QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Revolutia din 1848





O parte din acestea urmau sa fie surghiunite peste Dunare, in Turcia; cumparand insa, intr-ascuns, echipajul barcazului care trebuia sa-i treaca la Macin, ei ajung la Braila, si aici, cu ajutorul vice-consulului englez local, isi redobandesc libertatea, ajungand apoi, prin Transilvania, in bucovina. Aici vin, direct din Moldova, si altin revolutionari.
In vara anului 1848 se aflau in Bucovina Alexandru Cuza, viitorul domn, Costache Negruzzi, Dimitrie Canta, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Manolache Costache Epureanu, fratii Rosetti, fratii Sion, intr-un cuvant-cei mai de seama tineri ai Moldovei. Sosi, de asemenea, si Mihail Kogalniceanu, care nu fusese amestecat in miscare, dar care avusese un conflict cu fiul lui Mihail Sturdza si trebuise sa paraseasca tara. Cu totii au fost prieteneste prieteneste primiti de familia Hurmuzachi, in a carei casa, la Cernauti, si apoi la mosie, la Cernauca, aflara ospitalitatea cea mai aleasa. Aici, in urma consfatuirilor avute si cu ajutorulgazdei, refugiatii scot Gazeta Bucovinei, iar Mihail Kogalniceanu publica in august 1848 Dorintele partidei nationale, noul program al tineretului moldovean revolutionar. Acest program, in 36 de puncte, se deosebeste mult de cererile revolutionarilor din martie; mai intai, el e impotriva regulamentului organic si a protectoratului tarist care "nu poate in nici un chip face fericirea tarii"; se cere apoi autonomia Moldovei, egalitatea civila si politica a tuturor cetatenilor, adunare alcatuita din reprezentantii tuturor starilor sau categoriilor sociale, garantarea libertatii si a domiciliului, instructie gratuita, renuntarea, din partea boierilor, la privilegii, la scutirea de contributii si la robii tigani, desfiintarea clacii si - fapt foarte important - Unirea Moldovei cu Muntenia


Revolutia din Muntenia.
IN MUNTENIA, revolutia s-a bucurat, de la inceput, de mai mult succes decat in Moldova; una din cauze a fost mai buna organizare a ei, o alta, concursul unei parti din administratie si armata. In timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formase, in 1843, o societate politica secreta, intitulata Dreptate-Fratie. Din ea faceau parte tinerii patrioti si progresisti, dintre care multi studiasera in strainatate, mai ales la Paris. In capitala Frantei izbucnise revolutia la inceputul anului 1848; conducatorii ei fagaduisera sprijin tinerilor munteni, in cazul cand se vor ridica impotriva asupritorilor.
Miscarea a izbucnit in tara, in ziua de 9 iunie 1848, la Islaz, in judetul Romanati, ale carui autoritati, militare si civile, erau de partea revolutionarilor. S-a citit proclamatia in 22 de articole, alcatuita, in ce priveste fondul, de Nicolae Balcescu, iar sub raportul formei, grandilocvente si mistice, de Ioan Heliade Radulescu, in care se prevedea, ca revendicarile esentiale: "Independenta . administrativa si legislativa pe temeiul tractatelor lui Mircea si Vlad V. si neamestec al nici unei puteri din afarain cele din intru ale sale", "egalitatea drepturilor politice", suprimarea rangurilor sociale, improprietarirea taranilor, "emancipatia manastirilor inchinate" locurilor sfinte, desfiintarea robiei. Nu se vorbea de Unirea Principatelor. In acea zi, la Bucuresti, trei tineri trag cu pistolul asupra lui Gheorghe Bibescu: acesta scapa insa numai cu spaima, epoletul oprind glontul. Peste doua zile, la 11 iunie, multimea, la semnalul dat prin tragerea clopotului de mitropolie, incepe a se aduna; apar staguri, cocarde si esarfe tricolore; palariil


e se impodobesc cu penaje tricolore; in aclamatii si urale, toti se indreapta spre palat. Bibescu stiind ca nu are sprijinul armatei - in cursul diminetii, ofiterii in corpore venisera la palat, aratand ca vor apara tara de dusmani, dar nu vor varsa sange de roman - iscaleste, seara, pe la orele 10, noua constitutie - de fapt proclamatia - si accepta formarea unui guvern provizoriu, a carui lista ii e prezentata de revolutionari. Cum insa a doua zi, 12 iunie, consulul tarist, Gheorghe de Kotzebue, protesteaza formal impotriva noii oranduiri care desfiinta de drept si de fapt Regulamentul organic, parasind Bucurestii, domnul, cuprins de teama nevoind sa ia asupra-si consecintele miscarii, abdica in dupa-amiaza zilei de 11 iunie si se retrage, prin Campulung, in Transilvania. Anuntand acest fapt in ziua urmatoare, guvernul provizoriu arata totodata tarii si noua sa formatie, reconstituita, cuprinzand si pe cei de la Islaz. In frunte e Guvernul vremelnicesc, organ suprem, prezidat de mitropolitul Neofit si numarand ca membrii pe Heliade, Stefan Golescu, Tell, Magheru si, pentru cateva zile numai, un mare negustor bucurestean Gh. Scurti. Vin apoi, imitand guvernul revolutionar francez, "secretarii guvernului vremelnicesc": C.A. Rosseti, N. Balcescu, A.G. Golescu si Ion C. Bratianu, adica elementele tinere, cele mai dinamice . In sfarsit, e "Ministerul vremelnicesc" alcatuit din Nicolae Golescu, "ministrul dinlauntru " sau de interne, Ion Campineanu, "ministrul dreptatii", Ioan Voinescu II, "ministrul treburilor din afara sau de externe", C.



Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }