QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Politica externa a voievozilor: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul



Politica externa a voievozilor: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul



Cadrul general

Tarile Romane au fost situate la interferenta de interese a puterilor vecine: Ungaria, Polonia si Imperiul Otoman. Statele crestine si-au orientat politica de aliante spre Ungaria si Polonia. Tratatele incheiate avand la baza raporturile medievale de vasalitate nu le-au afectat integritatea teritoriala si suveranitatea politica.

Tarile Romane au respins incercarile maghiare sau polone de limitare a autoritatii lor si de subordonare politica.

In conditiile expansiunii otomane statele medievale romanesti au participat in sec. XIV-XVI la lupta antiotomana alaturi de puterile crestine - cruciada tarzie.



La baza raporturilor romane-otomane s-au aflat capitulatiile care prevedeau:

respectarea autonomiei Tarilor Romane

plata tributului si alte obligatii fata de Poarta

Cruciada=actiuni militare ale feudalilor din Europa in sec. XI-XIII cu scopul declansat de a elibera Tara Sfanta (Palestina) de sub dominatie islamica.


I. Mircea cel Batran (1386-1418) - Tara Romaneasca

1. Obiectivele politice externe

- consolidarea pozitiei Tarii Romanesti pe plan international

- inlaturarea pretentiilor de suzeranitate al regatului maghiar

- se opune expansiunii otomane

Suzeranitate=pozitia de superioritate a unui senior fata de vasal, care se baza pe acordarea feudului.

2. Tratatul de alianta cu regele Poloniei (1389) a avut ca scop contracararea presiunii maghiare.

3. Implicarea in lupta antiotomana

Cauze: alipirea Dobrogei la Tara Romaneasca (1388) si participarea lui Mircea la lupta de la Campia Mierlei (1389).

- Imperiul Otoman organizeaza prima incursiune la N de Dunare. Cresterea pericolului otoman a determinat o apropiere dintre Tara Romaneasca si Ungaria.

7 martie 1395 - la Brasov - Mircea cel Batran si regele Sigismund de Luxemburg incheie un tratat de alianta in lupta antiotomana.

sau 1395 - Baiazid I intreprinde o expeditie in Tara Romaneasca. Lupta decisiva se da la Rovine si se incheie cu uciderea lui Mircea cel Batran.

Consecinte

Baiazid inaugureaza politica de atragere a Tarii Romanesti in sfera Imperiului Otoman, sprijinind un pretendent la domnie, Vlad Uzurpatorul.

Organizarea primei mari coalitii continentale antiotomane initiata de Sigismund de Luxemburg.

Coalitie=intelegere temporala intre doi sau mai multi subiecti ai vietii politice privind unirea eforturilor in vederea realizarii de teluri.


Cruciada de la Nicopole (1396)se incheie cu infrangerea fortelor crestine.

Dupa infrangerea lui Baiazid la Ankara (1402) Mircea cel Batran:

sustine luptele pentru putere din Imperiul Otoman sprijinindu-i succesiv pe Musa si Mustafa (fiii lui Baiazid)

reinoieste aliantele cu Polonia si Ungaria

respinge mai multe atacuri otomane

Cruciada din 1396 a adus initial victorii cruciatilor la Vidin, Rahova si Nicopole, dar in final infrangerea severa a crestinilor la 25 septembrie 1396 la Nicopole.

Urmasii sai au fost Mihai (1418-1420) si Dan al II-lea (1421-1431), care vor continua infruntarile cu Imperiul Otoman.

Politica interna

desavarseste organizarea sociala a tarii prin instituirea proprietatii feudale, a privilegiilor feudale, a obligatiilor prodcatorilor liberi si dependenti

impunerea in sfatul domnesc a boierilor cu dregatorii

sustine dezvoltarea economiei si a comertului intern si extern

organizeaza si inzestreaza armata - "oastea ce mare"

ctitor de biserici si manastiri: Cozia (1388), Snagov, Visina.


II. Alexandru cel Bun (1400-1432) - Moldova

Domnia lui a reprezentat pentru Moldova o perioada de consolidare si prosperitate. De la inceputul domniei a intretinut relatii stranse cu Mircea cel Batran. A continuat legaturile cu Polonia - 1402 recunoaste suzeranitatea regelui Vladislav Lagello, intelegere reinoita de mai multe ori.

Alexandru cel Bun l-a ajutat pe regele Poloniei in luptele impotriva cavalerilor teutoni la Grunwald (1410) si la Marienburg (1422).

In anul 1420 are loc primul atac al turcilor asupra Moldovei respins de Alexandru cel Bun (Cetatea Alba).

Politica interna

sprijina dezvoltarea comertului de tranzit, privilegii comerciale negustorilor din Brasov, Muntenia

intemeiaza dregatorii

ctitoreste manastirile Bistrita si Moldovita

Politica externa a Moldovei este dominata de raporturile cu Muntenia si Polonia.


III. Iancu de Hunedoara (1441-1456) - Transilvania

- familia sa a primit de la regele Ungariei castelul si domeniul Hunedoarei

Descendent al unei familii mici de nobili romani din Transilvania, Iancu devine ban de Severin (1438).

Regele Ungariei si Poloniei - Vladislav I il numeste voievod al Transilvaniei in 1441.

Politica interna

bun organizator in domeniul administratiei, vietii economice si finantelor

organizeaza armata formata din cnezi, vasali, tarani liberi si mercenari.

Politica externa

- incepe seria marilor actiuni autohtone conduse de Iancu de Hunedoara

- turcii patrund in Transilvania

18 martie 1442 - infrangerea lui Iancu la Sintimbru

22 martie 1442 - invinge pe turci la Sibiu

2 septembrie 1442 - in Tara Romaneasca pe Ialomita

- a intreprins o expeditie la S de Dunare - "campania cea lunga", incheiata prin tratatul de pace de la Seghedin - favorabil fortelor crestine. Incurajate de succes, statele crestine din Apus declanseaza o noua cruciada antiotomana incheiata prin infrangerea de la Varna - 10 noiembrie 1444 si moartea regelui Vladislav

august 1445 - incepe "campania de la Dunare" soldata cu recucerirea cetatii Giurgiu

- Iancu este numit guvernator al Ungariei

- planuieste a doua cruciada pe doua etape: eliberarea Macedoniei si Salonicului si eliberarea Bosforului

Cruciatii sunt infranti la Campia Mierlei (octombrie 1448)

- se incheie un armistitiu pe 3 ani intre Ungaria si Imperiul Otoman

mai 1453 - incepe o noua etapa de expansiune otomana - Constantinopolul este cucerit de turci

Iancu isi instaleaza tabara la Zemun si obtine o victorie la Belgrad (21-23 iulie 1456) cu sultanul Mahomed II

11 august 1456 - moare de ciuma la Zemun

Armistitiu=incetarea temporara a operatiilor militare in vederea demararii negocierilor de pace, a ridicarii ranitilor de pe campul de lupta.


IV. Vlad Tepes (1448; 1456-1462; 1476) - Tara Romaneasca

s-a nascut in 1431 la Sighisoara

fiul lui Vlad Dracul

Politica interna

subordonarea statului domnesc in care intra dregatorii credinciosi domnului

pedepsirea cu extrema severitate a celor ce incalcau legea (tragerea in teapa)

reorganizarea armatei prin cresterea efectivelor, crearea unor garzi personale de mercenari

Politica externa

- a rupt legaturile cu Imeriul Otoman, refuzand plata tributului

- incheie o alianta cu Matei Corvin, regele Ungariei

in iarna anilor 1461-1462 - organizeaza o campanie la S de Dunare distrugand dispozitiile militare otomane

sultanul Mahomed II organizeaza in lunile mai-iunie 1462 campania impotriva Tarii Romanesti

dupa atacul de noapte (16/17 iunie) abandonat de boieri, Vlad se retrage spre Transilvania, unde este arestat si intemnitat pentru 13 ani la Buda


V. Stefan cel Mare (1457-1504) - Moldova

Politica interna

consolidarea bazei materiale si a institutiilor domnesti prin: acordarea de danii din domeniul domnesc celor care-i sustin domnia si reorganizarea armatei

incurajeaza dezvoltarea economiei prin: comert, dezvoltarea marilor drumuri comerciale si inflorirea oraselor

Politica externa

politica lui Stefan a fost determinata de triunghiul de forte in care se inscria Moldova: Polonia, Ungaria, Imperiul Otoman

a urmarit sa nu aiba doi dusmani in acelasi timp, caz in care a incheiat aliante cu acele puteri ale caror interese coincideau cu cele ale Moldovei

Relatiile cu statele crestine

1459 - s-a incheiat tratatul moldo-polon de la Overchelauti, care a fost reinnoit in 1462

Cucerirea Chiliei in 1465 a adus Moldova in conflict cu Ungaria, a carei armata a invins-o la Baia in 1467

Urmari:

regele Ungariei, Matei Corvin, a abandonat intentia de a controla Moldova

intre Ungaria si Moldova s-au incheiat tratate de alianta in 1475 si 1489

Matei Corvin i-a daruit lui Stefan doua cetati: Ciceu si Cetatea de Balta

Spre sfarsitul sec. XV, Polonia a incercat sa impuna pe tronul Moldovei un print polon. Infrangerii polone de la Codrii Cosminului (1497) i-a urmat tratatul de pace din 1499 care consfintea situatia Moldovei ca stat independent. Interventiile in Tara Romaneasca, incepand din 1470 au avut ca scop impunerea unui domnitor favorabil luptei antiotomane.

Relatiile cu otomanii

In primii ani ai domniei mantine realtiile cu Imperiul Otoman si plata tributului. Interventiile in Tara Romaneasca si refuzul de a plati tribut (1473) au avut ca urmare organizarea unor campanii de pedepsire impotriva Moldovei.

a. - decembrie 1474 - trupele turcesti patrund in Moldova

- 10 ianuarie 1475 - victoria lui Stefan in lupta de la Vaslui

b. Imperiul Otoman pregateste o noua campanie:

- cucereste Caffa si Mangop

- vara anului 1476 - Moldova este atacata de tatari si de turci

- confruntarea decisiva a avut loc la Rzboieni - iulie 1476 turcii au iesit victoriosi dar nu au reusit sa cucereasca cetatile Suceava, Neamt si Hodin

- 1484 - Imperiul Otoman cucereste Chilia si Cetatea Alba, cetati prin care Moldova isi avea iesirile la Marea Neagra

Urmari

Stefan depune juramantul de credinta fata de regele Poloniei in 1485 la Colomeea

incearca sa recupereze cetatile pierdute

1487 - Stefan incheie pace cu turcii si plateste din nou tribut

Prin actiunile sale Stefan a reusit:

sa puna capat oricaror forme de dependenta vasalica fata de Polonia si Ungaria

Imperiul Otoman a recunoscut autonomia Moldovei

Autonomie=regim caracteristic unui stat caracterizat prin libertate administrativa si legislativa, fara a dispune de o politica externa proprie.


VI. Mihai Viteazul (1593-1601) - Tara Romaneasca

nascut in familia basarabilor, fiul lui Petrascu cel Bun, fratele lui Petru Cercel

a fost numit Ban de Mehedinti, mare stolnic, mare postelnic, mare ban

devine domn in toamna anului 1593 cu ajutorul unor familii de olteni si financiari greci

1. Contextul international

Victoriile Imperiului Otoman de la Belgrad (1521) si Mohacs (1526) au deschis acestuia drumul spre centrul Europei. Ideea de cruciada a fost reluata de Papalitate, care initiaza formarea unei Ligi Sfinte, la care au aderat Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca.

2. Cauzele razboiului antiotoman

- suzeranitatea otomana devenise tot mai apaaatoare

- sporirea obligatiilor materiale fata de Poarta

- context international favorabil reluarii luptei antiotomane

3. Razboiul antiotoman

- noiembrie 1594 - Mihai declanseaza rascoala antiotomana la Bucuresti, urmata de campania din decembrie 1594-martie 1595 in care obtine mai multe victorii impotriva turcilor si tatarilor

- 20 mai 1595 - se incheie tratatul de la Alba-Iulia dintre Mihai Viteazul si Sigismund Bathory, principele Transilvaniei

- Mihai devine membru in alianta antiotomana

- devine loctiitor al principelui Sigismund

- puterea reala revine sfatului domnesc

- Biserica Ortodoxa din Transilvania era pusa sub jurisdictia Mitropoliei din Tara Romaneasca

Turcii organizeaza o campanie de pedepsire:

august 1595 - victoria lui Mihai la Calugareni

Mihai se retrage spre munti, asteptand sprijin din Transilvania

otombrie 1595 - cu sprijin transilvanean elibereaza Targoviste, Bucuresti, Giurgiu

Pozitia nehotarata a lui Sigismund Bathory fata de reluarea luptei si scoaterea Moldovei din frontul antiotoman l-au determinat pe Mihai sa:

incheie pace cu turcii (1597)

incheie tratatul de la Manastirea Dealu (1598) cu Rudolf II prin care:

- i se recunoaste domnia ereditara

- acord de sprijin in lupta antiotomana.



Unirea politica



In 1599 Moldova si Transilvania erau scoase din frontul antiotoman.

Moldova - domn: Ieremia Movila sustinut de Polonia ostila luptei antiotomane

Transilvania - principe: Andrei Bathory, in bune relatii cu Polonia

Octombrie 1599 - Mihai intra in Transilvania, castiga lupta de la Selimbar, intra biruitor in Alba-Iulia ca stapan al Transilvaniei

Masuri

reconfirma privilegiile secuilor si ale micii nobilimi romane

imbunatatirea situatiei taranilor romani

sprijina Biserica Ortodoxa

In primavara anului 1600, Mihai trece in Moldova, intampina o rezistenta neinsemnata. La 27 mai 1600 Mihai se intitula "domn al Tarii Romanesti, Ardealului si Moldovei".

Unirea celor trei Tari Romane determina ostilitatea Poloniei, nobilimii maghiare, imparatul Rudolf II nu avea incredere in Mihai. Nobilimea maghiara, ajutata de generalul austriac Basta ii provoaca lui Mihai infrangerea de la Miraslau (septembrie 1600). Armata poloneza patrunde in Tara Romaneasca, Mihai infrant pierde domnia si pleaca in exil pentru a cere sprijin lui Rudolf II.

In august 1601, cu ajutor militar imperial, Mihai obtine victoria de la Guraslau dar este ucis pe Campia Turzii de mercenari platiti de generalul Basta.

Politica de cruciada a voievozilor romani din sec. XV-XVI a permis mentinerea individualitatii politice a Tarilor Romane in spatiul sud-european dominat de otomani.

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }