A reusit sa deschida o era noua in istorie , chiar daca jerfa a fost enorma .
In 1789 Franta era cea mai puternica tara din Europa . Aceasta pozitie o ocupa deja de 150 de ani , datorita pamantului ei fertil , numarului mare al populatiei si resurselor naturale bogate. Industria si comertul au cunoscut o crestere rapida in secolul al XVIII-lea . S-a format o burghezime puternica si au inflorit artele si stiintele .
Dar dezvoltarea si bunastarea franceza avea la baza un fond nesigur . Societatea franceza era din multe puncte de vedere feudala .Dezvoltarea economica era incetinita de multitudinea obiceiurilor regionale , legi si restrictii . Privilegiile feudale si-au pus amprenta pe viata naturala . De exemplu , taranii erau obligati se macine cereale in moara mosierului , bineinteles la pretul stabilit de acesta , sau erau obligati sa lucreze pe gratis la intretinerea drumurilor locale . Nobilimea se comporta ca o casta distincta si superioara -ea domina toate domeniile sociale si politice . Scutirea sa de impozite a intensificat ura fata de ea , deoarece povara platilor apasa doar pe umerii burghezimii si a oamenilor de rand.
Nu se putea astepta mult de la guvern sau de la sistemul legal , deoarece multe functii erau cumparate cu bani si din acest moment postul lor era o sursa de venit sigur . Abuzurile functionarilor au devenit cunoscute publicului larg prin scrierile lui Voltaire si Diderot -scriitori din secolul al XVIII , reprezentanti ai iluministilor . obictivul principal al acestor autori era demascarea acestor nedreptati sociale , operele lor consteintizand in multi oameni cu judecata necesitatea unor schimbari .
FALIMENTUL STATULUI
Atmosfera a devenit exploziva mai ales in anii in care , datorita vremii nefavorabile sau a problemelor de valorificare , taranimea si muncitori oraselor erau amenintati de foamete . Acest lucru s-a intamplat si in anii 1788-1789 , dar aceasta nu era destul pentru izbucnirea revolutiei . Impulsul decisiv l-a dat falimentul statului .
Cheltuielile curtii care era cea mai somptuasa din Europa , se ridicau la cifre astronomice . Pe langa aceasta , regi francezi tineau o armata uriasa , cu flota mare si purtau adesea razboaie de cucerire scumpe . Toate acestea au epuizat rezervele statului , mai ales fiindca mazoritatea oamenilor bogati nu plateau impozite .
Datoriile curtii s-au acumulat de-a lungul anilor si situatia a devenit critica sub domnia lui Ludovic al XVI-lea (1774-1793) . O serie intreaga de ministri talentati ou incercat sa faca reforma in sistemul monetar , dar nobilimea i-a impedicat de fiecare data . Intr-un razboi nou , Frata a ajutat colonistii americani impotriva Marii Britanii , victoria costand foarte mult coroana . Dupa ce sedintele nobilimii au refuzat din nou reforma in sistemul fiscal Ludovic al XVI-lea , intr-un mod total neobisnuit , a comvocat Adunarea Starilor Generale . Srarile Generale nu mai fusesera convocatedin 1614 . In Franta , aceasta era instituria guvernamentala cea mai apropiata de Parlament . Structura ei pe trei straturi indica clar originea ei din evul mediu .
Primele doua clase sociale erau nobilimea si clerul , iar a treia includea atat comerciantii si avocatii precum si taranii , muncitori si saraci .
VOTUL DE LA VERSAILLES
Regele a deschis Adunarea Starilor Generale in data de 5 mai 1789 , in Palatul Prezidential din Versailles ,la 12 mile de Paris. Ludovic putea spera ca votul Starilor Generale nu va putea produce schimbari radicale , deoarece raportul nobilimii si preotimii fata de cea de-a treia clasa era de doi la unu . Regele insa a uitat sa ia in calcul entuziasmul general fata de intrunirea si de alegerile apropiate .
Deputatii alesi ai starii a treia , care erau aproape toti intelectoali din clasa de misloc , au cerut sedinta comuna si vot individual . clasa a treia a avut de doua ori mai multi deputati decat ceilalti , iar nobilimea si-a dat seama ca prin vot individual ei ar avea majoritatea absoluta si ar putea adopta schimbari ce nu ar putea fi pe placul regelui si a nobilimii . Dezbaterea asupra procedurilor de vot a pus la incercare de multe ori rabdarea starii a treia . Dupa ce cererile lor au fost refuzate , ei s-au retras intr-o cladire din apropiere , si au jurat ca nu vor pleca pana nu vor realize o constitutie solida . Adunarea Starilor Generale s-a transformat in Adunarea Nationala Constituanta . Dupa saptamani tensionante regele a cerut celor doua stari superioare sa se alature lucrarilor Adunari Nationale Consultante . In acelasi timp a rechemat patru regimente de la hotare pentru " apararea Parisului" . La vestea demiteri unui ministru popular si de teama atacului armatei , parizienii au inceput sa se aprovizioneze cu armament . au aflat ca in temuta Bastilie se inmagazinase o cantitate mare de armament si munitie . Populatia orasului a luat cu asalt cladirea si printr-o lupta scurta dar sangeroasa a ocupat-o , macelarind aparatorii ei . Desi in penitenciar nu mai era nici un detinut , fortificatia a fost simbolul tiraniei regesti , astfel caderea Bastiliei din 14 iulie 1789 a devenit sarbatoarea nationala a Frantei .
MONARHIE CONSTITUTIONALA
Entuziasmul pentru dominatia majoritatii si schimbarile politice ajunsesera la apogeu . Regele Ludovic si-a dat seama ca nu poate conta pe loialitatea trupelor sale , astfel ca s-a prefacut ca accepta forma de guvernamant a monarhiei constitutionale si a fost nevoit sa colaboreze . In timp ce Adunarea
Nationala s-a ocupat de de realizarea noii oranduiri sociale , evenimentele de la tara o accelerat prcesul de schimbare . Printre taranii francezi s-au vehiculat vesti ingrozitoare . Datorita starii generale de panica si nesiguranta , a tulburarilor numeroase , acesta perioada s-a numit "Marea Teama ". Datorita ideilor maiestoase , pe de o parte , si a starii de panica , pe de alta parte , in august 1789 , Adunarea Nationala Constituanta a abolit privilegiile feudalilor .
Era prima data in istorie ca taranii francezi erau liberi cu adevarat . In urmatorii doi ani s-au lichidat legile si regulile feudale teritoriale si statul francez si-a capatat forma moderna .
In ciuda masurilor radicalle luate , Adunarea Nationala , formata in principal din burghezi si aristrocrati , a adoptat un sistem politic in care numai persoanele instarite aveau drept de vot . Totusi in declaratia Drepturilor Omului si Cetatenesti , Adunarea Nationala a formulat fundamentele principale ale revolutiei , dupa care toti cetatenii au anumite drepturi inalienabile ( ce nu I se pot lua niciodata ) si cetateanul nu este numai un supus ascultator , ci are dreptul sa participe activ la conducerea comunitara.
Revolutia si-a atins obiectivele principale pana in anul 1791 , dar evenimentele cele mai socante abia aveau sa inceapa .
