QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate management

IMM-urile o noua filozofie de afaceri. Rol, importanta si sfera de cuprindere - cazul Romaniei








IMM-urile o noua filozofie de afaceri. Rol, importanta si sfera de cuprindere - cazul Romaniei



Definirea IMM-urilor -caracteristici operationale si functionale


Aceste mici afaceri contribuie in buna masura la realizarea unor obiective fundamentale ale oricarei economii nationale. IMM-urile joaca un rol insemnat in economie din urmatoarele motive:

Supletea structurilor care le confera o capacitate ridicata de adaptare la fluctuatiile mediului economic;

Intreprinderile mici si mijlocii se pot integra relativ usor intr-o retea industriala regionala, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economica a regiunii respective, iar pe de alta parte la reducerea somajului si cresterea nivelului de trai, pentru ca ofera locuri de munca;




Dimensiunea lor redusa, care contribuie la evitarea birocratiei excesive si la evitarea dezumanizarii;

IMM-urile formeaza la nivel individual un ansamblu mult mai usor de controlat/condus.

Rolul si importanta IMM-urilor decurg din urmatoarele functii ale acestora:

Ofera noi locuri de munca

Favorizeaza inovarea si flexibilitatea

Se constituie practic in locuri unde personalul se perfectioneaza si de unde se poate indrepta apoi spre intreprinderile mari

Stimuleaza concurenta

Ajuta la buna functionare a intreprinderilor mari pentru care presteaza diferite servicii sau produc diferite subamsamble

Fabrica produse si presteaza servicii in conditii de eficienta.

IMM-urile formeaza un “univers” caracterizat prin diversitate, dinamism si flexibilitate. Starea de sanatate a oricarei economii depinde de numarul de IMM-uri create in fiecare an. Mobilitatea IMM-urilor si adaptarea la cerintele, dinamica pietei induc o serie de elemente specifice in abordarea teoretica si in modalitatile de practicare a managementului in cadrul acestora.

Intreprinderile mici sunt definite ca intreprinderi care au pana la 49 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane de euro .

Micro-intreprinderile sunt definite ca intreprinderi care au pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane de euro.


Sursa: preluare dupa site-ul Ministerul pentru Intreprinderi mici si mijlocii, Comert, Turism si Profesii Libere


Existenta si activitatea IMM-lor se desfasoara pe coordonate trasate sau determinate de caracteristicile distinctive ale acestora:

Dimensiunea redusa: determina un potential redus al intreprinderii, conduce la limitarea cotei de piata, determina imposibilitatea unor reduceri substantiale ale costurilor unitare si aduce intreprinderea in situatia de a face fata unei concurente puternice din partea intreprinderilor mari. O cale de a evita aceasta concurenta pentru IMM-uri poate fi aceea de a juca rolul de furnizor sau subcontractant pentru aceste inteprinderi mari.

Un ritm ridicat de creare si faliment: este un factor care determina starea de sanatate a unei economii, motor de dezvoltare a oricarei economii.

Specializarea: e determinata de dimensiunea lor redusa.

Ponderea redusa pe piata: prezinta avantaje si dezavantaje. Printre avantaje amintim cunoasterea mai buna a cererii si o flexibilitate mai ridicata la modificarile care se pot manifesta pe piata.

Dificultati la intrarea si iesirea de pe o piata: pentru IMM-uri piata cea mai buna si convenabila e aceea cu bariere mai ridicate la intrare si mai reduse la iesire. Aceasta piata ofera obtinerea unor castiguri mai stabile.

Managementul IMM-lor e influentat de o serie de coordonate micro-economice:

Principala piata de desfacere e zona sau localitatea unde e amplasat IMM-ul;

Numarul mare de IMM-uri si dimensiunea redusa a acestora confera pietelor o configuratie puternic atomizata si un caracter concurential

Majoritatea IMM-lor sunt constituite din micro-intreprinderi sau eventual intreprinderi mici dar care ofera o varietate mare de bunuri insa intr-o pondere mare bunuri identice (similare);

IMM-le datorita numarului lor mare fac greu distinctia intre concurentii principali si ceilalti concurenti. Ca rezultat nu stiu cum sa rectioneze la acesti concurenti;

IMM-le sunt puternic influentate de preturile concurentei.

Cumularea calitatii de proprietar si a celui de manager se intalneste in majoritatea IMM-lor. Factorii favorizanti sunt urmtarorii:

Gama restransa de activitati

Complexitatea redusa

Diversitatea redusa a problemelor manageriale


Avantaje

Dezavantaje

Nivel maxim de motivare a managerului proprietar;

Concentrarea informatiilor si a proceselor decizionale la nivelul unei singure persoane,

Reducerea riscului aparitiei  unor distorsiuni inerente in cadrul delegarilor de autoritate;

Economisirea de resurse financiare pentru plata unui manager.

Lipsa experientei si a pregatirii necesare conducerii activitatii.



Transformarile structurale pe care le-a parcurs economia Romaniei au permis aparitia, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii. Ca orice proces desfasurat intr-o perioada de mari modificari functionale si structurale, evolutia lui nu a fost liniara iar formele concrete nu au fost omogene din punct de vedere economic si social.

Definirea operationala, in functie de cele doua dimensiuni importante, economica si sociala, se axeaza pe :

numarul persoanelor angajate: maxim 250 de persoane ,

cifra de afaceri anuala de pana la 50 de milioane de euro si/sau detinerea activelor de pana la 43 de milioane de euro.

Conform Legii IMM-urilor nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii IMM-urilor, caracteristicile operationale trebuie sa se concentreze pe numarul angajatilor:

micro-intreprinderi sunt cele care au pana in 9 angajati;

intreprinderi mici au intre 10 si 49 de angajati;

intreprinderile mijlocii au intre 50 si 249 de angajati; la aceasta conditie se adauga cifra de afaceri- de maxim 8 milioane euro - si/sau valoare totala a activelor- de maxim 7 milioane de euro.

Pentru ca acest tip de intreprindere poate fi analizat si din perspectiva organizationala se poate identifica importanta ei din faptul ca:

genereaza o parte, relativ semnificativa, din produsele si serviciile necesare populatiei;

este creatoare de substanta economica, de valoare adaugata;

ofera locuri de munca;

performantele ei pot conditiona starea si performantele economiei.

Functionalitatea IMM-urilor este multipla datorita scopului pe care il au si modalitatilor concrete de inserare in spatiul economic si social.

Functionalitatea economica se concretizeaza in:

generarea unei parti semnificativa din PIB;

generarea , intr-o proportie mare a inovatiilor tehnice aplicabile in economie;

este o sursa principala pentru veniturile bugetului de stat;

asigurarea functionarii principiilor economiei de piata in dimensiunile impuse de activitatile economice reduse;

realizarea produselor si serviciilor, la costuri mai reduse , in comparatie cu firmele   mari.

Functiile sociale pe care le au aceste tipuri de intreprinderi constau in:

generarea de locuri de munca,

promovarea imaginii unor organizatii economice dinamice, flexibile, adaptabile;

asigura, pentru un procent semnificativ al fortei de munca, realizarea profesionala si sociala,

poate asigura, pentru zonele vulnerabile, un model de viabilizare economica si   sociala.

Statisticile din aproape toate tarile releva ca IMM-urile sunt predominante in economie, reprezentand peste 99% din totalul firmelor si avand ponderi semnificative in obtinerea PIB-ului si furnizarea de locuri de munca.


Evolutia si radiografia dinamicii I.M.M.-urilor in Romania


Din punct de vedere al numarului de firme active, in repartitia pe judete, capitala tarii se detaseaza ca unitate teritoriala atipica (circa 21% din total) in restul judetelor functionand intre 0.7% in Giurgiu si 4.9% in Cluj din firmele existente la nivel national. Ca intensitate (firme la 1000 de locuitori) Bucurestiul este pe primul loc (61.3%), celelalte judete plasandu-se in plaja: 10.4% in Botosani si 39.8% in Cluj, fapt ce indica puternice diferentieri ale dezvoltarii economice si ale mediului de afaceri pe judete.

Pe regiuni de dezvoltare se inregistreaza, de asemenea, diferentieri majore in ceea ce priveste ponderea firmelor: regiunea Bucuresti-Ilfov devanseaza de circa 1.85 ori media nationala, respectiv de 3 ori regiunea Sud-Vest.

Din punct de vedere al intensitatii teritoriale intreprenoriale regiunea Bucuresti-Ilfov, avand 57.9 firme la 1000 locuitori, depaseste de 3.5 ori nivelul din regiunea de Nord-Est.

Marile intreprinderi detin o pondere de 0.3% in totalul intreprinderilor, iar din acestea 45% se afla in regiunea Bucurestiului, iar 4.9 in Sud-Vest.

S-a redus ponderea marilor intreprinderi la nivel national, comparativ cu anul anterior, regiunea Bucuresti-Ilfov inregistrand insa o majorare comparativ cu restul regiunilor.

Preponderente numeric raman I.M.M.-urile (aproximativ 99.7%) cu usoare diferentieri regionale: 99.4% in Bucuresti si 99.8% in Sud-Vest.

Din totalul firmelor active 98.2% realizeaza o cifra de afaceri de pana la 2 mil. Euro, dintre acestea 92% sunt microintreprinderi. S-a accentuat procesul polarizarii intreprenoriale in regiunile Bucuresti- Ilfov, Vest, Nord-Vest si Centru, in detrimentul regiunilor si asa mai putin dezvoltate precum: Nord-Est, Sud si Sud-Vest.

S-a accentuat polarizarea regionala a distributiei firmelor: Bucuresti –Ilfov s-a consolidat cu aproape un sfert din firmele mijlocii, de la circa 20% cat detina in anul 2001. I.M.M.-urile din aceasta zona se detaseaza si prin forta economica, media cifrei de afaceri pe o intreprindere devansand cu +100% media nationala si cu +175% media pe o intreprindere din regiunea Sud-Vest .

Microintreprinderile reprezinta segmentul cel mai numeros al I.M.M (90.8%). Ele se concretizeaza pe un numar de 62 de activitati (ramuri CAEN), peste 82% din aceste firme desfasurandu-si activitatea in 14 dintre domeniile CAEN, generand circa 86% din volumul cifrei de afaceri al microfirmelor.

Polarizarea regionala in cadrul cifrei de afaceri a sectorului: regiunea Bucuresti-Ilfov produce peste 41% din cifra de afaceri a sectorului, iar regiunea Sud-Vest sub 5%.

S-a inregistrat si o concentrare a volumului cifrei de afaceri pe unele activitati in paralel cu cresterea numarului de ramuri (la 62) in care activeaza I.M.M.-urile (7 activitati CAEN cumuleaza 71% din cifra de afaceri a sectorului). Microintreprinderile isi extind puternic obiectul de activitate, dar concentrarea este inca semnificativa (14 activitati cuprind 437.150 firme si contribuie cu 86% din cifra de afaceri a sectorului).

Numarul micilor intreprinderi a sporit cu circa 38.4% fata de anul 2001, si-au diversificat profilul de activitate (62 de activitati CAEN) si a crescut forta economica masurata prin cifra de afaceri pe o intreprindere (+30%).

Cele 8881 intreprinderi mijlocii au sporit numeric cu 30%, comparativ cu anul 2001, in paralel cu un proces de diversificare a obiectului de activitate (55 de ramuri CAEN); primele 10 activitati cumuleaza 4957 firme (55.8%) si contribuie cu 72% din volumul cifrei de afaceri.

In cadrul intreprinderilor mijlocii, cele avand ca obiect de activitate comertul cu ridicata si servicii de intermediere isi pastreaza primul loc, comparativ cu anul anterior, cu aproape 27% pondere in cifra de afaceri.

I.M.M.- urilor din Romania au inca o forta economica redusa comparativ cu U.E.. Astfel de exemplu, aplicand grila de incadrare standard din U.E. 98% din intreprinderi realizeaza cifre de afaceri de sub 2 mil. Euro.

Regiunea Bucuresti-Ilfov concentreaza numeric, ca potential si ca rezultate o parte semnificativa din activitatea I.M.M.-urilor astfel: aproape 47% din activele nete ale sectorului, 45% din volumul total al datoriilor, 23% din salariati, 33% din cheltuieli salariale, 46% din volumul rezultatului net, 41% din volumul cifrei de afaceri, 47% din volumul profitului, fapt ce apropie, ca tendinta, economia romaneasca de economiile tarilor in dezvoltare, caracterizata printr-o puternica concentrare economica in zona metropolitana.

Productivitatea muncii este cea mai ridicata in Bucuresti-Ilfov si cea mai scazuta in Nord-Est fata de media nationala de 141,0 mii lei.

Rate ridicate al profitabilitatii se inregistraza in:

intermedieri financiare,

tranzactii imobiliare,

servicii pentru intreprinderi,

cercetare-dezvoltare.



Rate ale profitabilitatii extrem de reduse inregistreaza:

fabricarea produselor de tutun,

transporturile aeriene,

Pe regiuni de dezvoltare inegalitatile s-au amplificat intre judete.

Astfel in regiunea Nord-Est activitatile IMM-urilor se polarizeaza in judetele Iasi si Bacau, la valori maxime, in paralele cu reducerea relativa a activitatilor in judetele Vaslui sau Botosani (ocupa ultimul loc).

In regiunea Sud-Est, atat cantitativ cat si calitativ, s-a accentuat polarizarea, comparativ cu anii trecuti, intre judetele Constanta (cu valori maxime) si Tulcea (la valori minime) la majoritatea indicatorilor.

In Sud diferentele majore se inregistreaza intre Prahova (in crestere cantitativa si intensiva) si Calarasi (aflat in declin).

In regiunea Sud-Vest se plaseaza la extreme Doljul – la performante si potential ridicat- si Mehedinti – in zona rezultatelor reduse.

Regiunea Vest inregistreaza o amplificare a valorii ecartului economic intre judetele Timis si Caras-Severin.

In regiunea Nord-Vest se distanteaza, prin performante ridicate, Clujul si Bihorul de Salaj, aflat in scadere relativa comparativ cu perioadele precedente.

In centru se inregistreaza o crestere a fortei IMM-urilor in judetele Brasov si Mures si o reducere in Covasna.

O evolutie atipica fata de celelalte regiuni inregistreaza regiunea Bucuresti-Ilfov unde ca nivel de dezvoltare a sectorului IMM-urilor.

Evolutia mediului economic romanesc in perioada actuala este apreciat ca fiind pozitiv in cea mai mare parte a IMM-urilor, in deosebi la nivelul firmelor de 5-10 ani, a companiilor din regiunea de Sud-Vest, a intreprinderilor mici, a IMM-urilor cu alta forma de organizare juridica si a celor din servicii.

In 60,4% din intreprinderile mici si mijlocii se estimeaza ca evolutia mediului de afaceri va fi favorabila pentru dezvoltarea activitatii si performantelor acestora. Aceasta evolutie se va resimti cu precadere la nivelul intreprinderilor cu durata de 5-10 ani, a celor din regiunea de Sud-Est, a firmelor mici, a societatilor pe actiuni si a IMM-urilor din sectorul constructiilor.

Oportunitati in afaceri in anul 2008

Dificultati intampinate in anul 2008

cresterea vanzarilor pe piata interna,

asimilarea de noi produse,

penetrarea pe noi piete,

realizarea unor parteneriate de afaceri,

folosirea de noi tehnologii,

sporirea exporturilor.


birocratia,

fiscalitatea excesiva,

angajarea, pregatirea si mentinerea personalului,

inflatia,

dobanzile ridicate la credite,

coruptia,

cresterea nivelului cheltuielilor salariale,

controalele excesive,

instabilitatea relativa a monedei nationale,

concurenta produselor din import etc.

Elementele contextuale cu influenta negativa asupra activitatii IMM-urilor cel mai frecvent intalnite in Romania sunt:

coruptia,

evolutia cadrului legislativ,

insuficienta predictibilitate a mediului pentru firme,

schimbarile la nivel politic,

climatul si tensiunile sociale,

politica FMI si a Bancii Mondiale fata de tara noastra.

Un impact major asupra evolutiei sectorului IMM a avut-o aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Majoritatea firmelor au perceput acest fapt ca o mare oportunitate de dezvoltare, in special intreprinderile infiintate in ultimii 5 ani si companiile din Sud-Vestul tarii unde nivelul de informare cu privire la noile reglementari introduse odata cu aderarea Romaniei este relativ ridicat.



Principalele efecte pozitive ale aderarii

Dificultati ale IMM-urilor generate de aderare

accesul mai bun pe piete,

existenta unor potentiali furnizori mai buni si/sau mai ieftini,

legislatia imbunatatita,

accesul la fondurile structurale,

noile tehnologii care pot fi accesate.


intensificarea concurentei,

costurile cu forta de munca,

costurile implicate de adaptarea la aquisul comunitar,

migrarea fortei de munca,

intensificarea controalelor reprezentantilor administratiei de stat,

protectia mai stricta a consumatorilor,

legislatia de mediu mai severa,

protectia proprietatii intelectuale.


2.3 Evolutia IMM-urilor mediu legislativ si institutional


Din punct de vedere al politicii de sustinere, stimulare al acestui sector exista tendinta de a reglementa cat mai corect si de a implementa programe de maxima eficienta sociala. Principala reglementare a fost emisa in anul 2004, prin Legea nr. 346 din 14.06.2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, reglementare care a vizat: imbunatatirea accesului la finantare al micilor intreprinderi, sustinerea financiara a investitiilor in echipamente, tehnologii si produse noi, asigurarea accesului la rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare. In concordanta cu aceste prevederi, cadrele normative concentrate pe activitatea IMM-urilor au promovat: facilitarea cooperarii transfrontaliere si promovarea produselor romanesti la export, dezvoltarea unei infrastructurii de afaceri corespunzatoare, stimularea investitiilor, oferirea de servicii de consultanta, stimularea formarii incubatoarelor de afaceri, promovarea industriei mestesugaresti si artizanale.

O parte dintre politicile care se adreseaza acestui sector sunt cele care s-au concentrat direct asupra lor pentru crearea conditiilor necesare functionarii si dezvoltarii lor. O a doua categorie de politici s-au adresat unor obiective prioritare cum ar fi: politica industriala, politica regionala, politica de dezvoltare a pietei fortei de munca, politica de dezvoltare rurala, politicile adresate tinerilor.

Politicile, actele normative specifice IMM-urilor din Romania sunt aproximativ concordante cu cele emise de UE; gradul de compatibilitate este de 90,1%, 9 din cele 11 acte normative adoptate de partea romana avand compatibilitate integrala; gradul de transpunere a legislatiei comunitare este de 83,1%, din setul de 11 masuri ale UE, 8 sunt aplicabile in Romania.

Evolutia cadrului institutional este complicata, cu multe etape de concretizari si de reluari institutionale, redefiniri organizationale:

in luna mai 1990 s-a infiintat departamentul pentru IMM-uri in cadrul Agentiei nationale pentru Privatizare;

in luna iulie 1992 s-a infiintat Fundatia pentru Asistenta Intreprinzatorilor din Romania – CRIMM -. Este anul in care s-a incheiat primul memorandum de finatare al IMM-urilor;

pe parcursul anului 1993 Agentia Romana de Dezvoltare preia structural IMM-urile;

in luna ianuarie 1996 Agentia Nationala pentru Privatizare preia IMM-urile;

in luna ianuarie 1998 Consiliul pentru Reforma preia IMM-urile;

in luna noiembrie 1998 Cancelaria primului ministru preia IMM-urile;

pe parcursul anului 1999 se infiinteaza   Agentia Nationala pentru IMM-uri;

pe parcursul anului 2000 Agentia Nationala pentru IMM-uri trece in subordinea Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie;

pe parcursul anului 2001 s-a infiintat Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie;

in luna decembrie 2001 s-a constituit fondul national de garantare a creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, in baza Legii nr. 133/ din 20.06.1999abrogata prin articolul 34 din legea 346/2004 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii;

pe parcursul anului 2003 acest fond se transforma in Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie;

pe parcursul anului 2004 organizatia pentru IMM-uri se transforma in fundatie.

Modul de operare, de organizare functionala a IMM-urilor depind de statusul institutional al demersurilor pragmatice. In acest sens exista doua retele istitutionale care promoveaza IMM-urile ajutandu-le in realizarea propriilor programe de dezvoltare.


A. Autoritati publice cu atributii in sectorul IMM-uri - printre institutiile care pot fi incadrate in aceasta categorie este si Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie- ANIMMC-, infiintata in vara anului 2003. Obiectivele organizationale definitorii sunt: elaborarea strategiei si politicilor pentru stimularea dezvoltarii IMM-uri, elaborarea, implementarea si monitorizarea programelor pentru IMM-uri, elaborarea legislatiei aferente. Functionalitatea acestui organism este determinata de :

- functia strategica prin care se asigura fundamentarea, elaborarea si aplicarea strategiei si a politicilor guvernului in domeniile intreprinderilor mici si mijlocii, organizatiilor cooperatiste si ale activitatii de comert exterior;

- functia de reglementare pentru realizarea cadrului normativ si institutional necesar concretizarii proiectelor, programelor;

- functia de administrare a fondurilor bugetare si a surselor financiare

extrabugetare si distribuirea acestora in vederea asigurarii dezvoltarii

sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;

- functia de reprezentare pe plan intern si international a statului roman;

- functia ca autoritate de stat prin care se asigura urmarirea aplicarii si

controlului respectarii reglementarilor in domeniul sau de activitate.

Eficienta sociala a acestei forme de institutionalizare este cuantificabila prin dezvoltarea activitatilor productive si inovative, realizarea competitivitatii pe diferite piete, cresterea accesului la finantarea si promovarea culturii antreprenoriale.

Un alt tip institutional care poate incuraja, stimula organizatiile mici si mijlocii este: Fondul National pentru Garantarea Creditelor Intreprinderilor Mici si Mijlocii- FNGCIMM-. Datorita faptului ca face parte din reteaua institutionala prin care IMM-urile pot fi sustinute, promovate, el are ca obiective strategice:

imbunatatirea accesului la finantare al intreprinderilor mici si mijlocii care au proiecte de afaceri viabile, dar care nu detin suficiente fonduri,

cresterea volumului de investitii realizate de intreprinderile mici si mijlocii.

Agentiile pentru dezvoltare rurala, aparute ca organizatii nonprofit pe baza Legii nr. 15/29.01.1998, privind infiintarea, organizarea si functionarea Institutului European din Romania sunt oportunitati institutionale pentru IMM-uri. Mai mult in Legea nr. 315/din 28.06.2004 privind dezvoltarea regionala in Romania au fost definite cadrul institutional, competentele, obiectivele politicii regionale si implicatiile in dezvoltarea si stimularea acestui sector. Obiectivele fundamentale , cu implicatii directe asupra activitatii IMM-urilor sunt



elaborarea strategiei, planului si programelor de dezvoltare regionala si de gestionare a fondurilor;

asigurarea realizarii programelor de dezvoltare regionala si a planurilor de gestionare a fondurilor;

asigurarea managementului tehnic si financiar pentru dezvoltare regionala;

promovarea proiectelor de dezvoltare regionala;

promoveaza parteneriate regionale si locale.


Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a municipiului Bucuresti, este o organizatie nonprofit, de utilitate publica, prin care se sustin IMM-urile prin promovarea si sustinerea intereselor lor. Traseele functionale prin care se pot realiza aceste obiective se incadreaza in: consultanta in afaceri, asistenta pentru constituirea si functionarea societatilor comerciale, facilitarea contactelor de afaceri, actiuni bi si multiparteneriat de afaceri, publicitate si promovare comerciala, distributia moderna a produselor si serviciilor, asigurarea calitatii marfurilor si serviciilor, standardizare, asistenta in probleme de protejare a mediului si a consumatorului, asistenta in probleme de drept comercial si arbitraj comercial, reprezentarea si apararea intereselor comunitatii romanesti de afaceri in raport cu puterea, la nivel local si national.

Structura teritoriala a permis realizarea Camerelor judetene de comert si industrie/agricultura, stabiliindu-se in acest mod o structura organizatorica favorabila dezvoltarii IMM-urilor. Prin Decretul-Lege nr. 139 din 11 mai 1990 privind casele de comert si industrie din Romania, aceste organizatii care prin actul normativ, potenteaza activitatea intreprinderilor mici si mijlocii, in profil judetean trebuie sa sprijine dezvoltarea activitatilor comerciale si industriale, desfasoara activitati de informare si documentare comerciala, elibereaza certificate de origine a marfurilor.


B. Organizatii nonguvernamentale si parteneriatul public-privat.


Strategia de creare si dezvoltare a sectorului IMM-urilor a inceput din 1992 bazandu-se pe programul PHARE, valoarea proiectului a fost de 10 milioane de euro, prin care se fundamentau: CRIMM, centre pilot de consultanta in afaceri, centre de inovare si introducerea unui program de acordare de granturi pe baza de conditionalitate.

Demersul institutional s-a complicat pe parcurs ajungandu-se de la un membru fondator unic, guvernul, la multiplicarea numerica a lor prin adaugarea de noi membrii: firmele private, asociatiile de IMM-uri, institutiile bancare si financiare, Camera de Comert si Industrie a Romaniei, centre locale de dezvoltare, infiintate prin programul PHARE.

Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania- CNIPMMR- face parte din reteaua institutionala prin care se asigura apararea si promovarea intereselor IMM-urilor private la nivel local, national si international promovarea si apararea intereselor intreprinderilor private in relatia cu autoritatilor publice, precum si cu alte organisme si organizatii din Romania si din strainatate, stimularea, prin modalitati specifice, a privatizarii si a infiintarii de intreprinderi mici si mijlocii cu capital privat sau cu participare straina.

Reteaua CDIMM- centre pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii- organizata in diverse areale (Braila, Maramures, Arges) a reusit sa elaboreze si sa implementeze programe specifice, sa sprijine parteneriate in scopul realizarii relatiilor economice intre firme romanesti si straine. CDIMM Maramures a reusit sa realizeze un incubator de afaceri, cu o suprafata de 1550 mp oferind facilitati pentru 17 firme. CDIMM Braila se distinge prin serviciile de consultanta in afaceri, prin facilitarea accesului intreprinzatorilor la schemele de finantare si garantare a creditelor. CDIMM Arges are ca scop principal promovarea crearii si sprijinirea dezvoltarii sectorului privat de intreprinderi mici si mijlocii si sustinerea dezvoltarii economice si sociale pe plan local si regional. Principalele obiective sunt: acordarea suportului pentru dezvoltarea sectorului privat al intreprinderilor mici si mijlocii si organizatiilor nonguvernamentale la nivel regional, atragerea surselor financiare, promovarea si dezvoltarea activitatii educationale si de pregatire profesionala, incurajarea asocierii micilor intreprinzatori in scopul promovarii si reprezentarii intereselor acestora, valorificarea eficienta a resurselor destinate sectorului privat, asistenta pentru infiintarea unor organisme similare in judetele limitrofe.

Serviciile oferite de aceasta organizatie locala au trei dimensiuni:

consultanta- evaluarea ideilor de afaceri, intocmirea planurilor de afaceri pentru finantarea afacerilor si pentru management, planuri de afaceri si de fezabilitate pentru investitori, analize si proiectii financiare, asistenta in realizarea contactelor de afaceri intre parteneri romani si cei straini, consultanta si asistenta pentru organizatii nonguvernamentale;

instruire si sustinerea initiativelor locale orientate catre dezvoltarea economica, sociala;

informare- fundamentata pe baza de date pe care o are, aceasta baza de date contine: surse de finantare, linii de credite interne si internationale, informatii despre firme din Romania si din strainatate.

Reteaua FAIR - Fundatia pentru Asistenta Intreprinzatorilor din Romania, organizata prin parteneriatul a 11 fundatii locale, are un dublu statut: este o retea de promovarea intereselor intreprinderilor mici si mijlocii si o retea de centre de consultanta. Multiple scopuri ale FAIR sunt ordonate pe urmatoarele domenii:

informarii, consilieri si instruirii oferite IMM-urilor, in mod special celor din Bucuresti;

promovarii si gestionarii relatiilor cu autoritatile centrale, cu donatorii externi;

analizarii initiativelor legislative referitoare la IMM-uri;

strangerii fondurilor din donatii, subventii si taxe, fonduri necesare realizarii obiectivelor;

organizarii workshop-urilor, seminariile, intalnirilor.

Activitatile definitorii, desfasurate pana in prezent au fost :

servicii de consultanta, informare si instruire pentru intreprinzatorii particulari, banci, alti agenti economici;

asigurarea accesului la sprijin financiar pentru membrii fundatiei si clientii acestora,

asistenta in infiintarea si dezvoltarea de noi centre de promovare a sectorului intreprinderilor particulare mici si mijlocii;

cooperare cu autoritatile romane, cu institutii locale sau straine, in scopul sprijinirii dezvoltarii sectorului particular,

elaborarea de studii si anchete si publicarea de documentatii referitoare la sectorul particular,

atragerea de surse financiare pentru atingerea obiectivelor sale, sub forma de subventii, donatii, onorarii pentru serviciile prestate,

organizarea de manifestari profesionale,

coordonarea activitatii centrelor locale.

Exista, in aceasta retea ampla, dar cu o eficienta sociala problematica, a intreprinderilor mici si mijlocii, agentii judetene , infiintate de consilii judetene pentru:

- acordarea asistentei, consultantei firmelor private,

- promovarii imaginii si oportunitatilor de afaceri si cooperare la nivel judetean si local, - identificarea surselor de finantare, interne si externe,

- stimularea crearii si implementarii mecanismelor parteneriale public – private,

- initierea proiectelor si programelor pentru realizarea prognozelor de dezvoltare ale judetelor ( Anexa 1).


2.4 Sistemele de sustinere a rolului IMM-urilor


Principalele sisteme a actelor normative care au sustinut si vor continua sa detina rolul IMM-urilor si in viitorul apropiat sunt urmatoarele:

-Planul national de dezvoltare;

- Carta europeana pentru intreprinderi mici si mijlocii;

-Strategia privind societatea informationala a Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;

- Strategia pentru cercetare dezvoltare a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

Planurile de dezvoltare, prin obiectivele pe care le-au concretizat au constituit axa principala a promovarii noii filizofii de actiune, de implementare si sustinere a formelor multiple de organizare a IMM-urilor. In perioada 2004-2006 acestea au fost urmatoarele:

imbunatatirea productivitatii sectorului productiv – IMM-uri, infrastructura de afaceri, turim, sustinerea cercetarii, dezvoltarii tehnologice, societatea informationala, asistenta tehnica, constructie institutionala;

imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport si energetice si asigurarea protectiei mediului – infrastructura de transport, infrastructura energetica, mediu si utilitati conexe, asistenta tehnica/constructie institutionala;

dezvoltarea resurselor umane – imbunatatirea accesului participarii la educatia primara si formarea continua, cresterea nivelului de angajare si a includerii sociale, asistenta tehnica, constructia institutionala;

sustinerea dezvoltarii rurale si a agriculturii – cresterea operatiilor in agricultura si silvicultura, integrarea produselor agricole in lantul alimentar, diversificarea economiei rurale, asisitenta tehnica, constructie institutionala.

Fondurile alocate obiectivului ”imbunatatirea productivitatii sectorului productiv” au reprezentat 1,68% din totalul fondurilor destinate Planulul national de dezvoltare iar ponderea fondurilor alocate IMM-urilor, in totalul celor aferente acestui obiectiv a fost de 11,30%. La acestea s-au adaugat cele alocate pentru “dezvoltarea potentialului regional si local “, cu o valoare ponderata de 7,32% din fondurile alocate acestui obiectiv. Resursele alocate au fost generate din: fondurile de preaderare, bugetul de stat si imprumuturile acordate de institutiile financiare internationale ( Anexa 2).

Noua filozofie a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii este continuata prin Planul National de Dezvoltare, 2004-2008, prin care sunt stabilite cele trei mari obiective:

cresterea contributiei sectorului IMM-urilor in PIB;

crearea a 760 000 de noi locuri de munca;

cresterea exporturilor realizate de IMM-uri, intr-un ritm anual de 10%.

Stabilizarea rolului economic si social al IMM-urilor se va putea realiza prin: crearea unui mediu de afaceri favorabil infiintarii si dezvoltarii IMM-uri, dezvoltarea capacitatii competitive, imbunatatirea accesului la finantare, imbunatatirea accesului la pietele externe, promovarea culturii antreprenoriale.

Dupa cum a fost prezentat in primul capitol al lucrarii, trebuie specificat importanta informarii, care poate fi considerata cheia sucesului in aria intreprenoriatului. De aceea, putem exemplifica acest lucru prin demersurile Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (www. animmc.ro ), ce pune la dispozitia fiecarui intreprinzator cele mai noi si utile informatii in vederea sustineri demersurilor in domeniul business-ului.

Intreprinderile mici si mijlocii, precum si microintreprinderile, sunt sustinute de carte autoritatile nationale pentru facilitarea accesului la capital, pe dezvoltarea tehnologica, o accesare cat mai mare a programelor care vor fi cofinantate din fonduri structurale, care sa permita inlaturarea dezechilibrelor economice, precum si dezvoltarea si promovarea mediului de afaceri romanesc la nivelul cerintelor pietei comunitare si alinierea la standardele de calitate ale Uniunii Europene.

Urmatoarele sunt programele de finatare ce au ca sursa de finantare Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale:


1. de la bugetul de stat,

Programul national multianual pe perioada 2006-2009 pentru sutinerea mestesugurilor si artizanatului

Programul national multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in randul femeilor manager

din Romania

Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului

acestora la finantare - START

Programul pentru sprijinirea dezvoltarii IMM-urilor prin fonduri in limita sumelor platite pentru profitul

brut reinvestit

Programul de dezvoltare si modernizare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor pe

piata

Programul pentru organizarea Targului National Cooperatist - TINCOOP

Programul pentru organizarea Targului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii - TIMM

Programul UNCTAD - EMPRETEC Romania pentru sprijinirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii

Programul national multianual de infiintare si dezvoltare a incubatoarelor de afaceri

Programul national multianual pentru sprijinirea transferului afacerilor

Programul national multianual pe perioada 2006-2009 pentru sustinerea accesului IMM la servicii de

instruire si consultanta

Programul national multianual pentru sustinerea infiintarii si dezvoltarii IMM

Fondul de mediu

Cresterea competitivitatii produselor industriale



Schema de dezvoltare sociala a comunitatilor miniere - SDSCM

Schema de microcredite

Credite cu dobanda avantajoasa pentru crearea de noi locuri de munca

Microcredite

Proiectul Economia Bazata pe Cunoastere (EBC)


2. PHARE,

  • PHARE 2006 „Asistenta IMM pentru achizitionarea de servicii de consultanta in afaceri”
  • PHARE 2005 CES „Asistenta acordata IMM-urilor in scopul achizitionarii de servicii de consultanta in afaceri”
  • PHARE 2006 „Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului privat al IMM in sectorul managementului deseurilor”


3. Fonduri Structurale,

Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa Prioritara 1: Un sistem de productie inovativ si ecoeficient, Domeniul de interventie D1.1, Operatiunea a): Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile

Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa Prioritara 1: Un sistem deproductie inovativ si ecoeficient, Domeniul de interventie D1.1, Operatiunea b): Sprijin pentru implementarea standardelor internationale

Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa Prioritara 1: Un sistem de productie inovativ si ecoeficient, Domeniul de interventie D1.1, Operatiunea c) Sprijin pentru accesul IMM pe noi piete si internationalizare

Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, Domeniul de interventie

D1.3, Axa Prioritara 1: Un sistem de productie inovativ si ecoeficient, Operatiunea b) Sprijin pentru consultanta acordat IMM-urilor

Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa Prioritara 1: Un sistem de productie inovativ si ecoeficient, Domeniul de interventie D1.3, Operatiunea c) Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturile de furnizori sau clustere

Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa Prioritara 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Inovare pentru cresterea competitivitatii

Programul Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa Prioritara 3: Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor pentru Sectoarele Privat si Public

Programul Operational Regional

Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR)

Programul Operational 2007-2013, Axa 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local


4. Fonduri de Garantare,

Garantie IMM

Compensare partiala a dobanzii platite de operatorii economici la creditele in lei

Finantari cu dobanda subventionata a operatorilor economici, in numele si contul statului

Garantii pentru credite si alte instrumente de finantare

Garantii pentru credite si alte instrumente de finantare destinate implementarii proiectelor finantate din fonduri europene

Finantari sustinere programe

Garantarea creditelor puse la dispozitia beneficiarilor Fondurilor SAPARD, ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltarea Rurala si ai Fondului European pentru Pescuit


5. Microfinantari

Schema de microfinantare pentru intreprinderi nou infiintate si microintreprinderi

Micro credite pentru intreprinzatorii, fermierii si intreprinderile micro, mici si mijlocii


Astfel, trebuie amintite pentru perioada curenta lansarea de apeluri propuneri de proiecte finantate din Fonsurile Structurale, prin intermediul programulu Programul Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice ( POS CCE), Axe Prioritare 1, 2, 3, 4 si 5. Informatii suplimentare mai pot fi accesate si pe adresa https://www.mct.ro/ fonduri structurale.


Tabel 2

Axele prioritare ale programului POS-CCE


AXA PRIORITARA 1 – Un sistem inovativ si eco-eficient de productie


AXA PRIORITARA II – Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate

AXA PRIORITARA III - Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor pentru sectorul privat si public

AXA PRIORITARA IV – „Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice”

AXA PRIORITARA V – Asistenta Tehnica




1.1. Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, in special IMM-uri;

1.2. Accesul IMM-urilor la finantare;

1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.


2.1 CD in parteneriat intre universitati/ institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi, in vederea obtinerii de rezultate aplicabile in economie ;

2.2 Investitii pentru infrastructura de CDI

2.3 Accesul intreprinderilor la activitati de CDI (in special IMM-urile)

3.1. Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei

3.2. Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice

3.3. Dezvoltarea e-economiei


4.1. Energie eficienta si durabila (imbunatatirea eficientei energetice si a sustenabilitatii sistemului energetic);

4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde”;

4.3. Diversificarea retelelor de interconectare in scopul cresterii sigurantei in aprovizionarea cu energie.

5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS CCE;

5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.


Sursa: www. animmc.ro


In cadrul domeniului major de interventie D1.1 - Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM, operatiunea:

Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile A2 - Sprijin financiar de pana la 920.000 lei pentru intreprinderile mici si mijlocii, Directia pentru gestionarea fondurilor comunitare pentru IMM din cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, in calitate de Organism Intermediar (OI) Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice 2007-2013.


Tabel 3

BUGET alocat POS-CCE


Nr.crt.

Regiuni

Buget  alocat POS CCE

mil. EUR


Centru, Nord-Vest, Vest, Sud -Est



Nord-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia


Sursa: www. animmc.ro


POS – CCE dispune, pentru perioada 2007-2013, de un buget de aproximativ trei miliarde de euro, bani nerambursabili destinati proiectelor pentru dezvoltarea intreprinderilor, promovarea cercetarii si dezvoltarii tehnologice, promovarea utilizarii tehnologiei informatiilor si comunicatiilor de catre firme si administratia publica, precum si dezvoltarii sectorului energetic in conditiile protejarii mediulului.




loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat