QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Influenta formelor de guvernamint asupra separarii puterilor in Republica Moldova







Influenta formelor de guvernamint asupra separarii puterilor in Republica Moldova.


Un rol important in cadrul separarii puterilor il are forma de guvernamint, pe care statul o imbraca. Forma statului este un mijloc de organizare si realizarea puterii de stat. Prin forma de guvernamint se intelege modul de organizare a puterii supreme de stat, competenta organelor supreme ale puterii de stat, caracterul autoritatii pe care ele o exercita. Astfel, dupa forma de guvernamint se poate constata cine se afla in fruntea statului, cum este organizata institutia sefului statului, daca ea este instituita prin lege sau succesiune, are o putere limitata sau nu. Cele mai raspindite forme de guvernamint sint monarhia si republica.

In ceea ce priveste republica (din care face parte si Republica Moldova) este o forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unui organ ales pe un timp determinat. Controlul asupra guvernului se exercita de catre parlament si de catre presedintele republicii. In literatura de specialitate se evidentiaza mai multe tipuri de republici:[1]




a)     Republica parlamentara ce presupune ca parlamentul din competenta sa si a fractiunilor majoritare formeaza guvernul (monopartinic sau de cualitie), care poarta in fata lui raspundere pentru activitatea desfasurata.

b)     Republica prezidentiala ce presupune ca Guvernul este format nemijlocit de presedintele republicii, sub un control parlamentar, si este responsabil in fata parlamentului pentru activitatea sa. Drept exemplu tipic de republica prezidentiala poate servi SUA.

Aceste doua varietati de republici in multe tari se imbina, constituind o noua forma de guvernamint – republica semiprezidentiala sau semiparlamentara, cum sunt, de exemplu Romania, Bulgaria.[2]

In cazul in care abordam forma de guvernamint a Republicii Moldova, putem mentiona in acest sens, ca Republica Moldova pe parcursul unei perioade mici de timp (adica de la declaratia de independenta si suveranitate), a avut doua forme de guvernamint, prima fiind cea semiprezidentiala sau semiparlamentara si a doua fiind cea parlamentara (2000).

Daca sa ne referim la Constitutia Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994[3], in cea ce priveste forma de guvernamint, subliniaza ca statul nostru este republica (regim politic in care puterea constituie „un lucru public”, ceea ce inseamna ca detinatorii ei o exercita nu in virtutea unui drept propriu ci a unui mandat conferit de catre corpul social), fara sa specifice daca ea este parlamentara, prezidentiala sau semiparlamentara. Insa, tinind cont de alte prevederi constitutionale, se poate afirma ca ea se apropie mult de regimul semiprezidential.

Aceasta forma de guvernamint in cazul Republicii Moldova pune o mare amprenta asupra separarii puterii in stat reesind mai ales din pozitia puternica a Presedintelui Republicii Moldova (care este un mediator intre cele trei puteri: legislativa, executiva si judiciara) deoarece are dreptul de a recurge la referendum, de a conduce sedintele Guvernului, de a dizolva Parlamentul. Din cele mentionate mai sus putem conchide ca Presedintele Republicii Moldova poate influenta intr-o forma sau alta toate celalte puteri, adica putea influenta veata politica a tarii.Asadar, regimul politic semiprezidential din Republica Moldova care intr-o forma sau alta a fost instaurat prin Constitutia Republicii Moldova din 29 iulie 1994 prezinta urmatoarele caracteristici, care reese nemijlocit din articolele acestei:

Presedintele nu este ales de Parlament ci de corpul electoral, prin sufragiul universal (art. 78)[4]; din acest punct de vedere putem afirma ca presedintele se afla pe picior de egalitate in ce priveste reprezentativitatea, cu autoritatile legiuitoare;

Presedintele are dreptul de a recurge la referendum, aceasta constituind de fapt un mijloc de presiune in potriva Parlamentului. Astfel, aceasta ne demonstreaza echilibrul puterilor, dintre puterea executiva si cea legislativa, care se datoreaza rolului Presedintelui.

Presedintele nu poate sa numeasca descretionar Guvernul, el trebuind sa-l desemneze astfel incit aceasta sa se bucure de increderea majoritatii.

Din cele mentionate mai sus am putea spune ca regimul semiprezidential care a fost prezent in Republica Moldova pina la introducerea regimului parlamentar reprezenta o combinatie de elemente apartinind unor regimuri politice diferite, in special regimului prezidential si cel parlamentar, care subliniaza ca sefului executivului (seful de stat) nu raspunde in fata parlamentului, dar guvernul trebuie sa fie aprobat de catre parlament.

O noua etapa a evolutiei statalitatii Republicii Moldova a fost cea cind, Partidul Popular Crestin Democrat impreuna cu Partidul Comunist au votat in ceea ce priveste modificarea formei de guvernamint, astfel, noua forma de guvernamint devenind cea parlamentara, stirnind multe critici si obectii. Insa, acest pas dupa parerea majoritatii parlamentare va influenta pozitiv democratizarea societatii si avind la baza ideea colaborarii puterilor. Regimul parlamentar instaurat a dat posibilitate separatiei suple sau a colaborarii puterilor in Republica Moldova, in care gestinarea afacerilor publice este asigurata de colaborarea dintre executiv si legislativ, prin intermediul unui guvern, responsabil in fata parlamentului.[5]

Regimul parlamentar din Republica Moldova are urmatoarele caracteristice:

Puterea executiva (Guvernul) este responsabil in fata Parlamentului si prezinta informatiile si documentele cerute de acesta, de comisiile lui si de deputati.[6]

Executivul  este compus dintr-un sef de stat iresponsabil din punct de vedere politic si dintr-un guvern numit de seful de stat si responsabil in fata parlamentului;

Datorita faptului ca seful statului este iresponsabil din punct de vedere politic, actele sale sunt contrasemnate de un ministru;



Executivul este responsabil nu numai in fata parlamentului dar si in fata sefului de stat. Dubla responsabilitate a guvernului ii permite acestuia de a se prevala pe linga fiecare dintre ele (seful statului sau parlament) de increderea si vointa celuilalt si de a incerca sa realizeze, prin sinteza aspiratiilor lor, o politica acceptabila pentru a mindoua parti;

Guvernul este sprijinit in activitatea sa de o majoritate parlamentara ori de o coalitie parlamentara; daca guvernul pierde increderea parlamentului, este obligat sa se retraga;

Guvernul, prin seful statului, poate sa determine dizolvarea parlamentului, provocind noi alegeri;

Legislativul dispune de prerogativa adoptarii legilor si de a controla activitatea executivului;

Relatiile dintre executiv si legislativ sint caracterizate de un echilibru garantat prin ezistenta mijloacelor de actiune reciproce.

Separarea puterilor in regimul parlamentar al Republicii Moldova este evidenta si reese nimijlocit din capitolul VII al Constitutiei Republicii Moldova, care este denumit „Raporturile Parlamenului cu Guvernul” .  Acest raport, echi-libru il putem deduce din articolele aceluias capitol: Informarea Parlamentului art. 104; Intrebari si interpelari art.105; Exprimarea neincrederii art. 106; Angajarea raspunderii Guvernului art. 106 ; Delegarea legislativa art. 1062.

Cea mai mare modificare care a fost facuta prin regimul parlamentar, este cea ca Presedintele Republicii Moldova, care reprezinta cu Guvernul puterea executiva, nu mai este ales de catre populatie prin vot universal,egal, discret si liber exprimat, ci este ales de catre parlament prin vot secret (potrivit Constitutiei Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994 cu modificari si completari conform situatiei din 21 noiembrie 2002). Este nevoie de mentionat faptul ca aproape toate atributiile Presedintelui Republicii Moldova in fond au ramas aceleasi (Presedintele poate proceda la dizolvarea parlamentului, desemneaza un candidat pentru functia de Prim – ministru, poate declara cu aprobarea prealabila a parlamentului mobilizarea partiala sau generala, art. 87, poate declara starea de razboi) astfel, exista multe opinii potrivit carora regimul parlamentar din Republica Moldova este doar o aparenta, o dorinta a unui stat in tranzitie de a imita alte state democratice, dezvoltate din Europa.

Totusi, regimul parlamentar din Republica Moldova este un regim politic in care organul executiv si organul legislativ, efectiv distincte, sunt tinute sa colaboreze in exercitarea functiilo etatice si dispun de mijloace politice care le permit sa se controleze mutual.





Rusu I. Regim politic Romanesc – Bucuresti, 2000, ed. Bren, p. 31.

Borodac A. Bazele statului si dreptului Republicii Moldova  - Chisinau, 1997, ed. Stiinta, p. 80.

Constitutia Republicii Moldova (adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1-1994.

Constitutia Republicii Moldova (adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1-1994.

Moldova suverana, nr.195, 14 septembrie 2000.

Ibidem, p. 3.

1 Constitutia Republicii Moldova (adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la 29.07.1994) // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1-1994.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }