S-au pus bazele principalelor partide politice (Partidul National Liberal si Partidul Conservator), nelipsita insa de constituirea unor disidente si fluctuatii ale oamenilor politici. In 1895 s-a inaugurat rotativa guvernamentala, ea fiind o modalitate specifica de a mentine echilibrul politic in baza regimului intemeiat pe Constitutia din 1866, modalitate care s-a impus in peisajul guvernarii din Romania, din perspactiva evolutiei ulterioare. Prin alternanta la putere a Partidului National Liberal si a celui Conservator, regele si-a pastrat rolul de arbitru in viata politica si nu a permis vreunei formatiuni politice sa-si sporeasca in mod nemasurat puterea. Nu a lipsit insa nici instabilitatea guvernamentala.
Cucerirea independentei a deschis drum larg procesului de modernizare si consolidare a sistemului institutional in Romania. Acceptarea ideii de reforma sau innoire s-a facut greu, in functie de caile pe care le considerau oportune, atunci de urmat, si s-a cristalizat in politica ,,pasilor marunti"(conservatorii) si respectiv ,,prin noi insine"(liberalii). Ea urmarea modernizarea deplina a tarii si adoptarea modelului occidental de dezvoltare. Politica nu a devenit, pana catre 1918, o profesiune si cu exceptia catorva incidente minore nu s-au manifestat violente in viata politica din aceasta perioada. A fost o epoca in care s-a fundamentat spiritul civic, s-a actionat pentru statuarea unor politici si a unei vieti politice moderne, s-au definit institutiile statului modern; instabilitatea guvernamentala, generata de evolutiile intense, s-a centrat mai ales pe taramul disputelor politice teoretice legate de caile dezvoltarii econo,ice, ale recunoasterii independentei, ale unei organizari institutionale moderne si nu neaparat, si singular, pentru puterea politica.
MONARHIA, PARLAMENTUL SI PARTIDELE IN SISTEMUL VIETII POLITICE
Sistemul constitutional a articulat intr-o modalitate originala Monarhia, institutia parlamentara si partidele politice. Principalele forte interne au actionat pentru ca regele sa-si execute prerogativele in limitele impuse de actul din1866. Fiind un rege constitutional Carol I a actionat ca un factor de mediere in viata politica.
Gratie priceperii si personalitatii oneste si integre a regelui, institutia monarhica a stiut sa lupte eficient pentru mentinerea si functionarea normala a sistemului politic si s-a impus unor oameni politici de prestigiu. Tendintele de autoritarism manifestate uneori de rege nu au putut nega cadrul parlamentar si regimul democratic din tara noastra. Desi a sustinut intotdeauna lupta nationala a romanilor de peste munti, Carol I nu a putut lua pozitie mereu favorabila, in mod deschis, in problema nationala, ci doar sa se alinieze pozitiei guvernului. De asemenea el a patronat vasta opera de modernizare a statului roman pornit pe drumul deplinei unitati nationale.
La 9/21 septembrie 1878 s-a decis ca principele Carol sa poarte titlul de Alteta Regala, ceea ce a semnificat intarirea prestigiului sau; dar si in special, afirmarea unui nou statut international pentru Romania. Ulterior, guvernele europene au recunoscut noul titlu oficial. Consolidarea pozitiei internationale a tarii noastre dupa cucerirea independentei de stat a permis proclamarea Romaniei ca regat la 10/22 mai 1881, cand regele Carol I si regina Elisabeta de Wied (Carmen Silva) au fost incoronati.
Noua titulatura era in acord cu situatia da absoluta independenta a tarii. Regele a declarat ca : ,,Romania a crezut ca este necesar si conform cu intinderea, cu insemnatatea si cu puterea dobandita si manifestata prin acte neindoielnice de a se proclama regat. Nu doar pentru mine personal; ci pentru marirea tarii mele primesc titlul ". Prin ,,pactul de familie" din 18 mai 1881 s-a reglementat si succesiunea la tron. Mostenitor a fost proclamat, in lipsa unor mostenitori directi, Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate al lui Carol si care a sosit in Romania. La 20/22 august 1875 s-a pus piatra de temelie a Castelului Peles, resedinta familiei regale, iar in 1884 Parlamentul a votat legea pentru infiintarea Domeniilor Coroanei.
Carol I a dus o viata exemplara. A fost un om simplu si modest, rigid si dorind peste tot ordine. Reginei Elisabeta i-a interzis orice amestec in treburile politice, ea preocupandu-se mai mult de incurajarea culturii. Nu a opus rezistenta semnarii legilor conforme cadrului constitutional. A apreciat pe unii oameni politici ca Ion C Bratianu, Ion I.C. Bratianu, D.A. Sturza. In acelasi timp el a fost tinta unor manifestari republicane si antidinastice. In 1887 s-a publicat de catre Gheorghe Panu pamfletul,,Omul periculos". In unele ziare si reviste ca ,,Adevarul", ,,Drepturile Omului", ,,Facla", publicisti, precum Alexandru Beldiman, Constantin Mile, N.
