QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

Dificultatile repatrierii si necesitatea asistentei financiare din partea comunitatii internationale





Dificultatile repatrierii si necesitatea asistentei financiare din partea comunitatii internationale


a) Estimarea numarului potentialilor repatrianti

A estima numarul potentialilor repatrianti din rindul fostilor deportati si recrutati la munci este un lucru foarte dificil, dat fiind faptul ca vointa lor de a se intoarce in Moldova este determinata de un sir de factori obictivi si subiectivi. Pe linga aceasta in prezent in RM nu exista un sistem bine pus la punct de inregistrare a cererilor de repatriere. Colaboratorii Departamentului Migratiune al Ministerului Muncii, protectiei sociale si familiei (MMPSF) au declarat autorului studiului ca anual autoritatile moldovenesti primesc 300-500 de cereri de repatriere dar o cifra exacta ei nu pot numi, dat fiind faptul ca cererile sunt trimise in diferite instante (Administratia Presedintelui, Guvern, Parlament etc). Mai mult decit atit colaboratorii Departamentului Migratiune nu pot spune cu exctitate nici numarul exact al cererilor de repatriere venite pe adresa MMPSF deoarece pina in prezent nu s-a facut o clasificare a cererilor dupa categorii (deportati, recrutati la munci, plecati din republica din motive economice etc.). Pentru a face o asemenea clasificare Departamentul nu are resursele umane necesare.

In acelasi timp discutiile purtate cu lucratorii Dpartamentului Migratiune a Ministerului muncii, protectiei sociale si familiei ne-a convins ca numarul potentialilor repatrianti din rindul persoanelor deportate si recrutate la munci in anii stalinismului, a urmasilor lor ramine destul de inalt, iar drept dovada serveste numarul persoanelor repatriate in Republica Moldova in anii 1994-1998, inregistrate de Departamentul Migratiune al MMPSF (vezi tab. nr.3 ). Din tabel vedem ca intr-o perioada de 5 ani in Republica Moldova s-au repatriat 34.113 persoane. In realitate numarul lor a fost probabil cu citeva mii mai mare, deoarece datele din tabel nu cuprinde numarul total al persoanelor care s-au repatriat in raioanele de est ale Republicii Moldova. Datele ce se refera la orasele Tiraspol si Tighina precum si la raioanele din stinga Nistrului sunt incomplete, deoarece autoritatile de la Chisinau nu controleaza teritoriul pretinse 'Republici Moldovenesti Nistrene' si birourile din raioanele mentionate nu trimit informatii Departamentului Migratiune al MMPSF.

Despre faptul ca numarul potentialilor repatrianti din rindul fostilor deportati si recrutati la munci este inca ridicat vorbeste si faptul ca majoritatea repatriantilor se intorc din republicile ex-sovietice in care s-au aflat in asezari speciale deportatii, ori in care acestia au fost nevoiti sa se aseze cu traiul dupa eliberare.
Din tabelul nr. 4 vedem, ca majoritatea repatriantilor intorsi in Moldova in anii 1994-1998 s-au intors din Rusia




Tabelul nr. 3 Numarul repatriantilor sositi in raioanele Republicii
Moldova in anii 1994-1998







Total

Anenii Noi







Basarabeasca







Balti







Briceni







Cahul







Camenca







Cantemir







Cainari







Calarasi







Causeni







Chisinau







Ciadir-Lunga







Cimislia







Comrat







Criuleni







Donduseni







Drochia







Dubasari







Edinet







Falesti









Floresti







Glodeni







Grigoropol







Hincesti







Ialoveni







Leova







Nisporeni







Ocnita







Orhei







Rezina







Ribnita







Riscani







Singerei







Slobozia







Soroca







Straseni







Soldanesti







Stefan Voda







Taraclia







Telenesti







Tighina







Tiraspol









Ungheni







Vulcanesti







TOTAL







(17.400 persoane ori 51%) si din Ucraina (13.085 persoane ori 38,3%). 18.310 persoane (53,7%) din numarul total al repatriantilor sunt moldoveni/romani, 6.426 ucraineni (18,8%), 5.853 rusi (17,2%) si 3.524 persoane (10,3%) reprezentantii altor nationalitati.

Tabelul nr.4. Numarul, nationalitatea si tarile din care au sosit repatriantii
in Republica Moldova in anii 1994-1998*

Anul

Total

Tarile din care
au sosit

Nationalitatea

Rusia

Ucraina

Altele

moldo-veni

ucrai-neni

rusi

altele














































TOTAL









*Tabelul a fost alcatuit de autor. Sursa: Departamentul Migratiune
al Ministerului Muncii, protectiei sociale si famiiei
**Datele se refera la lunile ianuarie-noiembrie 1998.


In anii 1994-1998 numarul repatriantilor ar fi fost cu mult mai mare daca ar fi fost satisfacute cererile doritorilor de a se intoarce in Moldova, carora li s-a refuzat repatrierea 'in mod diplomatic', invocindu-se motive de ordin legal.
Un asemenea raspuns 'diplomatic' este si urmatoarea scrisoare.

'Doamnei Savcenco Maria Ivanovna
stradela Postei, raionul Ugra, raionul Urgansk,
regiunea Smolensk, Federatia Rusa
S-1517
16.XII.1998

Stimata Maria Ivanovna,

Ministerul Muncii, protectiei sociale si familiei a examinat scrisoarea Dumneavoastra si va informeaza inca o data, ca in conformitate cu legislatia Republicii Moldova, Dumneavoastra ca persoana nascuta pe teritoriul Republicii, Va puteti intoarce pe teritoriul republicii cu conditia ca posedati spatiu locativ.

Celelalte chestiuni abordate de dumneavoastra in scrisoare nu intra in competenta ministerului.

Chestiunile cu privire la intoarcerea casei parintilor ori privind primirea compensatiei pentru ea se afla in competenta organelor de administrare locala.
In ceea ce priveste restabilirea dreptului de proprietate pe care presupuneti ca V-a fost incalcat urmeaza sa Va adresati in organele judiciare de resort conform ordinei prevazuta de lege.

Prim -viceministru (semnatura) '

Studierea cererilor de repatriere elucideaza faptul ca repatrierea fostilor deportati si a urmasilor lor este motivata nu numai de dorinta ori de speranta de a locui in conditii socio-economice mai bune. Majoritatea lor cunosc foarte bine dificultatile cu care se confrunta Moldova. Cu toate acestea ei isi parasesc locul de munca, isi vind casele si se intorc la bastina. Actiuniile lor ei le explica , de regula, prin farze foarte scurte: 'm-a chemat in Moldova dorul de casa', 'vreau sa fiu ingropat in pamintul strabunilor mei' etc. Totodata exista o categorie a fostilor deportati si recrutati la munci care vor sa se repatrieze in Moldova dar nu nu o fac din teama ca nu-si vor putea procura o noua locuinta, nu-si vor putea gasi un nou loc de munca, nu-si vor putea aranja copii in scoli, licee etc. Asistenta acordata de comunitatea internationala, inclusiv UNHCR, ar putea determina sa se repatrieze in Moldova multi ex-deportati si recrutati la munci anume din aceasta categorie.


b) Dificultatile repatrierii si asistenta financiara
din partea comunitatii internationale

Dupa cum am vazut in capitolul 2 al acestui studiu, in anii restructurarii gorbacioviste si imediat dupa obtinerea independentei Republicii Moldova, autoritatile moldovenesti au intreprins un sir de actiuni in vederea reabilitarii persoanelor supuse represiunilor in anii stalinismului. S-au facut incercari de a incuraja si intoarcerea la bastina a fostilor deportati si a persoanelor recrutate la munci. Dovezi sunt legile cu privire la migratiune si cu privire la cetatenia Republicii Moldova.

Legea 'Cu privire la migratiune', din 19 decembrie 1990, 'dirijeaza si reglementeaza pe teritoriul republicii procesele de imigrare si emigrare a popoulatiei' . In conformitate cu aceasta Lege, Parlamentul stabileste anual o cota de imigrare, care 'reprezinta numarul maxim al imigrantilor si care se formeaza, tinindu-se cont de propunerele organelor de autoadministrare locala'. Cota de imigrare nu trebuie sa depaseasca 0,05 procente din numarul total al populatiei permanente din RM. Ea include toti imigrantii care vin sa se stabileasca cu traiul in RM in afara de 'locuitorii RSS Moldova, care au fost trimisi, stramutati ori care au plecat cu traiul la lucru, la invatatura sau tratament', persoanele care la momentul adoptarii legii isi satisfaceau serviciul militar peste hotarele republicii, precum si 'persoanele eliberate din locurile de detentiune care pina la savirsirea infractiunii au locuit permanent in RSS Moldova'. In Lege se arata ca Ministerul Muncii, protectiei sociale si familiei 'examineaza cererile persoanelor care doresc sa vina cu traiul in republica si contribuie la stabilirea in R.S.S. Moldova in primul rind a cetatenilor care au fost deportati sau supusi represiunilor nedrepte, a urmasilor acestora, precum si a persoanelor originare din Moldova, indiferent de locul lor de resedinta'.
Legea cu privire la cetatenia Republicii Moldova, adoptata la adoptata la 5 iunie 1991, a fost si ramine una dintre cele mai liberale legi cu privire la acordarea cetateniei adoptate in teritoriile ex-sovietice. Ea nu numai ca a dat dreptul de a deveni cetateni ai Republicii Moldova tuturor locuitorilor ei care pina la adoptarea Declaratiei Suveranitatii Republicii Moldova,inclusiv data adoptarii ei (23 iunie 1990) au avut loc de trai permanent pe teritoriul Moldovei, dar a prevazut si largi posibilitati de a facilita intoarcerea la bastina a tuturor persoanelor originare din Moldova, precum si pentru persoanele care au fost fortate sa paraseasca RSSM. In articolul 2 al Legii cu privire la cetatenia Republicii Moldova pentru a nu lipsi de cetatenia republicii persoanele nascute pe teritoriul RSSM, inclusiv pe fostii deportati si persoanele recrutate la munci, s-a stipulat printre altele ca cetateni ai RM sunt 'persoanele care s-au nascut pe teritoriul republicii sau macar unul din parinti, bunei s-a nascut pe teritoriul sus-numit si daca nu sint cetateni ai altui stat . Legea a prevazut de asemenea dreptul persoanelor stramutate si a celor recrutate la munci, urmasiilor lor de a obtine cetatenia RM prin repatriere , precum si posibilitatea de a o redobindi. Conform articolului 24 'Persoanele care s-au nascut si au domiciliat pe teritoriul Basarabiei si al R.A.S.S.Moldovenesti pina la 28 iunie 1940 care au fost expulzate sau au parasit teritoriul Moldovei incepind cu anul 1940, precum si urmasii lor, pot redobindi cetatenia Republicii Moldova prin depunerea cererii oficiale'.

In pofida caracterului liberal al Legii una din piedicile in calea intoarcerii in Moldova a fostilor deportati si a persoanelor recrutate la munci este problema obtinerii cetateniei.

Conform procedurii de depunere si de examinare a cererilor privind cetatenia Republicii Moldova persoana care are cetatenia altui stat la momentul cind depune cererea este obligata sa prezinte actul care dovedeste renuntarea la cetatenia straina (art.26). Obligatiunea de a prezenta actul mentionat decurge din art.18 al Constitutiei Republicii Moldova care stipuleaza ca 'Cetatenii Republicii Moldova nu pot fi cetateni ai altor state decit in cazurile prevazute de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte' . Aceasta stipulare in practica conduce la situatia cind persoana care doreste sa obtina cetatenia RM poate ramine pe perioada de examinare a cererii fara cetatenie (art.34 prevede termenul de 1 an de examinare a cererilor privind cetateniia), iar in cazul in care i se refuza acordarea cetateniei RM, sa devina apatrid. Evident ca fostii deportati si persoanele recrutate la munci, urmasii lor daca au cetatenia altor state nu pot sa riste sa devina apatrizi pentru a obtine cetatenia Republicii Moldova.

In opinia noastra iesirea din situatie ar putea fi acordarea dublei cetatenii pentru persoanelor stramutate din Moldova in urma transferurilor masiv de populatie. Drept baza legala poate fi acelasi articol 6, citat de noi mai sus, care prevede ca 'in interesele republicii si in cazuri exceptionale cetatenii altor state pot deveni si cetateni ai Republicii Moldova, printr-o decizie speciala a Presedintelui ei'.

Luind in considerare soarta care au avut sa o indure deportatii, numarul mic al potentialilor repatrianti din rindul fostilor deportati si a persoanelor recrutate la munci, credem ca cazul lor ar putea fi considerat 'unul exceptional' si Presedintele RM ar putea sa le acorde dubla cetatenie.

Un alt obstacol in calea intoarcerii la bastina a fostilor deportati si a persoanelor recrutate la munci este cerinta prevazuta de legislatia moldoveneasca ca persoanele care doresc sa se repatrieze in RM sa posede spatiu locativ pe teritoriul RM sau sa aiba mijloace de a-si procura locuinta.

Conform procedurii de primire si examinare a cererilor privind cetatenia Republicii Moldova organele care primesc cereri trebuie sa adune date despre persoana petitionarului si sa faca asupra datelor un aviz argumentat. Ministerele Afacerilor Interne, Afacerilor Externe si Securitatii Statului trebuie sa expedieze Presedintelui RM avizele lor asupra cererilor sau a propunerilor privind persoana petitionarului si alte materiale necesare rezolvarii problemei cetateniei. Este obligat sa rezinte un aviz Presedintelui si Ministerul Muncii, protectiei sociale si familiei privind ratiunea 'acordarii petetionarului a cetateniei Republicii Moldova sau reintegrarii lui in cetatenia Republicii Moldova, precum si asupra posibilitatii plasarii lui in cimpul muncii, acordarii de locuinta etc.'

Lipsa spatiului locativ pe teritoriul RM si a mijloacelor necesare pentru a procura un asemenea spatiu determina MMPSF s-a raspunda negativ la un sir de cereri de repatriere a persoanelor fost deportate si recrutate la munci. Scrisoarea MMPSF adresata domnului Nikolae Todorov, domiciliat in or. Taskent, Uzbekistan poate fi considerata o mostra in acest sens:

' . Ministerul Muncii, protectiei sociale si familiei al Republicii Moldova a examinat cererea D-stra . si Va informeaza ca in conformitate cu legislatia in vigoare a Republicii Moldova persoanele originare din Republica Moldova si urmasii lor care au fost stramutati sau represati au dreptul sa revina in republica pentru a locui permanent si sa obtina statutul de repatriant. In acelasi timp ei trebuie sa prezinte documente, care ar demonstra posedarea de spatiu locativ pe teritoriul Moldovei, sau acordul scris al uneia dintre rude sau a unor cunoscuti ca le pot pune la dispozitie o parte din spatiul lor locativ. Persoana care doreste sa se repatrieze mai poate dispune de mijloace pentru procurarea locuintei, sau sa-si schimbe locuinta de unde domiciliaza (casa, apartamentul) cu o locuinta din Republica Moldova .

La solicitarea Departamentului Migratiune de pe linga Ministerul muncii, protectiei sociale si familiei primaria satului Larga, raionul Cahul ne-a informat, ca parintii dumneavoastra nu au avut casa proprie [pe teritoriul satului] dar au locuit in casa parintilor mamei D-stra, casa care demult nu mai exista si pe locul careia si-au construit case alti cetateni din sat. Totodata dl.Vasile Murgeneanu, primarul comunei Larga Noua, ne-a comunicat ca administratia publica locala nu dispune si nu are posibilitate de a asigura cu spatiu locativ familia Dumneavoastra.



Ministru (semnatura)

Analiza procesului de reabilitare, repatriere si de reintegrare a persoanelor care au fost supuse stramutarilor masive de populatie conduce la concluzia ca in prezent in Republica Moldova se impune imperios necesitatea elaborarii si adoptarii unui Program guvernamental cu privire la repatrierea persoanelor deportate si recrutate la munci. Un bun exemplu in acest sens poate fi programul de stat adoptat de Georgia 'Cu privire la solutionarea problemelor legale si sociale legate de repatrierea meshilor in Georgia' Adoptarea Programului ar fi pentru potentialii repatrianti nu numai un semnal ca ei cu adevarat sunt asteptati in Moldova, dar si un pas important pe calea reabilitarii lor efective. Pentru implementarea Programului ar putea fi utilizate mai multe surse de finantare: bugetul de stat si al autoritatilor locale, credite de stat, mijloace obtinute in acest scop de la organizatii internationale, propriile mijloace ale repatriantilor, donatii etc.

Un aport important la realizarea Programului mentionat ar pute aduce si UNHCR, care ar trebui sa priveasca deportarile din Moldova in contextul politicii staliniste de stramutare a popoarelor in general (in anii 1941 si 1951, de exemplu, deportatii din Moldova au constituit un torent comun cu persoanele deportate din Tarile Baltice si raioanele de vest ale Ucrainei si Bielorusiei) si sa aiba o atitudine fata de persoanele deportate din Moldova care doresc sa revina la bastina similara cu cea fata de persoanele ori popoarele din alte republici ex-sovietice ce militeaza pentru revenirea in patria lor istorica (meshii, tatarii din Crimeea etc.).

Cu toata bunavointa autoritatilor actuale ale RM de a-i primi la bastina pe fostii deportati si urmasii lor, in majoritatea cazurilor, din considerente de ordin obiectiv, acest lucru este imposibil de obtinut. Majoritatea locuintelor deportatilor si recrutatilor la munci nu s-au mai pastrat pina in prezent, ori daca s-au pastrat sunt ocupate (aceasta se intimpla mai ales in orase). Conform legislatiei existente, in cazurile in care locuintele confiscate nu s-au pastrat, obligatia de a le oferi spatiu locativ o au autoritatile administratiilor locale din care au fost stramutati deporatii. Acestea din urma insa, din cauza dificultatilor cu care se confrunta, nu le pot oferi fostilor deportati locuinte, iar in cazurile cind se ofera despagubiri, suma oferita drept despagubire este de zeci de ori mai mica decit cea necesara pentru procurarea unei locuinte. In municipiul Chisinau si Balti sunt inregistrate un sir de cazuri cind unii repatrianti si-au recapatat dreptul de proprietate asupra locuintelor confiscate prin hotariri judecatoresti dar nu pot intra in posesia lor pentru ca autoritatile orasenesti nu le poate oferi spatiu locativ actualilor locatari.

Lipsa spatiului locativ, insa conduce la aceea ca persoanele care au dreptul la repatriere nu pot obtine acest drept, desi in legislatia Republicii Moldova el este prevazut.

Credem ca situatia existenta ar putea fi depasita daca la procesul de repatriere ar participa UNHCR cu un program de construire a locuintelor pentru persoanele care au fost supuse transferarilor masive de populatie din Moldova. UNHCR ar putea examina si posibilitatea participarii la realizarea unor proiecte economice care ar crea locuri de munca pentru repatrianti.

Pentru integrarea mai rapida a repatriantilor in societatea moldoveneasca necesitatea cunoasterea limbii romane este de necontestat. Multi dintre persoanele deportate, urmasii lor precum si persoanele recrutate la munci in locurile de deportare sau de trai, dupa eliberarea din Gulag-uri ori pe marile santiere comuniste nu au utilizat limba romana. Din tabelul nr.5 se vede ca din 24661 persoane adulte ce s-au repatriat in Moldova in anii 1994-1998 cunosteau limba romana bine 13.873 persoane (56,2%), suficient 1.943 (7,9%), iar 8.845 persoane (35,9%) nu o cunosteau deloc. Din tabelul nr. 4 am vazut ca din numarul total de 34.113 repatrianti s-au declarat drept moldoveni 18.310 persoane. Din tab. 5 vedem insa ca cunosc bine si suficient limba romana doar 15,816 persoane, ceea ce inseamna ca 2494 persoane (ori 13,6%) din numarul repatriantilor ce s-au declarat moldoveni nu cunosteau deloc limba romana.

Tabelul nr.5. Studiile si gradul de cunoastere al limbii romane a repatriantilor sositi in Republica Moldova in anii 1994-1998*

Anul

Numarul
repatriantilor

Studiile
persoanelor adulte

Gradul de cunoastere al limbii romane (pers. adulte)

Total

Pers. Adulte

Copii

Supe-rioare

Medii spe-ciale

Medii si altele

Bine

Sufi-cient

Nu cu-noaste



















































total










*Tabelul a fost alcatuit de autor.
**Datele se refera la lunile ianuarie-noiembrie 1998.
*** Din numarul toatal al persoanelor adulte 963 erau pensioneri

Studierea limbii romane se impune si din cauza faptului ca in RM din anul 1989 s-a revenit la alfabetul latin. Ar fi oportun ca pentru repatrianti sa se organizeze cursuri gratuite de limba romana, sponsorizate de Guvern sau UNHCR si alte organizatii internationale, anumiti agenti economici etc

Totodata problema cunoasterii limbii romane nu trebuie exagerata.
Marea majoritate a repatriantilor cunosc limba rusa, care in Republica Moldova este utilizata aproape in egala masura cu cea romana. Necunosterea limbii romane poate fi cu adevarat o problema numai pentru familiile care se intorc in localitatile satesti cu populatie romana/moldoveneasca in care nu exista scoli cu clase de predare in limba rusa.

UNHCR si-ar putea aduce contributia si la facilitarea accesului la studii pentru repatriati.

Dat fiind faptul ca copii din familiile repatriantilor au studiat pina la intoarcerea la bastina dupa programe de invatamint diferite de cele din RM ei intimpina anumite dificultati la intrarea in institutiile de invatamint din Moldova. Pentru depasirea acestora ar fi cazul ca statul sa prevada anumite privilegii pentru persoanele repatriate la intrarea in institutiile de invatamint din Moldova, in special in cele superioae. Cu obtinerea unor sponsorizari din partea UNHCR-ului si a altor oganizatii internationale pentru repatriantii doritori de a intra in institutiile superioare de invatamint ar putea fi organizate cursuri pregatitoare dupa modelul celor organizate in prezent in Moldova pentru studentii straini.

Asistenta financiara pe care ar putea-o acorda Republicii Moldova UNHCR si alte organizatii internationale de resort in vederea facilitarii procesului de repatriere a persoanelor deportate, nu trebuie sa ocoleasca nici Departamentul Migratiune al Ministerului Muncii, protectiei sociale si familiei. Departamentul in componenta sa actuala nu este in stare sa faca fata volumului de lucru cu care se confrunta. Ar fi util ca UNHCR sa examineze posibilitatea sponsorizarii instituirii cel putin a unui post in departamentul mentionat, detinatorul caruia sa se ocupe nemijlocit cu inregistrarea si examinarea cererilor persoanelor deportate care doresc sa se repatrieze in Republica Moldova, precum si sa le acorde asistenta legala necesara.

UNHCR ar putea sugera autoritatilor moldovenesti ca odata cu trecerea la noua impartire teritorial-administrativa, in fiecare judet sa fie instituite oficii locale ale Departamentului Migratiune al MMPSF. UNHCR si-ar putea aduce contributia la compiuterizarea oficiilor mentionate, instruirea personalului lor prin organizarea unor cursuri de compiuterizare, etc. Organizarea oficiilor judetene ar conduce la crearea retelei nationale de inregistrare a proceselor migrationiste din RM, fapt care ar contribui in mod esential la facilitarea procesului de repatriere a persoanelor deporate.

Incheiere

In procesul de sovietizare al RSS Moldovenesti autoritatile comuniste au aplicat un sir de masuri violente fata de populatia republicii. Printre acestea au fost si stramutarile masive de populatie si recrutarile fortate la munci. In urma deportarilor din 13 iunie 1941, 6 iule 1949 si 1 aprilie 1951 din RSS Moldoveneasca au fost stramutate in Siberia si Asia mijlocie peste 15 mii de familii. La fel ca si in celelalte teritorii sovietice , deportarile din Moldova s-au realizat in modul cel mai brutal. Nu s-a tinut cont nici de satarea sociala, nici de starea sanatatii si virsta oamenilor: au fost ridicati si copii, si oameni foarte batrini, care nu puteau prezenta vreun pericol pentru regim si transformarile socialiste din republica. Deportarile au incalcat atit legile si Constitutia URSS, cit si legislatia si Constitutia RSS Moldovenesti. Ele contravineau si unor angajamente luate de URSS pe plan international in domeniul drepturilor omului.

Dupa eliberarea lor din asezarile speciale deportatii au continuat sa fie lipsiti de un sir de drepturi civile si politice, o mare parte dintre ei inclusiv de dreptul de a se intoarce la bastina. Reabilitarea lor, inceputa in ultimii ani de existenta a URSS, poarta pina in prezent mai mult un caracter politic, iar in ceea ce priveste prejudiciile materiale si morale aduse celor deportati, nu exista nici o certitudine ca fara aportul comunitatii internationale vor putea fi compensate vreodata.

Fara contributia comunitatii internationale, in special a UNHCR-ului, va fi foarte greu ori aproape imposibil ca fostii deportati si persoanele recrutate la munci, urmasii lor ce locuiesc astazi in alte state ale CSI si care doresc sa revina la bastina sa se poata repatria in Moldova. In calea dorintei lor de a se repatria stau un sir de obstacole de ordin legal precum si dificultatile financiare cu care se confrunta Republica Moldova. Aceste dificultati ar putea fi depasite in urma elaborarii si implementarii unui Program guvernamental cu privire la repatrierea persoanelor fost deportate si recrutate la munci si a urmasilor lor. Pentru realizarea Programului ar putea fi utilizate mai multe surse de finantare: bugetul de stat si al autoritatilor locale, credite de stat, mijloace obtinute in acest scop de la organizatii internationale, propriile mijloace ale repatriantilor, donatii etc.

La realizarea Programului un aport important si-ar putea aduce si UNHCR participind cu un program de constructie a locuintelor pentru fostii deportati si recrutatii la munci, cu proiecte de creare a unor locuri de munca, pr oiecte de asistenta tehnica etc.

Realizarea Programului va conduce nu doar la reabiltarea si integrarea reala a deportatilor in societatea moldoveneasca, dar si la afirmarea dreptului persoanelor deporate de a reveni la bastina.

Bibliografie Selectiva


- Alfred M.de Zayas, International Law and Mass Population Transfers.-- 'The
Harvard International Law Journal, Volume 16, Number 2, Spring 1975.

- Alfred de Zayas. The Illegality of Population Transfers and the Application of
Emerging International Norms in the Palestinian Context. -- The Palestine
Yearbook of International Law, Volume VI, 1990/1991.

- Bugai N.F., K voprosu o deportatsii narodov SSSR v 30-40 godakh. -- 'Istoria
SSSR', nr. 6, 1989

- CIS Migration Report, 1996, International Organization for Migration, Geneve.

- Deported Peoples of the Former Soviet Union: The Case of the Meskhetians,
International Organization for Migration, January, 1988.

- Marie, J. Les peuples deportes d'Union Sovietique, Paris, 1995.

- Mihai Gribincea, Basarabia in primii ani de ocupatie sovietica.1944-1950, Cluj-
Napoca, 1995.

- Migratia populatiei Republicii Moldova pentru anii 1980-1992. Buletin, Chisinau, 1993.

- Migratia populatiei Republicii Moldova in anii 1990-1996, Buletin statistic,
Chisinau, 1997.

- Pasat V.I. , Trudnye stranitsy istorii Moldovy. 1940-1950, Moscova 1994.

- Report on International Organization for Migration activities in the Caucasus, IOM,
Tbilisi, 1997.

- Zemskov V.N., Spetsposelentsy. -- 'Sotsiologicheskie issledovania', nr.11, 1990.

- Zemskova V.N., Massovoe osvobojdenie spetsposelentsev i ssylnykh (1954 - 1960 gg.).-- 'Sotsiologicheskie issledovaniya', 1991, nr.1.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }