QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Intelegerea balcanica







UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

MASTER : STUDII EUROPENE

ANUL : II



TEMA :






INTELEGEREA BALCANICA






Prima conflagratie mondiala a determinat mutatii semnificative in structura statala a Europei, echilibrul de putere si mentalul colectiv.

Structura statala a Europei a fost modificata prin disparitia de pe harta politica a patru mari imperii (Otoman, Austro-ungar, Rus si German), aparitia de noi state (Regatul sarbo – croato – sloven, Polonia,Cehoslovacia, Ungaria, Austria) si s-a desavarsit unitatea statala a altora(Romania, Danemarca, Italia etc.).

Echilibrul de putere existent in 1914 a fost daramat prin infrangerea Germaniei si disparitia ei – pentru o buna perioada de timp –din circuitul european, iar prevederile tratatelor de pace au nemultumit statele infrante care in intreaga perioada interbelica au urmarit revizuirea acestora (Germania, Ungaria, Bulgaria) si vor manifesta tendinte revizioniste. Pierderile suferite de populatia civila, saracia si foametea au determinat o radicalizare a nemultumirilor. Soldatii care au luptat pe front au devenit constienti de forta pe care o reprezentau, iar dupa incheierea conflagratiei au incercat sa-si impuna vointa pentru a schimba starea de lucruri existenta.

Evenimentele din Rusia au avut o puternica influenta asupra clasei muncitoare din multe tari, determinand miscari de solidaritate in statele in care s-a incercat imitarea modelului bolsevic (Germania, Ungaria).

Conferinta de pace de la Paris a pus bazele Europei interbelice si a incercat, prin crearea Societatii Natiunilor sa impiedice declansarea unei noi conflagratii mondiale. Societatea Natiunilor era deschisa aderarii oricarui stat si avea ca principii de baza ca statele membre se obligau sa renunte la razboi in relatiile dintre ele, sa respecte prevederile tratatelor de pace, in scopul mentinerii pacii si securitatii pe plan mondial.

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale au avut loc

conferinte, semnari de tratate bi si multinationale. Totodata, s-au

desfasurat conferinte destinate rezolvarii problemei reparatiilor pe care tarile invinse trebuiau sa le plateasca tarilor invingatoare (Conferinta de la Spa – iulie 1920, Planul Dawes, Planul Young, Conferinta de la Haga).

Aceste conferinte nu au solutionat problema reparatiilor, datorita rivalitatii dintre Franta si Marea Britanie. Franta ar fi trebuit sa primeasca cea mai mare parte a despagubirilor si astfel s-ar fi transformat intr-o superputere europeana, situatie care leza interesele britanice pe continent.

In cadrul aliantelor regionale amintesc Tratatul romano-polon de alianta defensiva semnat pe 3 martie 1921 la Bucuresti. Tratatul prevedea modul de actiune al celor doua tari in cazul unei agresiuni din rasarit, fiind reinnoit la 26 martie 1926 cand a capatat o forma mai elaborata, prevazandu-se ajutorul reciproc in cazul oricarei agresiuni prin inserarea in continutul sau a prevederii erga omnes

Tot in acelasi spirit, pentru combaterea revizionismului maghiar

Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia vor fonda Mica Intelegere (prima alianta regionala din Europa, infiintata dupa razboi care urmarea instaurarea unui climat de pace si securitate). Aceasta alianta a dat nastere la incheierea unor acorduri bilaterale intre cele trei tari. Astfel, la 23 aprilie 1921 a fost semnata la Bucuresti Conventia de alianta defensiva intre Romania si Cehoslovacia (similara cu cea semnata pe 14 august 1920, intre Cehoslovacia si Iugoslavia). Conventia avea un preambul care prevedea mentinerea pacii si securitatii in spiritul Societatii Natiunilor si a ordinii stabilite la Trianon, precum si sapte articole care prevedeau modalitatile de colaborare in cazul unei agresiuni neprovocate din partea Ungariei. Conventia era valabila cinci ani urmand ca textul ei sa fie comunicat Societatii Natiunilor. Prevederi similare continea si Conventia de alianta dintre Romania si Iugoslavia, parafata la 7 iunie 1921.



Un moment insemnat al relatiilor internationale l-a constituit semnarea Pactului Briand - Kellog in 1928. Prin acest document se interzicea recurgerea la razboi ca mijloc de rezolvare a neintelegerilor dintre state, iar tarile care il semnau se obligau sa-si rezolve problemele exclusiv pe cale pasnica. Cu toate ca unele state erau semnatare ale acestui pact, acest fapt nu le-a impiedicat sa-l incalce in anii urmatori. A fost exemplul URSS si Chinei care pentru un teritoriu din nordul Manciuriei au intrat in conflict sau conflictul chino – japonez din 1931, tot pentru Manciuria. Actiunile respective demonstreaza ca nici un tratat nu putea sta in fata intereselor unui stat indiferent de prevederi.

Tarile izolate din punct de vedere politic – URSS si Germania – vor intreprinde actiuni de colaborare economica, politica, militara in incercarea de a-si reface prestigiul pierdut. Astfel, la 19 aprilie 1922, Rusia Sovietica si Germania au incheiat la Rapallo un tratat de prietenie si neutralitate reactualizat la 24 aprilie 1926 care prevedea reluarea relatiilor diplomatice dintre cele doua state si renuntarea reciproca la orice fel de pretentii si despagubiri.

Prin aceasta politica Germania urmarea sa-si recastige locul in ierarhia marilor puteri europene. Astfel, in septembrie 1926 a fost primita ca membra a Societatii Natiunilor.

Politica conciliatoare a Marii Britanii fata de Germania era legata si  de faptul ca aceasta din urma era privita ca o contrapondere in eventualitatea unei expansiuni a comunismului in Europa. Acest lucru a determinat reevaluarea politicii externe a unor state. In 1933, Romania, Iugoslavia si Cehoslovacia au semnat Pactul de reorganizare al Micii Intelegeri, potrivit caruia se infiinta un Consiliu Permanent asistat de un Consiliu Economic

Urmarind sa consolideze securitatea in zona Balcanilor la 9

februarie 1934, s-a constituit la Atena, Intelegerea Balcanica

organizatie care era deschisa aderarii oricarui stat din zona. Intelegerea Balcanica a militat pentru garantarea reciproca a frontierelor statelor balcanice si pentru constituirea unui climat de securitate in regiune.

Politica conciliatoare adoptata de Franta si Marea Britanie fata de Germania a determinat accentuarea tendintelor revizioniste ale acesteia din urma, care s-au manifestat cu preponderenta odata cu venirea lui Hitler la putere, in 1933 fiind un factor esential in inrautatirea situatiei internationale. Criza renana din 1936 anunta derularea rapida a unor noi etape ale ofensivei germane in Europa. Ocuparea Austriei si Cehoslovaciei au dus la intarirea pozitiilor germane in Europa Centrala si de Sud-Est.

In luna noiembrie 1932, in fruntea Ministerului Afacerilor Straine polon venea colonelul Józef Beck (1894-1944). Era unul dintre cei mai de incredere oameni ai maresalului Pilsudski, artizanul refacerii Poloniei dupa primul razboi mondial.

La 6 mai 1933, Victor Cadere, ministrul Romaniei in capitala Poloniei, ii trimitea sefului diplomatiei romane, Nicolae Titulescu, un amplu raport in care evalua consecintele noii numiri. Diplomatul roman identifica trei directii ale evolutiei: 1) incercarea de a ajunge la o destindere in raporturile cu Germania; 2) intensificarea relatiilor politice si economice cu U.R.S.S.; 3) dorinta de a strange relatiile cu statele Micii Intelegeri. Daca ne aducem aminte ca la baza relatiilor romano-polone se aflase, la inceputul lor, alianta care trebuia sa le garanteze contra unei posibile agresiuni din partea Rusiei bolsevice, modificarea este evidenta. De asemenea, Beck dorea o apropiere de Germania, cu care tara sa avea granita comuna. 'In unele cercuri de aici se crede - nota Victor Cadere - ca Germania ar putea fi deturnata in oarecare masura de la obiectivele hitleristesi ca s-ar putea organiza in acest interval o linie de aparare la Nord impotriva influentei germane in statele baltice si o alta la Sud de o importanta deosebita, prin care guvernul polon ar tinde la intreruperea actiunii germane in ceea ce priveste chestiunea ucraineana.'

Varsovia nutrea o profunda neincredere in Mica Intelegere, in primul rand din cauza prezentei Cehoslovaciei, cu care avea o disputa teritoriala legata de Teschen. Legat de vizita lui Beck la Belgrad, Victor Cadere informa ca 'se pare ca guvernul iugoslav si-ar fi exprimat intr-un ton prea direct dorinta ca Domnia-Sa sa nu se opreasca la Budapesta'.



Victor Cadere semnala si 'unele intrigi italiene, cari tind sa demonstreze imposibilitatea unei apropieri reale. Astfel, se insinueaza ca Cehoslovacia nu ar putea oferi nici un fel de ajutor efectiv Poloniei din cauza minoritatii sale germane sau se subliniaza faptul ca ministrii de Externe ai Micii Intelegeri nu mentin un contact mai strans cu ministrul Afacerilor Straine al Poloniei. De asemenea, se comenteaza difi-cultatile de ordin economic intre Polonia si Romania, cari - puse in legatura cu apropierea polono-sovietica - ar fi de natura a slabi legaturile polono-romane'. 'cu toate dificultatile prezente - considera diplomatul roman - Polonia ramane ferm atasata aliantei cu Romania.' In alianta aparusera fisuri si ele aveau sa se largeasca in urmatorii ani.

In decembrie 1933, aflat la Paris, Eduard Benes il informa pe ministrul de Externe francez, Paul Boncour, ca 'in fata pericolului german, el crede foarte necesara o insanatosire rapida a relatiilor dintre Mica Antanta si Rusia'. Si ii spunea ca in cadrul intrevederii pe care o avusese la Kósice cu Nicolae Titulescu, convenisera ca normalizarea relatiilor dintre Mica Antanta si U.R.S.S. era o prioritate. Teama de blocul statelor revizioniste (Germania, Italia, Ungaria si Austria) si inconsistenta sprijinului acordat de Franta au determinat pe Benes, in primul rand, si pe Titulescu sa se orienteze catre o apropiere de Moscova. Ministrul de Externe roman se indeparta de tratatul cu Polonia, deplasand totul pe alianta cu Cehoslovacia.

La 4 februarie 1934, la Belgrad, se incheia Intelegerea Balcanica, formata din Romania, Turcia, Grecia si Iugoslavia. La 17 martie 1934, la Roma, Italia, Austria si Ungaria semnau acordurile ce puneau bazele unui bloc revizionist in Europa Centrala. In primavara aceluiasi an, in cursul unor intrevederi sovieto-franceze, se nastea ideea unui 'Locarno Oriental' sau Pactul Oriental, cum a fost numit. Rostul acestuia era sa ofere o garantie tarilor central si est-europene fata de tendintele revizioniste ce se manifestau in zona. U.R.S.S. si Franta trebuia sa fie garantii.

Germania si Polonia au socotit ca pactul contravenea intereselor lor si au cautat formula prin care sa il saboteze, fara a-l respinge fatis. In acest context s-a pus si problema participarii Romaniei, initial neinclusa in proiect. Polonia a motivat diplomatiei britanice - care se declarase pana la urma de acord cu initiativa - ca nu putea sa adopte o decizie decat dupa consultari cu aliata sa, Romania. Era un pretext procedural.

Reluarea relatiilor diplomatice intre Romania si Rusia Sovietica este un fapt imbucurator, pe care il salutam cu toata sinceritatea In imprejurarile externe atat de grele de azi, reluarea raporturilor cu Rusia Sovietica este un important factor de siguranta si consolidare in sensul salvgardarii intereselor nationale si teritoriale romanesti.

La 22 septembrie 1934 Serviciul Statisticii Judiciare din Ministerul Justitiei a trimis catre ministrul de externe un raport privind ziaristii gazetelor minoritare din Ardeal „condamnati pentru delicte de calomnie si politice” de catre instantele judecatoresti, in perioada cuprinsa intre sfarsitul primului razboi mondial si data la care a fost intocmit materialul. De mentionat ca raportul a fost cerut, anterior, de catre Ministerul de Externe – Directia Presei si Propagandei, iar ministrul de Justitie, Victor Antonescu, s-a grabit sa raspunda colegului de cabinet, Nicolae Titulescu.

Anul 1934 a debutat cu un nou guvern liberal, condus de Gheorghe Tatarescu, numit de rege in urma asasinarii premierului I. G. Duca de catre legionari pe peronul garii Sinaia, la 29 decembrie 1933. Una din primele masuri pe plan intern al noului guvern a fost prelungirea starii de asediu cu 6 luni, fapt care a generat vii discutii in Parlament. A urmat apoi, la 7 aprilie 1934, adoptarea Legii pentru apararea ordinii in stat, sustinuta de ministrul  de Justitie, Victor Antonescu, care oficializa dizolvarea partidelor politice care periclitau „ordinea publica si sociala”.

In planul politicii externe, anul 1934 a debutat cu finalizarea negocierilor intre Romania, Grecia, Iugoslavia si Turcia privind incheierea unui Pact Balcanic. La 4 februarie 1934 delegatii celor patru tari au finalizat, la Belgrad, negocierile, iar cinci zile mai tarziu, la Atena, au fost semnate actele de constituire a Intelegerii Balcanice. Acesta a avut un caracter antirevizionist, prin care statele semnatare si-au garantat frontierele nationale si balcanice. Pentru o mai buna corelare a unor eventuale actiuni armate au fost semnate si conventii militare intre Romania, Turcia si Iugoslavia (noiembrie 1935), respectiv intre Romania, Turcia, Iugoslavia si Grecia (noiembrie 1936). In antiteza, la 17 martie 1934, la Roma, sub presedintia primului ministru italian, Benito Mussolini, s-a desfasurat o intalnire trilaterala, cu generalul Gyula Gömbös , premierul Ungariei, si Engelbert Dolfuss , presedintele Austriei, la care au fost puse bazele unui bloc revizionist in Europa Centrala.

Initiativa lui Nicolae Titulescu de a negocia cu U.R.S.S. recunoasterea granitei de est a Romaniei a condus, la 9 iunie 1934, la restabilirea relatiilor diplomatice oficiale dintre cele doua tari. Cu prilejul schimbului de scrisori dintre Nicolae Titulescu si omologul sau sovietic, Maxim Litvinov, au fost prevazute angajamente solemne vizand garantia reciproca a respectarii suveranitatii nationale si independentei politice, neamestecul in treburile interne si interzicerea activitatii pe propriul teritoriu a unor organizatii care aveau ca scop lupta armata contra celuilalt stat.

O activitate deosebita a fost desfasurata de Liga Antirevizionista Romana (LAR), infiintata din initiativa si cu sprijinul lui Stelian Popescu la 15 decembrie 1933 si recunoscuta ca persoana juridica la 17 ianuarie 1934, prin sentinta nr. 8 a Tribunalului Ilfov. Scopul acestei miscari a fost acela de a raspunde presiunilor economice, diplomatice, militare si, mai ales, politice dezvoltate de statele invinse in primul razboi mondial. Prima sedinta a LAR a luat in discutie alegerea membrilor conducerii. Astfel, patriarhul Miron Cristea a fost ales presedinte de onoare, membrii au fost alesi toti mitropolitii si episcopii, precum si un mare numar de persoane, atat din mediul politic cat si din cel cultural-stiintific, printre care Dinu Bratianu, Constantin Bacalbasa, Silviu Dragomir, Octavian Goga, Alexandru Lapedatu, Nicolae Lupu, Ioan Nistor, Grigore Trancu-Iasi si altii. Urmatoarea etapa a fost alegea comitetelor LAR la nivel judetean, concomitent cu organizarea unor mari manifestatii impotriva tendintelor de revizuire a tratatelor de pace din 1919-1920.



La ce a folosit acest material statistic ramane un semn de intrebare. Este posibil ca ministrul de Externe sa fi avut nevoie de el pentru a prezenta in afara tarii – la Societatea Natiunilor, in discutii bilaterale, la diferite negocieri romano-ungare – realitatea care, de multe ori, era prezentata defavorabil Romaniei. Nicolae Titulescu si-a exprimat punctul de vedere referitor la evolutia fenomenului revizionist, in Europa in sedinta Parlamentului din 4-7 aprilie 1934: „Nu e fara interes sa afirm ca, daca revizionismul italian este pentru Romania o conceptie gresita, revizionismul maghiar este pentru noi o conceptie vinovata. Noi am spus in repetate randuri Ungariei si i-o spunem din nou si astazi: o intelegere intre noi este si in interesul general al pacii, si in interesul celor doua tari. Ungaria stie tot atat de bine ca si mine ca prin propaganda la care se deda nu va putea clinti hotarele noastre nici cu un metru patrat. Nu e nimeni din cei care cred ca revizuirea teritoriala este posibila in virtutea art. 19 (din Pactul Societatii Natiunilor), care sa sustina ca ea se poate face altfel decat cu consimtamantul statului interesat. Si este logic sa fie asa. Nu se poate desface cel mai modest contract dintre doi particulari fara consimtamantul lor mutual. Or, la cererea de revizuire a Ungariei, Romania, ca si celelalte state ale Micii Intelegeri, au raspuns categoric: nu, nu, niciodata! Nu este forta pe lume care sa ne faca sa ne schimbam raspunsul Frontierele actuale ale Europei centrale sunt rezultatul evolutiei de secole a unei idei de justitie” . Desigur, peste 6 ani altele au fost datele problemei si s-a dovedit ca exista forte pe lume capabile sa schimbe drepturile istorice si tratatele de pace



Iuliu Maniu


«  Comunitatea de interese ce ne leaga de celelalte tari din Europa pentru a mentine harta ei neschimbata ne da convingerea ca nimeni nu va indrazni sa provoace un nou razboi, daca vom fi la randul nostru tari. Sa ne organizam puternic tara, in timp de pace, ca sa pastram completa increderea aliatilor nostri si sa impunem respect adversarilor, ca sa nu mai vorbeasca de revizuirea tratatelor. »


C.I.C. Bratianu


« O politica prevazatoare ar dicta Poloniei macar acum o apropiere neintarziata de Cehoslovacia, care ar trebui pastrata cat mai puternica in vederea crearii unui grup de puteri mijlocii si mici, care sa se garanteze mutual in vederea primejdiilor viitoare mai apropiate chiar decat pare a crede Varsovia. »


N. Petrescu-Comnen




BIBLIOGRAFIE



  1. Nicolae Ciachir-„Marile Puteri si Romania 1856-1947”, Ed. Albatros, 1996, p. 207
  2. Nicolae Titulescu-„Politica externa a Romaniei”,Ed. Enciclopedica, 1994, p. 94





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }