Decebal, conducatorul Daciei in aceasta perioada, incalca conditiile de pace, fapt care il determina pe Traian, imparatul Romei, sa porneasca la un nou atac impotriva dacilor. In aceste conditii, izbucneste un al doilea razboi daco-roman intre anii 105-106 care se incheie de aceasta data cu supunurea Daciei si moartea lui Decebal.
Dupa cucerirea Daciei, dacii au continuat sa traiasca in spatiul carpato-danubiano-pontic, alaturi de colonistii romani adusi pe acest teritoriu. Datorita acestui fapt, numele de ape (hidronimele) Alutus = Olt; Samus = Somes; Maris = Mures s-au transmis romanilor prin intermediul dacilor. Semnificativ este si faptul ca imparatul Traian, dupa cucerire a numit capitala noii provincii Ulpia Traiana Sarmizegetusa, asemanator cu denumirea capitalei vechiului stat dac (Sarmizegetusa). O alta dovada a continuitatii dacice sub stapanire romana este si rascoala dacilor din 117. Graitoare este apoi descoperirea, in circa 100 de puncte de pe teritoriul Daciei romane, a urmelor de cultura materiala dacica datand din sec II-III. Astfel, continuitatea dacica a fost demonstrata pe baza unor numeroase documente arheologice, epigrafice, numismatice, si lingvistice.
In urma cuceririi Daciei, procesul de romanizare a autohtonilor se intensifica. Prin romanizare se intelege insusirea de catre daci a obiceiurilor, credintelor, culturii romane si limbii latine. Principalii factori ai romanizarii au fost: armata romana (veteranii), administratia romana si colonistii adusi de Traian din toate colturile imperiului, cultura romana si in mod deosebit, limba latina, limba oficiala in imperiu.
Pocesul de roma nizare a fost un proces ireversibil; prin contopirea celor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia daco-romana, care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane.
Criza generala in imperiul Roman isi face simtite efectele si in Dacia. Pe vremea imparatului Gallienus (253-268) se constata o inrautatire a situatiei economoce, ilustrata, printre altele, de reducerea circulatiei monetare.
