acesta se atenueaza riscul si se ofera actionarilor un grad mai inalt de siguranta, iar creditorilor un grad mai inalt de credibilitate. Se creaza totodata posibilitatea unui acces permanent pe piata la resurse suplimentare de capital.

2.- In finantare necesarul de active imobilizate trebuie sa fie acoperit in intregime pe seama capitalului permanent, pentru ca numai asa se poate respecta deplin criteriul echivalentei cronologice.

3.- Activele circulante sa fie finantate partial pe seama fondului de rulment net. Fondul de rulment net trebuie dimensionat optim intrucat aceasta oglindeste maniera in care se realizeza echilibrul pe termen scurt, prudenta pe care echipa manageriala o manifesta pentru a evita blocajele financiare, inclusiv falimentul.

Deciziile privind fondul de rulment net se afla in campul unor contradictii determinate de costul de capital pe termen scurt, eficienta cu care se utilizeaza resursa reprezentand capitalul permanent.

Practica pe piata financiara dovedeste ca in general costul capitalului pe termen scurt, relativ este mai scazut decat costul capitalului pe termen lung. Tendinta managerului este de a lucra cu un fond de rulment net cat mai mic, de a acoperi nevoia de capital prin credite pe termen cat mai scurt. Procedand asa managerul se expune riscului in privinta lichiditatilor pe seama carora isi onoreaza obligatiile la scadenta. Pentru a fi un manager prudent este necesar sa se lucreze cu fond de rulment net pozitiv , dar suficient , sa fie preocupat de masurile prin care sa accelereze viteza de rotatie a activelor circulante si de posibilitatea de onorare la scadenta a obligatiilor fata de terti.


2.6.-RELEVANTA INFORMATIEI ECONOMICO-FINANCIARE IN

FUNDAMENTAREA DECIZIEI FINANCIARE MANAGERIALE


Principala sursa de informatie folosita in actiunile managerului financiar o reprezinta lucrarile contabile indeosebi bilantul si contul de profit si pierdere, care ajuta pentru a cunoaste situatia financiara a unitatii dar si pentru a constata daca deciziile luate anterior au fost validate de realitate.

In masura in care realizarile se apropie de ceea ce s-a prevazut se poate spune ca echipa manageriala atinge performanta in domeniu. Esential este faptul ca informatiile din contabilitate au un caracter istoric, se refera la evenimente trecute, ca ele sunt rezultatul unor norme conventionale de prelucrare a datelor specifice contabilitatii. De aceea managerul financiar trebuie sa reorganizeze informatia contabila pentru a o putea folosi eficient in actul conducerii..

Reorganizarea acestor informatii are la baza criterii specifice, compatibile cu domeniul financiar si ea trebuie sa fie un sprijin in a fundamenta si adopta decizia financiara viitoare. Trebuie tinut cont de faptul ca in acest context managerul financiar lucreaza cu viitorul.


Balanta sau bilantul firmei si orice alte lucrari sintetice de contabilitate trebuiesc privite doar ca un punct de plecare in analiza si diagnosticarea situatiei prezente, in caracterizarea mutatiilor ce s-au produs intre 2 intervale ale perioadei de gestiune a surselor de finantare si, derivat, se pot obtine date cu privire la eficienta utilizarii fondurilor.


Relevanta gradului de lichiditate a activelor circulante.

O prima informatie relevanta pentru managerul financiar o constituie resursa lichida. Cu ajutorul ei se poate constata daca intreprinderea si-a sporit sau nu gradul de lichiditate, are capacitatea de a genera cash -flow suplimentar.

Fondurile lichide sunt materie prima pentru managerul financiar. Din acest motiv este recomandat ca managerul sa-si intocmeasca o situatie a lichiditatilor pentru a motiva daca deciziile implementate anterior au fost realiste, rationale si eficiente.

Prin mentinerea lichiditatilor nu se cauta a se spori capitalul ci mijloace de ai spori eficienta utilizarii sale prin prisma accelerarii vitezei de rotatie, prin prisma transformarilor lui in cash-flow suplimentar degajat din circuitul economic, care sa fie folosit apoi in finatarea actiunilor curente.

De pilda daca avem in vedere datele de mai jos pentru doi ani succesivi de gestiune putem constata ca;


EXPLICATII

AN 1

AN 2

Active circulante - stocuri

1. 997

1. 809

- clienti

694

988

- cash

2. 038

2. 504

- total

4. 729

5. 301

se scad - Datorii termen scurt

1. 301

1. 330

TOTAL Lichiditati

3. 428

3. 971






din analiza rezulta un spor de lichiditate de la un an la altul ( 3. 971 - 3. 428) = +543 , altfel spus o degajare relativa de fond de rulment net, ceea ce pune in evidenta o crestere a eficientei utilizarii capitalului circulant.


Relevanta costurilor


Costul este expresia baneasca a efortului facut de firma pentru finantarea actiunilor sale. In materie de calculatie a costurilor exista norme conventionale cu avantaje si dezavantaje, motiv pentru care aceasta informatie pentru a servi gestiunii in domeniul managementului financiar este necesara o clasificare a costurilor. O prima clasificare a costurilor este pe articole de calculatie. A doua clasificare este dupa variabilitatea lor in raport cu iesirile ( volumul productiei): respectiv fixe si variabile.

Volumul costurilor fixe nu se modifica daca se modifica iesirile, de unde rezulta posibilitatea determinarii costurilor totale dupa expresia dreptei.


CT = a + bx = ch. fixe + (ch. variabile unitare x cantitatea de produse)


In realitate nu intotdeauna se pot delimita cu exactitate costurile pur fixe si pur variabile. In activitatea managerului financiar atunci cand e vorba de costurile fixe obtinute din lucrarile contabile trebuie sa se recurga la o clasificare secundara. Drept urmare costurile fixe se impart in costuri identificabile ceea ce se presupune ca pot fi cu usurinta afectate unui produs sau gen de activitate si costurile neidentificabile ceea ce presupune ca nu pot fi afectate produlsele.

Procedand astfel, pentru o perioada determinata de timp, putem identifica un cadru al posibilitatilor de interventie a managerului financiar prin decizii fundamentate rational in scopul cresterii eficientei. De data aceasta se iau in considerare elementele relevante din structura costurilor si se elimina ceea ce este irelevant.


EXEMPLUL NR. 1

O firma realizeaza 3 produse. Potrivit lucrarilor din contabilitate costurile fixe sunt date ca o cifra absoluta. In urma analizei intreprinse de catre managerul financiar acestea pot fi delimitate in costuri fixe directe, repartizabile pe fiecare produs in parte si costuri fixe generale ce nu pot fi repartizate pe produse, motiv pentru care repartizarea lor se face dupa o cheie conventionala, in cazul nostru dupa vanzarile totale.

Situatia este urmatoarea:


EXPLICATII

TOTAL

A

B

C

1

Vanzari

27. 000

10. 000

5. 000

12. 000

2

Costuri-materiale

8. 300

2. 000

1. 500

4. 800


-salariale

6. 650

3. 000

1. 250

2. 400


-cost fix direct

7. 000

2. 000

1. 000

4. 000


Cheltuieli generale

4. 500

1. 667

833

2. 000


TOTAL COSTURI

26. 450

8. 667

4. 583

13. 200

3

Profit brut (comercial)

550

1. 333

417

-1. 200





Pentru a lua decizia de scoatere din productie a produsului C va trebui sa stabilim ce este relevant in elementele costului si sa excludem din judecati ceea ce este irelevant.

In cazul nostru irelevant pentru produs este modul cum sunt repartizate cheltuielile generale ale firmei. Managerul financiar nu poate lucra cu notiunea de profit brut comercial ci cu un nou concept: contributia la profit a produsului. Daca noi ne reorganizam informatiile, excluzand din calcule elementele de cost irelevante (cost fix general), atunci situatia va fi urmatoarea:


EXPLICATII

TOTAL

A

B

C


Vanzari

27. 000

10. 000

5. 000

12. 000


Costuri relevante

materiale

8. 300

2. 000

1. 500

4. 800


salarii

6. 650

3. 000

1. 250

2. 400


cost fix direct

7. 000

2. 000

1. 000



4. 000


Total costuri relevante

21. 950

7. 000

3. 750

11. 200


Contributia la profit

5. 050

3. 000

1. 250

800





Rezulta ca produsul C inregistreaza profit din exploatare, dar contributia lui la profit este cea mai mica. Nu este justificata scoaterea din fabricatie, mai ales daca este solicitat de clienti, dar pentru imbunatatirea performantei sale financiare este recomandata o analiza detaliata asupra costurilor.



EXEMPUL NR. 2

O firma realizeaza un produs ce trece printr-un proces de finisaj. Aceasta se poate realiza fie manual fie mecanizat. Din calcule s-au estimat urmatoarele.


Manual

Mecanizat

Manopera

10 lei/buc

2lei/buc

Costuri fixe

2.000/an

10.000/an




Cum putem ajuta in luarea deciziei privind alegerea alternativei pentru realizarea finisajului folosind ca informatie costurile ?.

Folosindu-ne de relatia : C=CF+CV=CF+ (costuri variabile unitare x q)

se pune intrebarea :care este q pentru care se realizeaza finisajul manual.

2. 000+10q < 10. 000+2q T q < 1. 000 buc/an (finisajul se va realiza mecanizat).


EXEMPLUL NR. 3

O firma fabrica cateva componente care apoi sunt ansamblate intr-un produs final pe care-l desface pe piata. Potrivit informatiilor din contabilitate costurile sunt:

-materiale 2. 800 lei

-salarii 3. 200 lei

-alte variabile 3. 200 lei

-costuri fixe 4. 800 lei

----- ----- --------- ----- ------

Total 14. 800 lei/bucata

Exista posibilitatea ca aceste componente sa fie achizitionate la pretul de 10. 000 lei/bucata rezultand in aceste conditii o economie la costuri de 4. 000 lei/bucata. Se pune problema: fabricarea sau achizitionarea componentelor ?

Aparent aceste componente ar trebui achizitionate, dar daca nu se iau in considerare cheltuielile fixe care se repartizeaza cu ajutorul unor chei conventionale rezulta 14. 000 mai mic decat 10.000. Concluzionam ca producerea acestor componente in unitate va trebui sa continue. Deci si de aceasta data se ia in considerare nu profitul ci contributia la profit a acestor componente.


Relevanta incasarilor

EXEMPLUL NR. 4

O firma are in stoc materii prime al caror pret, respectiv cost de aprovizionare si depozitare, este de 10. 000 lei/tona. Deoarece se prevad schimbari pe piata se estimeaza ca acest stoc nu mai poate fi folosit in fabricatie mult timp. Pentru a atenua pierderile responsabilii centrelor de decizie au propus urmatoarele variante de actiune:

1. -stocul sa se vanda in intregime ca deseu-se estimeaza ca se incaseaza 2. 000 lei/tona

2. -stocul ramas sa se foloseasca pentru a se fabrica o serie speciala a produsului si care apoi sa se vanda la un pret atractiv:Din estimari rezulta ca incasarile vor fi de 12. 500 lei, costurile avand urmatoarea componenta

costurile:- materiale 10. 000

- materiale auxiliare 2. 000

- salarii 4. 000

- ch. comune si gen. 1, 5 fata de salarii

3. -materialele sa se foloseasca la substituirea altor materiale folosite in fabricatia pieselor cu conditia sa nu se afecteze calitatea produsului final. S-a estimat ca prin substituire se vor economisi 6. 000 lei reprezentand reduceri ale costurilor materiale dar totodata vor trebui cheltuite alte 3.500 lei pentru operatii de conservare.

Aratati prin comparatie facilitatile variantelor si decideti asupra variantei cele mai favorabile de valorificare a stocului ramas.


1. 2000 lei/tona castig -10. 000 rezulta o pirdere de 8. 000 lei/tona

2. 12. 500-10. 000-2. 000-4. 000= - 9. 500 lei/tona

3. 6. 000 -3. 500-10. 000= - 7. 500

Decizia nu trebuie sa ia in considerare costurile, ci cele mai mari incasari posibile, pentru ca relevant in acest caz este venitul . Deci:


1 2000

2 12. 500-2. 000-4. 000=6. 500

3 6. 000-3. 500= 2. 500


- se alege varianta 2, care asigura incasari de 6.500; - nu ne mai intereseaza cat a costat stocul

Relevanta cash-flow-ului

In cea ce priveste proiectele de investitii de cele mai multe ori relevanta informatiilor este data de cash-flow-rile pe care le genereaza exploatarea acestora si nicidecum viitoarele valori de inregistrat in contabilitate.

Pentru decizia financiara cash-flow-ul are o importanta mult mai mare decat profitul insasi si de aceea este mult mai folosit in analize.

Cash-flow-ul nu trebuie inteles ca un profit contabil ci ca un flux banesc de intrare sau iesire, iar diferentele dintre ele reprezentand o valoare neta. Poate fi interpretat ca o resursa financiara generata de proiecte, posibila a fi reinvestita.

EXEMPLUL NR. 5

Dintr-un calcul facut de serviciul contabilitate referitor la justificarea achizitionarii unui nou utilaj rezulta urmatoarele:

-valoarea utilajului (pret de achizitie) 28. 000

-vanzari anuale 20. 000

-costuri anuale (cu defalcare pe elemente) 19. 500

-profit brut 500

500

rezulta o rata a rentabilitatii ---------x100=1, 75%

28. 000

-durata de functionare 4 ani

La prima vedere proiectul se refuza pentru o rata a profitului de 1, 75%. Pentru a hotara in acest sens (nu este suficient )este nevoie de a nu lua in considerare o astfel de calculatie si de a proceda la o previziune a cash-flow-lui pe intreaga durata de functionare a utilajului, de asa maniera incat cash-flow-ul sa fie expresia derularii in timp a fenomenului. In plus sa se ia in considerare intreaga durata de exploatare si valoarea in timp a banilor, ori aceasta se poate face numai daca comparam valorile actualizate ale ratei interne de rentabilitate cu rata costului mediu de capital.

Din punct de vedere financiar orice proiect de investitii este acceptat in masura in care VAN > 0 (valoare actualizata neta) si RIR (rata interna de rentabilitate a proiectului) cu rata medie a costului de capital.

Aceasta inseamna ca l-am selectat in vederea luarii unei decizii. . Apoi se iau mai multe variante si se alege cea mai buna.


CONTRIBUTIA LA PROFIT A FACTORULUI LIMITA


Deseori este pusa in evidenta relevanta unor factori care impiedica expansiunea afacerilor, cresterea economica a firmei. Acesti factori ce nu pot fi evitati limiteaza cresterea cifrei de afaceri, ca urmare ei trebuie luati in calcul. Se pune in discutie alternativa de a folosi cat mai profitabil acest factor limita cum ar fi:

-suprafata productiva aferenta ;

-numar salariati si nivelul de calificare a lor ;

-spatiile de depozitare ;

-capacitatea de transport ;

-materiale secifice, etc.


Managerul trebuie sa elaboreze planuri de activitate in situatia in care cu factorul limita se obtine cel mai mare profit. Indicatorul folosit este asa numita contributie la profit pe unitatea de factor limita.




EXEMPLUL NR. 6

O societate comerciala dispune de o suprafata productiva de 10.000 mp. Conform datelor din contabilitate in anul precedent s-au inregistrat urmatoarele:



EXPLICATII

A

B

C

D

TOTAL


Vanzari

24. 500

56. 250

16. 750

29. 500

127. 000


Costuri

materiale.

7. 000

10. 000

5. 000

8. 000

30. 000


salarii

6. 000

23. 000

3. 000

6. 000

40. 000


alte ch var

1. 500

6. 250

750

1. 500

10. 000


ch. fixe

3. 000

12. 500

1. 500

3. 000

20. 000


Profit brut

7. 000

2. 500

6. 500

11. 000

27. 500


Suprafata

2. 000

5. 000

1. 000

2. 000

10. 000




Firma doreste sa elaboreze un plan rational pentru anul viitor in urmatoarele conditii:

-nu sunt restrictii in privinta salariilor, forta de munca fiind mutabila de la un produs la altul ;

-din comenzile existente rezulta ca nici un produs nu va putea avea vanzari mai mari cu mai mult de 20%fata de anul precedent. Clientii solicita produse din gama sortimentala existenta.

-nu se prevede introducerea in fabricatie a unui produs nou mai profitabil. Produsele existente trebuie sa asigure in continuare gama sortimentala si pentru anul viitor.

-nu sunt posibilitati de crestere a suprafetei de productie, iar suprafata existenta poate fi afectata oricarui produs.


Ce plan de productie va aduce un profit maxim si care vor fi cantitatile de produse valorificate prin comenzi date de clienti.


Etape de rezolvare

1-determinarea contributiei la profit pe unitate de factor limita




EXPLICATII

A

B

C

D

TOTAL


Vanzari

24. 500

56. 250

16. 750

29. 500

127. 000


Total costuri directe-mat, sal,

14. 500

41. 250

8. 750

15. 500

80. 000


Contributia la profit (1-2)

10. 000

15. 000

8. 000

14. 000

-47. 000




Suprafata

2. 000

5. 000

1. 000

2. 000

10. 000


Contributia la profit/unit de factor limita 3:4

5

3

8

7





Acesta nu e profitul propriu-zis (contabil) ci profitul potential.


Dupa valorile absolute, obtinute din contabilitate, ordinea de preferinta a produselor ar fi B;D;A;C;

Dupa contributia pe unitatea de factor limita, aceasta ordine devine C;D;A;B;


2. -Atribuind suprafata pe produse in ordinea descrescatoare a contributiei la profit pe unitatea de factor limita si tinand seama de faptul ca nici un produs nu poate inregistra cresteri mai mare in volumul cifrei de afaceri de 20%, vom avea:



Suprafata alocata

in prezent

Suprafata ce se va aloca

Contributia pe factor limita

Contributia totala la profit

C

1. 000

1. 200

8

9. 600

D

2. 000

2. 400

7

16. 800

A

2. 000

2. 400

5

12. 000

B

5. 000

4. 000

3

12. 000


10. 000

10. 000


50. 400





Daca din totalul contributiei la profit de 50.400 scadem costurile fixe anuale de 20.000 obtinem un profit de 30.400>27. 5 00 profitul anului precedent. ( plus 2.900 u.m).


EXEMPLUL NR. 7

O firma fabrica 4 produse. Dupa prelucrarea informatiilor din contabilitate ce au servit elaborarii contului de profit si pierderi, situatia se prezinta astfel:


EXPLICATII

TOTAL

A

B

C

D


Vanzari

188. 000

73. 000

62. 000

39. 000

14. 000


Costuri -materiale

35. 000

10. 000

12. 000

9. 000

4. 000


-salarii

31. 000

12. 000

8. 000

9. 000

2. 000


-alte

41. 000

15. 000

10. 000

12. 000

4. 000


-fixe

46. 500

18. 056

15. 335

9. 646

3. 463


Total cost

153. 500

55. 056

45. 335

39. 646

13. 463


Profit si pierderi

34. 500

17. 944

16. 665

- 646

537





Conducerea firmei vrea sa elaboreze un plan pe anul urmator care sa conduca la un profit maxim, luand in considerare urmatoarele restrictii:

-nu se prevad modificari la pretul de vanzare si nici la costuri

-firma trebuie sa opereze cu un set complet din aceste piese, onorand cererea clientelei. Din calcule rezulta ca nici un produs nu poate cobora sub 80% si nu poate depasi 110% cifra de afaceri

-capacitatea de productie a firmei ramane nemodificata

-forta de munca ramane limitata, dar lucratorii pot fi mutati de la un produs la altul.


Rezolvare -informatia relevanta este data de salarii si costurile directe:


- se determina, mai intai, contributia la profit a factorului limita:



EXPLICATII

TOTAL

A

B

C

D


Vanzari

188. 000

73. 000

62. 000

39. 000

14. 000


Costuri - materiale

35. 000

10. 000

12. 000

9. 000

1. 000


-salarii

31. 000

12. 000

8. 000

9. 000

2. 000


-alte

41. 000

15. 000

10. 000

12. 000

4. 000


total costuri directe

107. 000

37. 000

30. 000

30. 000

10. 000


Contributia la profit



81. 000

36. 000

32. 000

9. 000

4. 000


Factor limita

31. 000

12. 000

8. 000

9. 000

2. 000


Contrib. la profit pe factori limita


3

4

1

2




Nota - dupa determinarea contributiei la profit pe unitate de factor limita rezulta ca ordinea de preferinta este B;A;D;C:


alocarea pe produse a factorului limita(salarii) presupune urmatorul calcul:



forta de munca 80% B A C D

24. 800 6. 400 9. 600 7. 200 1. 600


forta de munca disponibila

6. 200 2. 400 3. 600 - 200


forta de munca totala

31. 000 8. 800 13. 200 7. 200 1. 800


coeficientul de importanta 1, 1 1, 1 0, 8 0, 9



46.500

coeficientul de repartizare a cheltuielilor fixe k = ----- ----- --------- = 0, 2418

192.300


EXPLICATII

A

B

C

D

TOTAL


coef. de importanta

1, 1

1, 1

0, 8

0, 9

x

1

Vanzari

80. 300

68. 200

31. 200

12. 600

192. 200

2

Costuri -materiale

11. 000

13. 200

7. 200

3. 600

35. 000


-salarii

13. 200

8. 800

7. 200

1. 800

31. 000


-alte

16. 500

11. 000

9. 600

3. 600

41. 700

3

Total costuri directe

40. 700

33. 000

25. 000

9. 000

106. 700

4

Contributia la profit

39. 600

35. 200

6. 200

3. 600

85. 600

5

Cheltuieli fixe

19. 417

16. 492

7. 544

3. 047

46. 500

6

Profit

20. 183

18. 708

- 344

553

39. 100






Rezulta un profit de 39.100 fata de 34.500 realizat in anul precedent, respectiv un plus de 4.600 u.m. Aceasta demnonstreaza ca s-a elaborat un plan fundamentat care tine seama de actiunea factorului limita fond de salarii.


REZUMAT

Managementul financiar este considerat o parte componenta a managementului general al firmei. Obiectivul lui global este de a asigura eficienta utilizarii capitalului firmei, de a sustine crearea fondurilor intreprinderii, plasarea eficienta a capitalului si de a realiza pe aceasta cale suportul pentru performantele de piata ale intreprinderii.

Managerul financiar opereaza intr-un cadru bine conturat al strategiei adoptate de firma. Aceasta, deoarece modul de folosire a capitalului firmei se subordoneaza, la randul sau, obiectivelor organizationale inscrise intr-o astfel de strategie si nu poate fi obntinut si respectiv utilizat, decat in strinsa legatura cu aceasta strategie.

Intreprinderii ii este caracteristic faptul ca abordeaza capitalul ca o resursa asemanatoare tuturor celorlalte resurse necesare realizarii outputurilor propuse. Capitalul intra in reteta resurselor alaturi de resursele de munca, resursele materiale, energetice, tehnologice si de know-how, resurse informationale, de mediu, etc, dar este considerata insa o resursa limitata. Capitalul este obtinut de pe piata capitalului, cu un anumit pret. Pretul reprezinta pentru intreprindere costul sau de capital, fiind in acelasi timp considerata limita minima a randamentului financiar scontat.

Managementul financiar poate fi definit ca un ansamblu de persoane, metode, tehnici, procedee, instrumente si actiuni,prin care se urmareste transformarea efectului utilizarii capitalului firmei in profit si implicit cresterea valorii de piata a intreprinderii.

Din aceasta definitie de baza se desprind urmatoarele sarcini(atributii si rol):

de-a evalua efortul in plan financiar a tuturor actiunilor ce urmeaza a se intreprinde intr-o perioada de timp dat.

de-a asigura la momentul oportun, fondurile necesare, in structura de capital reclamate de nevoi, la un cost cat mai scazut.

de-a urmari utilizarea capitalului si influenta comportamentul factorilor deciziei din celelalte centre de responsabilitate, in directia asigurarii unei utilizari cat mai eficiente a capitalului atras in circuit.

de-a obtitine rezultatul financiar scontat si de al repartiza pe destinatii.

Managementul financiar este chemat sa contureze, in vederea adoptarii si sa urmareasca cu consecventa aplicarea in practica , a politicilor de finantare pe termen lung, implicit a starii de credibilitate vis-a-vis de solvabilitatea firmei, a politicilor de imprumut (de indatorare pe termen scurt), a politicilor de credit comercial, de distribuire a profitului si dividende a firmei.

Managementul financiar este chemat ca prin actiunile managerilor financiari sa influienteze in sens crescator valoarea de piata a firmei cu scopul realizarii unei stari financiare corespunzatoare si, odata cu aceasta, prosperitatea actionarilor firmei.

Pentru a-si infaptui menirea, managementul financiar apeleaza la deciziile financiare, ele reprezentand produsul finit al procesului de conducere infatuit in planul actiunilor financiare ale intreprinderii. Ele sunt diverse si se iau in conformitate cu situatia concreta in care functioneaza o intreprindere.

O decizie financiara are intotdeauna o legatura nemijlocita cu decizia economica cu care se intrepatrunde si se influenteaza reciproc.

Decizia financiara necesita un efort de gandire al managerilor cu astfel de responsabilitati pentru a alege o varianta preferabila de actiune, din mai multe posibile, prin care sa se asigure adaptarea sistemului intreprindere la mediu.

Pentru a participa la fundamentarea si adoptarea unei decizii, in general, a celei financiare, in special, trebuiesc identificate niste preconditii care sa-l determine pe manager ,prin impactul pe care-l au, sa procedeze la un nou efort de gandire, la fundamentarea si adoptarea unei noi decizii.

In practica s-au conturat trei tipuri de decizii financiare manageriale si anume: a) decizii de rutina; b) decizii adaptive; c)- decizii inovative

Pentru o adoptare eficienta a deciziilor financiare este nevoie ca managerii sa dispuna de tehnici si modele de luare a deciziilor.

In activitatea managerului financiar trebuie conturat un anume comportament in privinta fundamentarii si luarii deciziei. Dupa modul in care se comporta managerul in procesul decizional in practica s-au conturat 3


modele de fundamentare si luare a deciziei si anume: a).- modelul rational; b).- modelul rationalitatii limitate; c).- modelul politic

Principala sursa de informatie folosita in actiunile de fundamentare a deciziilor managerului financiar o reprezinta lucrarile contabile, indeosebi bilantul si contul de profit si pierdere, care ajuta pentru a cunoaste situatia financiara a unitatii dar si pentru a constata daca deciziile luate anterior au fost validate de realitate. De aici si importanta clasificarii deciziilor si prin prisma pozitiilor din bilant, ele avand un specific anume, dupa cum este vorba de decizii privind capitalul fix, cel circulant sau de finantare pe termen scurt si termen mediu si lung.

Esential este de retinut faptul ca informatiile din contabilitate au un caracter istoric, se refera la evenimente trecute, ca ele sunt rezultatul unor norme conventionale de prelucrare a datelor specifice contabilitatii. De aceea managerul financiar trebuie sa reorganizeze informatia contabila pentru a o putea folosi eficient in actul conducerii. Reorganizarea acestor informatii are la baza criterii specifice, compatibile cu domeniul financiar si ea trebuie sa fie un sprijin in a fundamenta si adopta decizia financiara viitoare. Trebuie tinut cont de ceea ce este relevant pentru decizia financiara manageriala. Practica manageriala din domeniu dovedeste ca printre cele mai frecvente informatii relevante folosite in fundamentarea deciziilor financiare sunt cele referitoare la gradul de lichiditate ale activelorcirculante,la costurile directe, la vanzari si incasari din lichidari de stocuri, la cash-flow, la contributia la profit a factorului limita.

In final sa mai retinem ca toate actiunile managerului financiar trebuiesc subordonate cerintelor celor doua functii fundamentale, specifice managementului financiar cu care acesta opereaza in cadrul mecanismului intreprinderii si anume: a).- planificarea si controlul activitatilor din intreprindere prin prisma criteriilor financiare; b).- fundamentarea si adoptarea de decizii financiare manageriale, vizind strategii si politici care sa conduca la cresterea valorii de piata a acesteia.





TEME DE CONTROL,

APLICATII

Definiti managementul financiar, precizati rolul si functiile acestuia in sistemul firmei;

Prezentati pe scurt categoriile de manageri implicati in infaptuirea managementului financiar precum si factorii de influenta (stock holders)

Care sunt principalele categorii de decizii financiare manageriale si prin ce se caracterizeaza acestea;

Care sunt principalele tehnici de fundamentare a deciziilor financiare manageriale;

Care sunt modelele de adoptare a deciziilor financiare manageriale

Ce reprezinta informatia relevanta, ce rol are in funadmentarea deciziilor, care sunt principalele categorii de informatie relevanta, cum influenteaza aceasta decizia financiara.

Ce este contributia la profit a factorului limita, cum opereaza acest element tehnic in elaborarea programelor financiare ale firmei

Aplicatie.- prezentati o lucrare privind contributia factorului limita (suprafata/capacitate de propductie, forta de munca etc) prin care sa simulati un caz real din activitatea unei firme.



BIBLIOGRAFIE

Aurel Ioan Giurgiu - Mecanismul financiar al intreprinzatorului, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1995.

Gheorghe Manolescu - Managementul Financiar, Editura Economica, Bucuresti, 1995.

Horia Cristea, Hetes-Gavra Iosif, Hetes-Gavra Roxana, Managementul financiar-contabil al organizatiilor, Editura Mirton Timisoara. 2004.

Steve Robinson, Management financiar, Ed. Teora, Bucuresti, 1997.

Ioan Trenca, Managementul financiar al intreprinderii, Editura Mesagerul, Cluj - Napoca, 1997.

Ion Stancu, Finante, Ed. Economica, ed 3-a. 2002..












Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }