Diagnostic financiar la s.c. aleolys.r.l

Universitatea din Oradea

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Management

DIAGNOSTIC FINANCIAR LA S.C. ALEOLYS.R.L

Capitolul I.

1. CONSIDERATII GENERALE

1.1 Scopul si rolul diagnosticului financiar

Este necesar a incepe cu o definitie a diagnosticului financiar: un ansamblu de instrumente si metode care permit aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.

Prin intermediul unei analize retrospective, diagnosticul financiar detecteaza eventualele stari de dezechilibru financiar precum si cauzele generatoare si propune solutii pentru redresare. Deci scopul sau este de a aprecia situatia financiara a intreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul specific economiei locale. In sens general, finalitatea diagnosticului financiar consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, cat si celor interesati din afara acesteia.

Cand problema diagnosticului este pusa din interiorul intreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducatorii, actionarii actuali sau salariatii. Obiectivul urmarit in acest caz este de a detecta eventuale situatii de dezechilibru financiar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii. Aceste decizii se bazeaza pe identificarea originii si cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de alta parte, pe stabilirea masurilor de remediere a dezechilibrelor.

Cand problema este pusa din exteriorul intreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analistii financiari, actionarii potentiali, organisme bancare si financiare sau chiar statul. Obiectivul urmarit este capacitatea financiara a intreprinderii de a genera profit, capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea si solvabilitatea intreprinderii), precum si valoarea intreprinderii.

De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite intreprinderilor (in special bancile), fie pentru luarea deciziilor de patrundere in capitalul unei intreprinderi (actionari potentiali sau alte intreprinderi).

Ambele analize (interne, externe) au ca obiectiv aprecierea performantelor intreprinderii si a riscurilor la care aceasta este pusa si urmaresc: analiza rentabilitatii, analiza riscului si analiza valorii intreprinderii.

De obicei, diagnosticul este efectuat numai in caz de grave dificultati sau cand cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele inregistrate de intreprindere sau de desfasurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie sa aiba loc periodic. Diagnosticul financiar identifica factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a intreprinderii.

De cele mai multe ori informatiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informatii referitoare la mediul extern al intreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informatii referitoare la potentialul tehnic si uman, potential comercial si juridic, managementul intreprinderii (informatii dependente de intreprinderi). Toate aceste elemente influenteaza performantele financiare ale intreprinderii determinand, in final, competitivitatea acesteia.

Folosind metode si tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situatiei financiare trecuta si actuala. Pe baza informatiilor furnizate pentru luarea deciziilor de catre conducere acesta vizeaza viitorul.

Pentru a obtine informatii relevante, diagnosticul financiar trebuie completat cu studii asupra mediului extern al firmei, potentialul tehnic-uman si comercial, calitatea managementului.

1.2 Diagnosticul financiar la S.C. ALEOLYS.R.L

Diagnosticul realizat la S.C. ALEOLYS.R.L. are ca scop determinarea performantelor unitatii la 31.12.2008.

Scopurile urmarite prin efectuarea diagnosticului sunt: aprecierea rezultatelor financiare obtinute; evidentierea modalitatilor de realizare a echilibrului financiar; examinarea randamentului capitalului investit; evaluarea riscurilor care planeaza asupra unitatii.

Rezultatele obtinute se vor utiliza pentru: fundamentarea deciziilor de gestiune; elaborarea unui diagnostic global strategic; fundamentarea politicilor de dezvoltare a firmei.

Sursele folosite pentru relizarea diagnosticului au fost:

- situatiile financiare anuale (2007-2008): bilantul, contul de profit si pierdere;

- alte materiale de documentare din evidenta contabila (balanta de verificare, situaita activelor imobilizate).

S.C. ALEOLYS.R.L a fost infiintata in 2003, in baza legii 31/90 privind societatile comerciale fiind inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului, sub numarul J 35/2340/2003, fiind inregistrata la Directia Generala a Finantelor  Publice si Controlului Financiar de stat. Forma juridica a S.C. ALEOLYeste societate cu raspundere limitata, iar valoarea capitalului social este de 200 lei, cerinta minima pentru constituirea unei S.R.L.

In 2007 cifra de afaceri s-a ridicat la 613043 lei, iar in 2008 cifra de afaceri a crescut ajungand la 1440059 ei, venituri obtinute in principal din productia vanduta.

Obiectul de activitate al societatii este productia unor usi de garaj, efectuandu-se si comercializarea acestora, avand o gama diversificata de culori.

Analiza structurii bilantului

Analiza ratelor de structura ale activului

Tabel nr. 1

Concluzii:

Rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul acestei rate a crescut, chiar dublanduse de la 29,95%, la 68,01%.

Rata activelor circulante exprima ponderea capitalului circulant in totalul activului si inregistreaza un nivel ridicat datorita specificului activitatii. Evolutia ratei activelor circulante este crescatoare, de la 70,05% la 85,53%.

Rata stocurilor scade de la 36,52% la 11,25%.

Rata creantelor creste de la 11,89% ajungand pana la 27,07%.

Rata disponibilitatilor are o evolutie descrescatoare radicala, ea scazand de la 51,59% la 4,91%.

Rata cheltuielilor in avans exprima ponderea cheltuielilor in avans in totalul activului. Inregistrand valori nule pe parcursul perioadei studiate.

Analiza ratelor de structura ale pasivului

Tabel nr.2

Concluzii:

Rata stabilitatii financiare exprima ponderea capitalului permanent in pasivul total. Nivelul ratei in perioada analizata inregistreaza o tendinta de crestere, astfel rata stabilitatii financiare creste de la 5,21%  la % 8,89 in 2008.

Rata autonomiei financiare globale arata gradul de independenta economico-financiara a firmei. Constatam ca in perioada 2007-2008, rata autonomiei financiare globale are un nivel satisfacator, inregistrand valori sub 33,33% in ambele perioade, astfel in 2007 a inregistrat 5,22% iar in 2008 a inregistrat 8,89%.

Rata autonomiei financiare la termen arata gradul de independenta financiara al unitatii pe termen lung. Nivelul acestei rate este egal cu 1 in ambele perioade datorita inexistentei creditelor bancare pe termen mediu si lung.

Rata de indatorare globala reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acesteia. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de scadere in perioada analizata scazand de la 94,79% la 91,11%.

Capitolul II.

Analiza indicatori de echilibru

Situatia neta (SN)

SN = Active totale - Datorii totale - Venituri in avans - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

SN₀ = ( 75.024 + 175.479 + 0 ) - ( 237.454 + 0 ) - 0  - 0 = 13.049

SN₁ = ( 102.218 + 595127 + 0 ) - ( 635.335 + 0 ) - 0 - 0 = 62.010

DSN = SN1 - SN0 = 62.010 - 13.049 = 48.961

Interpretare: SN reflecta averea proprietatilor si ea trebuie  sa fie suficienta pentru a asigura independenta financiara si functionarea normala a societatii. SN pozitiva din amandoi anii analizati reflecta o gestiune sanatoasa care maximizeaza valoarea intreprinderii.

Fondul de rulment ( FR)

FR = Capital permanent - Active imobilizate nete + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

FR₀ = ( 13.049 + 0 ) - 75.024 + 0 = - 61.975

FR₁ = ( 62.010 + 0 ) - 102.218 + 0 = - 40.208

DFR = FR₁ - FR₀ = - 40.208 - ( - 61.975 ) = 21.767

Interpretare: FR negativ refelecta dezechilibru financiar pe termen lung, adica faptul ca societatea face apel la sursele temporare pentru a-si finanta nevoile permanente. Scaderea fondului de rulment se datoreaza reducerii capitalului propriu rambursarii datoriilor financiare si / sau achizitiei de noi imobilizari.

Fondul de rulment propriu (FRP)

FRP = Capital propriu +Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Active

imobilizate nete

FRP₀ = 13.049 + 0 - 75.024 = - 61.975

FRP₁ = 62.010 + 0 - 102.218 = - 40.208

DFRP = FRP₁ - FRP₀ = ( - 40.208 ) - ( - 61.975 ) = 21.767

Interpretare: FRP reflecta autonomia financiara a societatii, adica masura in care echilibrul financiar pe termen lung se asigura pe seama capitalului propriu.

Fondul de rulment strain ( FRS)

FRS = FR - FRP

FRS₀ = FR₀ - FRP₀ = ( - 61.975 ) - ( - 61.975 ) = 0

FRS₁ = FR₁ - FRP₁ = ( - 40.208 ) - ( 40.208 ) = 0

DFRS = FR₁ - FRS₀ = 0

Interpretare: FRS reflecta gradul de indatorare pe termen lung si termen mediu necesar pentru a finanta nevoi pe termen scurt.

FRS este zero acest lucru reprezinta faptul ca firma nu are indatoriri pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment ( NFR )

NFR = (Stocuri + Creante pe termen scurt + Cheltuieli in avans) - (Datori din exploatare + Venituri in avans)

NFR₀ = ( 64.080 + 20.873 + 0 ) - ( 237.454 + 0 ) = - 152.501

NFR₁ = ( 404.706 + 161.120 + 0 ) - ( 635.335 + 0 ) = - 69.455

DNFR = NFR₁ - NFR₀ = ( - 69.455 ) - ( - 152.501 ) = 83.046

Interpretare: NFR pune in evidenta existenta sau nu a echilibrului curent a societatii. NFR negativ in amandoi anii analizati arata un surplus de resurse temporare fata de nevoile temporare, aceasta poate fi o situatie favorabila pentru societate daca ea este consecinta urgentarii incasarii creantelor de la clienti si relaxarii platii datoriilor catre furnizori.

Trezoreria neta ( TN)

TN = FR - NFR

TN = Disponibilitati banesti + Investitii financiare pe termen scurt - Credite bancare pe termen scurt

a) TN₀ = ( - 61.975 ) - ( - 152.501 ) = 90.526

b) TN₀ = 905.26 + 0 - 0 = 90.526

a) TN₁ = ( - 40.208 ) - ( - 69.455 ) = 29.247

b) TN₁ = 29.247 + 0 - 0 = 29.247

DTN = TN₁ - TN₀ = 29.247 - 90.526 = - 61.27

Interpretare: TN este pozitiva in amandoi anii analizati si ea semnifica un surplus financiar rezultat la sfarsitul exercitiului financiar, expresie a profitului net curent. TN inregistreaza o reducere in perioada curenta fata de cea anterioara datorita faptului ca NFR creste mai rapid decat FR.

Capitolul III.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Marja comerciala ( MC)

MC = Venituri din vanzarea marfurilor - Cheltuieli privind marfurile

MC₀ = 613.043 - 415.299 = 197.744

MC₁ = 791.148 - 388.224 = 402. 924

DMC = MC₁ - MC₀ = 402.924 - 197.744 = 205.180

Interpretare: : MC reflecta adaosul comercial in suma absoluta, marfurile fiind considerate bunuri cumparate de la furnizori si revandute in aceeasi stare fara a face nici o modificare asupra lor. MC cunoaste o crestere in perioada curenta datorita cresterii veniturilor din vanzarea marfurilor intr-o masura mai mare decat cresc cheltuielile cu marfurlile.

Productia exercitiului ( Qex )

Qex = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobiliara

Qex₀ = 0 + ( 0 - 0 ) + 0 = 0

Qex₁ = 648.911 + ( 491.298 - 491.298 ) + 0 = 648.911

DQex = Qex₁ - Qex₀ = 648.911

Interpretare: Qex reprezinta activitatea desfasurata de intreprindere. Societatea avea ca obiect de activitate de la infiintare pana in anul 2007 doar comercializarea usilor de garaj, iar din anul 2008 aceasta si-a extins obiectul de activitate efectuand nu doar comercializarea ci si productia usilor de garaj.

Valoarea adaugata ( VA)

VA = Marja comerciala + Qex - Consumuri intermediare

VA₀ = 197.744 + 0 - ( 48.579 + 10.614 + 1.898 + 92.234 ) = 44.419

VA₁ = 402.924 + 648.911 - ( 682.642 + 19.696 + 3.683 + 19.1929) = 153.885

DVA = VA₁ - VA₀ = 153.885 - 44.419 = 109.466

Interpretare: VA are valori pozitive in ambele perioade ceea ce exprima un surplus de valoare inregistrat de societate rezultat din utilizarea factorilor de productie (munca si capital) peste valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate de la terti. In plus valoarea adaugata creste de la o perioada la alta ceea ce reprezinta un lucru favorabil pentru intreprindere.

Excedentul brut de exploatare ( EBE )

EBE = Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare

EBE₀ = 44.419 + 0 - 11.839 - 7.349 = 25.231

EBE₁ = 153.885 + 0 - 56.505 - 8.532 = 88.848

DEBE = EBE₁ - EBE₀ = 88.848 - 25.231 = 63.617

Interpretare: EBE reflecta acumularea bruta din activitatea de exploatare admitand ca cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele sunt cheltuieli calculate si platite. EBE inregistreaza o crestere favorabila pentru societate datorita cresterii valorii adaugate.

Rezultatul exploatarii ( RE )

RE = EBE + Alte venturi din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare + Venituri din provizioane si amortizari - Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

RE₀ = 25.231 + 9.393 - 10.199 + ( 0 + 0 + 0 ) - ( 9.254 + 0 + 0 ) = 15.171

RE₁ = 88.848 + 0 - 2.971 + ( 0 + 0 + 0 ) - ( 16.591 + 0 + 0 ) = 69.286

DRE = RE₁ - RE₀ = 69.286 - 15.171 = 54.115

Interpretare: RE reflecta rentabilitatea bruta din activitatea de exploatare. Profitul exploatarii inregistreaza o crestere in perioada curenta fata de cea anterioara datorita cresterii EBE.

Rezultatul curent ( RC )

RC = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

RC₀ = 15.171 + 57 - 766 = 14.462

RC₁ = 69.286 + 318 - 10.751 = 58.853

DRC = RC₁ - RC₀ = 58.853 - 14.462 = 44.391

Interpretare: RC reflecta eficienta activitatii din exploatare corectat cu cel din activitatea financiara. Societatea a inregistrat in amandoua perioade profit curent datorita existentei unui profit din activitatea de exploatare si a unui profit din activitatea financiara. Acest profit curent cunoaste o tendinta crescatoare datorita cresterii profitului exploatarii.

Rezultatul net ( RN )

RN = RC + Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare - Cheltuieli cu impozit pe profit

RN₀ = 14.462 + 0 - 0 - 2.489 = 11.573

RN₁ = 44.391 + 0 - 0 - 9.892 = 34.499

DRN = RN₁ - RN₀ = 34.499 - 11.973 = 22.526

Interpretare: Societetea a inregistrat in amandoua perioadele analizate profit net din activitatea desfasurata care exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare. Acest profit net cunoaste o crestere in perioada curenta datorita cresterii profitului curent.

Capitolul IV.

Analiza ratelor de structura financiara ale capitalurilor

Ratele de echilibru

Rata de finantare a Activelor Imobilizate nete ( rata fondului de rulment ) (RFR)

RFR=

RFR₀

RFR₁ = 0,60

Interpretare: RFR este subunitara si arata un dezechilibru financiar pe termen lung, adica faptul ca activele imobilizate sunt finantate si din datorii pe termen scurt.

Rata fondului de rulment propriu ( RFRP )

RFRP =

RFRP₀  =

RFRP₁ =

Interpretare: RFRP este subunitar si arata existenta unei autonomii financiare reduse.

Rata de finantare a NFR ( RNFR )

RNFR =

RNFR₀ =

RNFR₁ =

Interpretare: RNFR este subunitara si arata un dezechilibru financiar pe termen scurt.

Ratele de lichiditate

Ratele lichiditatii generale ( RLG )

RGL =

RLG₀ =

RLG₁ =

Interpretare: RLG este subunitara, arata faptul ca societatea se afla in incapacitatea de a-si achita datoriile exigibile pe termen scurt din activele circulante detinute.

Rata lichiditatii reduse ( RLR )

RLR =

RLR₀ =

RLR₁ =

Interpretare: RLR arata capacitatea societatii de a-si achita datoriile curente din creantele si disponibilitatile banesti. RLR este subunitara si nu produce dificultati in conditiile in care societatea dispune de stocuri consistente si usor lichidabile pe piata.

Rata lichiditatii imediate ( RLI )

RLI =

RLI₀ =

RLI₁ = = 0,04

Interpretare: RLI arata masura in care datoriile exigibile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Nivelul asiguratoriu al acestei rate este 0.3 . Aceasta rata are o valoare destul de mare, dar este subunitara ceea ce ne arata ca societatea dispune de o lichiditate pe termen scurt.

Ratele de indatorare

Levierul ( L )

L =

L₀ =

L₁ =

Interpretare: Levierul reflecta structura financiara a societatii, el trebuie sa fie subunitar. In perioadele analizate este supraunitar ceea ce inseamna ca societatea nu mai poate solicita obtinerea unui nou credit pentru ca nu prezinta garantii.

Rata datoriilor financiare ( RDF )

RDF =

RDF₀ =

RDF₁ =

Interpretare: RDF masoara gradul de indatorare pe termen lung si mediu. In perioadele analizate societatea a inregistrat o rata a datoriilor financiare nula, aceasta insemnand ca societatea nu a contracta un credit bancar pe termen lung sau mediu.

Rata creditelor de trezorerie (credite pe TS)

RCTS =

Nu avem credite pe TS RCTS₀ = 0

RCRS₁ = 0

Interpretare: In cazul societatii analizate aceasta rata este nula deorece societatea nu are nevoie sa apeleze la credite bancare pe termen scurt inregistrand in ambele peroade un FR pozitiv

Rata capacitatii de rambursare a dotarilor financiare

RCAF =

Calculul CAF prin metoda aditiva

CAF = Profitul net + Cheltuieli calculate - Venituri calculate

CAF₀ = 11.973 + ( 9.254 + 0 + 0 ) - ( 0 + 0 + 0 + 0 ) = 21.227

CAF1 = 48.961 + ( 16.591 + 0 + 0 ) - ( 0 + 0 + 0 + 0 ) = 65.552

RCAF₀ = ani

RCAF₁ = ani

D RCAF = 0

Interpretare: RCAF pe seama autofinantarii inregistrate ne arata numarul de ani in care societatea isi poate rambursa datoriile pe termen lung si mediu contractate din CAF. Normele bancare impun o valoare maxima de 3 ani. Datorita faptului ca firma nu are credite pe termen mediu si lung, aceasta inregistreaza valori nule.

Rata de prelevare a Cheltuielilor Financiare ( RCF )

RCF =

RCF₀ =

RCF₁ =

Interpretare: RCF inregistreaza valori nesemnificative in amandoi anii analizati ceea ce dovedeste faptul ca ea poate sa-si achite costul indatorarii cu dobanzile si comisioanele bancare.

Capitolul V.

Analiza ratelor cinetice sau de gestiune

Durata de rotatie a stocurilor ( DST )

DST =

DST₀ = = 38.15 38 zile

DST1 = zile

Interpretare: DST ne arata numarul de zile cuprinse intre momentul achizitiei marfurilor de la furnizori si momentul livrarii lor catre clienti. In cazul societatii care desfasoara comert se considera optima o durata medie de rotatie a stocurilor mai mica de 30 de zile deorece este mai eficient un stoc de mici dimensiuni care se roteste mai rapid ca cifra de afaceri decat un stoc mare care se roteste mai lent. Aceasta depinde de obiectul de activitate al societatii de complexitatea procesului tehnic, de durata ciclului de exploatare. In cazul societatii de fata, aceasta inregistreaza valori ridicate a DST-ului ceea ce semnifica un aspect negativ pentru societate.

Durata de incasare a creantelor

DCR =

DCR₀ = zile

DCR₁ = zile

Interpretare: DCR ne arata numarul de zile necesar pentru incasarea creantelor de la clienti.Variaza in functie de importanta si obiectul de activitate a societatii. In cazul societatilor comerciale care desfasoara comert se considera optim o durata de incasare a creantelor cat mai mica, mai putin de 30 de zile. In perioada analizata firma inregistreaza o crestere majora, in prima perioada incadrandu-se sub media de 30 de zile spre deosebire de cel de al doilea an, depasint limita de30 de zile.

Durata de achitare a Furnizorilor

DFz =

DFz₀ = zile

DFz₁ = zile

Interpretare: DFZ ne arata numarul mediu de zile necesar pentru achitarea obligatiilor fata de furnizori. In cazul de fata durata de achitare a furnizorolor este mai mare decat durata de incasare a creantelor ceea ce este un lucru favorabil pentru intreprindere.

Durata de rotatie a activelor totale ( DAT )

DAT =

DAT₀ = 149 zile

DAT₁ = zile

Interpretare: DAT ne arata numarul mediu de zile necesar pentru reinoirea activelor imobilizate si activelor circulante . In perioada analizata se constata incetinirea vitezei de rotatie a activelor totale ceea ce este nefavorabil pentru societate.

Durata de rotatie a activelor imobilizate ( DAI )

DAI =

DAI₀ = 45 zile

DAI₁ = zile

Interpretare: DAI arata numarul mediu de zile necesar pentru reinoirea activelor imobilizate pe seama cifrei de afaceri.

Capitolul VI.

Analiza ratele de rentabilitate

Rata rentabilitatii economice brute ( REB )

REB =

C investit = Active imobilizate brute + NRF + Disponibilitati banesti

C investit₀ = 79.092 + ( - 152.501 ) + 90.526 = 17.117

C investit₁ = 122.877 + ( - 69.455 ) + 29.247 = 82.669

REB₀ = = 147,40%

REB₁ = = 107,47%

REBr = REB - Rinflatiei

REBr₀ = 147,40% - 8,6% = 138,8% Rinfl₂₀₀₇ = 8,6%

REBr₁ = 107,44% - 4,8% = 102,64%    Rinfl₂₀₀₈ = 4,8%

Interpretare: REB masoara gradul societatii de a-si reinoi capitalul investit. In economiile dezvoltate se considera corespunzatoare o rata a rentabilitatii brute superioara pragului de 25% ceea ce inseamna ca societatea isi poate rainoi capitalurile investite in maxim 4 ani. In cazul economiei romanesti acest prag minim trebuie sa fie superioara ratei inflatiei pe economie pentru ca societatea sa-si poata mentine activele. In peroada analizata societatea inregistreaza valori bune.

Rata rentabilitatii economice nete ( REN )

REN =

REN₀ = = 88,63%

REN₁ = = 83,81%

Rata rentabilitatii nominale (reale) ( ENR )

RENR = REN - Rata inflatiei

RENR₀ = 88,63% - 8,6% = 80,03%

RENR₁ = 83,81% - 4,8% = 79,01%

Interpretare: REN trebuie sa fie superioara ratei inflatiei pe economie pentru ca societatea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii. In perioada analizata societatea a inregistrat valori foarte bune ale REN superioare ratei minime a dobanzii pe economie.

Rata rentabilitatii financiare ( Rf )

Rf =

Rf₀ = = 91,75%

Rf₁ = = 78,95%

Interpretare: Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul utilizarii capitalului propriu.

Capitolul VII.

Analiza pragului de rentabilitate a activitatii din exploatare

Venituri din exploatare (VE)

Cheltuieli fixe de exploatare = r 12 5% + r 13 20% + r 15 20% + r 19 + r 22 + r 25 5% + r 26 + r 30

Cheltuieli variabile de exploatare = r 32 - cheltuieli fixe de exploatare

CF₀ = 10.614 5% + 1.898 20% + 11.839 20% + 9.254 + 0 + 92.234 5% + 7.349 + 0 =531 + 380 + 2.368 + 9.254 + 4.612 + 7.349 = 24.494

CF₁ = 19.696 5% + 3.683 20% + 56.505 20% + 16.591 + 0 + 191.929 5% + 8.532 + 0 = 985 + 737 + 11.301 + 16.591 + 9.596 + 8.532 = 47.742

CV₀ = 607.265 - 24.494 = 582.771

CV₁ = 1.370.773 - 47.742 = 1.323.031

Marja asupra costurilor variabile.

MCV₀ = 622.436 - 582.771 = 39.665

MCV₁ = 1.440.059 - 1.323.031 = 117.023

Marja asupra costurilor variabile ( MCV% )

MCV% =

MCV₀% = = 6,37%

MCV₁% = = 8,12%

Pragul de rentabilitate din exploatare (VRpr)

VRpr =

VRpr₀ = = 384.521

VRpr₁ = = 587.955

Interpretare: VRpr se mai numeste si punctul mort si evidentiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze intreprinderea pentru a nu lucra in pierdere.

Pragul de rentabilitate din exploatare in zile

Przile =

Pr_0zile = zile

Pr_1zile = zile

Rata riscului de exploatare ( Rpr )

Rpr =

Rpr₀ = = 61,77%

Rpr₁ = = 40,82%

Interpretare: Rpr e preferabil sa fie cat mai mica pentru a evidentia un risc de exploatare minim. Cu cat aceasta e mai mica cu atat si VEpr e mai mic.

Indicele de securitate ( Is )

Is =

Is₀ = = 0.38

Is₁ = = 0,59

Interpretare: Is evidentiaza marja de securitate de care dispune intreprinderea. Cu cat indicele este mai mic cu atat riscul de exploatare va fi mai redus

Pozitia absoluta

= VE - VEpr

₀ = 622.436 - 384.521 = 237.915

₁ = 1.440.059 - 587,955 = 852.104

Pozitia relativa sau coeficientul de valabilitate

 =

₀ = = 0,61 ( 61,87% )

₁ = = 1,44 ( 144,92% )

Capitolul VIII.

Analiza riscului de faliment

Metoda Canon-Holder

Z = 16 R₁ + 22 R₂ - 27 R₃ - 10 R₄ + 24 R₅

R1 =

R1₀ =

R1₁ =

R₂ =

R2₀ =

R2₁ =

R3 =

R3₀ =

R3₁ =

R4 =

R4₀ =

R4₁ =

R5 =

R5₀ =

R5₁ =

Z₀ = 16 * 0,44 + 22 * 0,05 * - 27* 0,001 - 10 * 0,26 + 24 * 0,10 = 7,91

Z₁ = 16 * 0,27 + 22 * 0,08 * - 27* 0,007 - 10 * 0,36 + 24 * 0,13 = 5,43

DZ = Z - Z = 5,43 - 7,91 = -2,48

Interpretare: Riscul de faliment depinde de valoarea lui Z dupa cum urmeaza:

Z > 16 situataia financiara a intreprinderii e foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %;

Z  intre (10, 16 situataia financiara a intreprinderii e buna si se confrunta cu un risc de faliment cuprins intre 10% si 30%;

Z  intre (4, 10 situataia financiara a intreprinderii e dificila si se confrunta cu un risc de faliment cuprins intre 30% si 65%;

Z  intre (-5, 4 starea de faliment a intreprinderii e imitenta, riscul de faliment fiind cuprins intre 65% si 90%;

In perioada analizata situatia intreprinderii este dificila confruntandu-se cu un risc de faliment cuprins intre 30% si 65%.

Capitolul IX:

CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

1. Puncte tari

Cifra de afaceri s-a ridicat la 613043 lei, iar in 2008 aceasta a crescut ajungand la 1440059 lei ,venituri obtinute in principal din productia vanduta.

Capitalurile proprii = Capitaluri permanente in 2007-2008, firma nu a contractat nici un imprumut pe termen mediu sau lung, ceea ce reflecta gradul de independenta si stabilitate financiara a firmei.

Nivelul satisfacator al ratei rentabilitatii economice reflecta o activitate profitabila.

Cresterea excedenrului brut de exploatare ceea ce inseamna marirea capacitatii de autofinantare a investitiilor din amortizari, provizioane, profit de achitare a datoriilor catre bugetul statului, de remunerare a investitorilor de capital.

Rata datoriilor financiare inregistraza este zero reflectand faptul ca societatea nu are datori pe termen mediu si lung.

Societatea a inregistrat valori foarte bune ale Ratei rentabilitatii economice superioare ratei minime a dobanzii pe economie

societatea inregistreaza valori foare bune in ce priveste rata rentabilitatii economice brute depasind pragul de 25%.

2. Puncte slabe

Nivelul lichiditatii generale are un nivel inferior limitei de 1, care asigura existenta unui echilibru intre datoriile pe termen scurt si lichiditatile societatii.

Rata levierului financiar inregistreaza valori  cu mult peste 1, nivel impus de normele bancare ca asiguratoriu; reflectand conditii de nesiguranta crescute pentru acordarea de credite.

3. Riscuri

In perioada analizata situatia intreprinderii este dificila confruntandu-se cu un risc de faliment cuprins intre 30% si 65%.

4. Oportunitati

Evolutia cifrei de afaceri indica o cerere crescatoare.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Tabel nr. 3

Analiza echilibrului financiar

Tabel nr. 4

Analiza lichiditatii

Tabel nr. 5

Analiza ratelor de structura ale capitalurilor

Tabel nr.6

Analiza ratelor de gestiune

Tabel nr. 7

2.7 Analiza ratelor de rentabilitate

Tabel nr. 8

2.8 Analiza pragului de rentabilitate din exploatare

Tabel nr. 9