QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Thomas Muntzer - Teolog şi lider ţărănesc





Teolog si lider taranesc



Scurta biografie:
• nascut in 1486 sau 1489/90 in Stolberg (Harz)
• a studiat in Leipzig si Frankfurt pe Oder
• era un adept al lui Martin Luther
• in 1517 sau 1518 viziteaza orasul Wittenberg
• in 1519 ia in primire parohia din Jüterbog
• in 1520 se muta la Zwickau ca predicator luteran
• frecventeaza cursurile Universitatii din Wittenberg
• in 1521 este izgonit din Zwickau
• in 1523 este preot paroh im kursächsischen Allstedt
• este alungat din Allstedt si din Mühlhausen
• in 1524/25 intretine legaturi cu anabaptistii si cu taranii rasculati



• in 1525 se reintoarce ca preot paroh in Mühlhausen
• conducator in rascoala taraneasca din Thüringen (Turingia)
• la 15.05.1525, dupa infrangerea rascoalei taranesti, este arestat
• la 27.05.1525 a fost decapitat in Mühlhausen
Thomas Müntzer era un preot reformator protestant radical care a devenit revolutionar in Germania anului 1525.
In timpul studiilor sale in Leipzig (1518) Münzer intra sub influenta lui Martin Luther. La recomandarea acestuia, devine pastor in Zwickau (1520), dar este in curand izgonit de acolo. In timpul cat a fost pastor de Allstedt (1523), Müntzer a inceput sa aiba vederi radicale fata de pozitia lui Luther, alaturandu-se taranilor si clasei muncitoare, in care vedea niste instrumente ale vointei divine.

Pe 10 decembrie 1520, Luther a ars bula emisa de Papa impotriva sa, impreuna cu decretele si celelalte documente papale, in afara zidurilor orasului Wittenburg, in prezenta si cu concursul unui numeros public. Prin acest act, s-a dezis de Biserica Romei si a proclamat sosirea unei noi ordini a lucrurilor. Credinciosii care se boteaza in Hristos l-au aclamat cu bucurie, ceea ce arata o mare si favorabila schimbare in opinia publica. Ei s-au oferit sa isi acorde sprijinul si s-au angajat imediat in operatiuni active de raspandire a adevarului. Luther s-a eliberat de autoritatea papala. Libertatea pe care acesta si-a declarat-o a fost inteleasa ca o eliberare de orice autoritate umana bisericeasca si a fost transmisa mai departe de cetateni, acestia chemand oamenii din toata tara sa isi revendice drepturile.
Era mai mult decat se astepta Luther sa obtina. Pe cat de mare si bun era, avea capriciile sale, ca orice mare om. El dorea ca ceilalti sa gandeasca fiecare pentru ei insisi si sa ajunga astfel sa gandeasca precum gandeste el. Pe cei care nu faceau acest lucru ii privea cu suspiciune si aveau sa afle foarte curand ca este mai bine sa se fereasca din calea lui. Discipolii si lingusitorii sai il priveau cu un sentiment de evlavie invecinat cu superstitia.
Convins ca Dumnezeu insusi doreste rasturnarea vechii ordini sociale, el promoveaza infiintarea unei noi societati egalitare, care sa practice impartirea bunurilor. Elocinta revolutionara a lui Münzer era insotita de o spiritualitate patrunzatoare: numai cei patrunsi de Spiritul Sfant, cei care in adancul sufletelor au luat asupra lor crucea lui Hristos cel osandit, pot intelege corect Sfanta Scriptura. Pentru Müntzer si pentru adeptii sai, botezarea interioara a spiritului inlocuieste botezarea exterioara prin apa sfintita.


Discursurile lui Thomas Müntzer aveau un caracter mobilizator si aveau o priza deosebita la public, fiind concepute in limbajul inteles de auditorii sai. Totusi, acest limbaj este unul religios si de aceea, daca il citim astazi, cu greu ne dam seama cui se adreseaza sau ce vrea sa spuna. Masele de tarani de atunci insa intelegeau ca vorbea despre ei si ca aproba ceea ce planuiau.
Thomas Müntzer l-a eclipsat in cele din urma pe Martin Luther. Luther a fost lider al revolutiei burgheze in lupta impotriva centralizarii catolice a puterii feudale. Dar Thomas Müntzer se adresa el insusi taranilor. Si facea acest lucru, intr-un limbaj clar si raspicat, rational si aproape distractiv, cum l-a descris Engels intr-o carte numita "Rascoala taraneasca in Germania ".


Istoricul Sleidan s-a aratat uimit de indrazneala lui Thomas Müntzer care, spune acesta: „nu numai ca a inceput sa predice impotriva suveranului pontif, dar chiar si impotriva lui Luther insusi!”
Botezul si martiriul credinciosilor erau strans legate intre ele. Primii credinciosi in Dumnezeu din Germania, in epoca reformei, au fost baptistii. Hans Koch si Leonard Meyster au fost condamnati la moarte la Augsburg in anul 1524.
In multe documente istorice ale bisericii de regasesc triste dovezi ale anabaptismului german. Storck si Stubner, de exemplu, pretind ca profetizeaza si cer supunere pe baza chemarii lor divine. Ei predica invatatura despre existenta unei imparatii terestre milenare a Domnului Isus (chiliasm sau mileniarism), sustinand ca vremea razbunarii Domnului va sosi si ca sfintii vor ingenunchea toate legile lumesti si vor domina Pamantul. Tot ei mai spun ca Thomas Müntzer, nu numai ca are aceleasi conceptii, dar a mai si condus rascoala taraneasca ce a adus atat de multa mizerie in Germania si in cele din urma chiar in randul taranilor insisi, care si asa erau saraci.
Trebuie sa admitem totusi ca oamenii amintiti mai sus au fost niste vizionari, iar comportamentul lor era in anumite privinte lipsit de temei; dar sa recunoastem ca ei nu reprezentau chiar marea masa a clerului baptist, iar pentru viziunile lor clerul nu poate fi facut raspunzator. Cat despre rascoala taraneasca, Gieseler observa corect ca „nu se intalnesc urme de fanatism anabaptist” in acesta. Acest lucru este onorabil si important.


Este necesar sa mentionam ca de cele mai multe ori dovezile documentare despre acesti lideri provin de cele mai multe ori de la dusmanii lor. Thomas Müntzer este ponegrit in istoria baptista. Cei care ajung sa o citeasca, pot crede ca era intruchiparea a tot ce este rau. Dar care sunt faptele? Doar acestea: ca era un om pios, un predicator educat si elocvent, pe care poporul il urmarea captivat; si ca se deplasa prin tara dintr-un loc in altul, pentru ca pe masura ce invata adevarul, imediat pleca sa il predice, uneori spre marea suparare a lui Luther si a prietenilor acestuia, ale caror conceptii gresite si greseli nu intarzia sa le demaste. Iata ce spune Robert Robinson:
„A fost un preot, dar a devenit discipol al lui Luther si un mare favorit in miscarea de reforma a bisericii. Comportamentul sau era deosebit de sobru, infatisarea ii era smeada, cu ochii infundati, cu fata prelunga si purta barba. Talentul sau consta intr-o metoda de predica clara si usor de inteles de populatia rurala, care a fost cucerita de figura sa uscativa. Era neobisnuit pentru un predicator sa aiba o infatisare asa de umila. Cand isi termina predica in cate un oras, se retragea pe nesimtite, fie pentru a evita multimea, fie pentru a se devota meditatiei si rugaciunii. Acesta era un obicei atat de neobisnuit, incat oamenii, de cele mai multe ori, se inghesuiau la usa lui, privind prin crapaturi, obligandu-l astfel sa-i primeasca, iar atunci ii asigura inca o data ca el nu este o personalitate, ca tot ceea ce are vine de la Cel de Sus si ca toata admiratia si rugaciunile trebuie inaltate numai Domnului Iisus. Cu cat fugea mai mult de aplauze, cu atat il urma mai mult poporul; poporul il numea secundul lui Luther, iar Luther il numea „Absalom”, probabil pentru ca acesta furase inimile oamenilor lui Israel.
Rascoala taraneasca a avut sfatuitori neinspirati si a fost condusa necorespunzator. Dar taranii aveau dreptatea de partea lor. Ei au intocmit un manifest, care era un document plin de patos, povestind o pagina trista a opresiunii. Istoricul Robertson il sintetizeaza astfel: „In principal, articolele manifestului mentionau ca isi pot alege singuri pastorii; ca pot fi eliberati de plata tuturor dijmelor, cu exceptia celei pe porumb; ca nu mai pot fi considerati sclavi, robi, serbi sau iobagi de catre clasele superioare lor; ca libertatea vanatorii si pescuitului trebuie sa fie comuna; ca marile paduri nu trebuie privite ca proprietati private, ci sa fie deschise folosintei tuturor; ca trebuie eliberati de povara taxelor sub care lucreaza; ca administrarea justitiei trebuie sa fie mai putin riguroasa si mai impartiala; ca acapararea pajistilor, livezilor, fanetelor si islazurilor de catre nobili trebuie restransa”.
Incheierea documentului este admirabila si este redata in intregime de Gieseler: „In al doisprezecelea rand, in concluzia noastra si ca rezolutie finala, daca unul dintre articolele de mai sus nu este in spiritul cuvantului Domnului, vom renunta la acesta, daca ni se va argumenta acest lucru in scris. Iar daca unul dintre articole ni se accepta si ulterior se dovedeste ca injust, din acel moment el devine nul, neavenit si nu va mai avea putere. De asemenea, daca mai multe articole ale cererii noastre pot fi rezolvate in spiritul Sfintei Scripturi, ne vom rezerva dreptul sa o urmam pe aceasta.
Se spune ca Müntzer a asistat pe taranii care au intocmit acest document. Daca este asa, aceasta este spre onoarea lui. Orice opinii prostesti sau exagerate ar fi introdus in document, este scuzabil, pentru ca in acele zile foarte putini dintre oamenii publici nu si-au pierdut cumpatul. Hotararea sa de a conduce rasculatii a atras asupra sa o cenzura puternica. Dar platea cu drag acest pret. Arestat dupa batalia in care taranii au fost infranti, sau mai degraba macelariti, pentru ca nu a fost nici o lupta, el a fost supus cu cruzime la torturi, dupa cum era obiceiul acelor vremuri, iar in cele din urma a fost ucis.
Chiar daca rascoala taraneasca in sine nu a reprezentat o lupta baptista, prin implicarea sa in aceasta rascoala, Müntzer a gasit prilejul de a ridica o tornada de indignare impotriva baptistilor, ca si cum ar fi fost cu totii rebeli.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }