Situatia deseurilor in Regiunea 6 N-V

Situatia deseurilor in Regiunea 6 N-V

1. Destriere

Regiunile de dezvoltare reprezinta cadrul de implementare si evaluare a politicii de dezvoltare regionala in Romania.Regiunea de Dezvoltare 6 Nord-Vest a fost creata in baza Legii nr. 151/1998 prin asocierea voluntara a judetelor Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj. Regiunea are o suprafata de 34.159 km², reprezentand 14,32 % din suprafata tarii.Regiunea de Dezvoltare 6  Nord-Vest cuprinde 421 unitati administrativ-teritoriale: 6 judete, 35 de orase (din care 12 municipii) si 386 comune. Numarul asezarilor umane este de 1908.

Regiunea 6 Nord-Vest are o pozitie geografica strategica, la intersectia axelor nord-sud si est-vest ale Europei de Est, fiind poarta de intrare in Romania dinspre Ungaria si Ucraina. In spatiul national, ea se invecineaza cu Regiunea Vest si Regiunea Centru la sud si cu Regiunea Nord-Est la est.

Din punct de vedere geografic regiunea se caracterizeaza printr-o varietate de forme de relief, cadrul natural prezentandu-se sub forma unui amfiteatru ce coboara dinspre est spre vest. Unitatea montana, amplasata pe latura estica si cea sudica a regiunii, este formata din Carpatii Orientali si Carpatii Occidentali. Carpatii Orientali sunt o marginire a zonei estice. Sunt caracterizati de prezenta unor nuclee masive (Masivul Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Suhard), a unei arii montane de tranzitie (Muntii Bargaului), dar si a unor ramuri montane succesive, orientate NV-SE. Intre culmile inalte ale Rodnei, Maramuresului si ramura vulcanica Oas-Ignis-Gutai-Tibles se desfasoara depresiunea deluroasa a Maramuresului. Carpatii Occidentali sunt prezenti sub forma unor nuclee montane puternic individualizate, cu altitudini ce scad de la sud spre nord. In partea de sud a regiunii este grupul central al Apusenilor, si anume Muntele Bihor, Muntele Gilau, Muntele Mare si Vladeasa. Celelalte elemente periferice (Muntii Codru-Moma, Padurea Craiului, Muntele Plopisului si Muntele Mesesului) sunt mai coborate, cu altitudini de 500-900 m.Zona dealurilor si a depresiunilor, este compusa din Dealurile Bistritei, Podisul Somesan, Campia Transilvaniei, Dealurile Crisanei (Dealurile Silvano-Somesene, Dealurile Crisului Repede, Dealurile Beiusului, Dealurile Zarandului). Existenta acestei categorii de relief si modul de dispunere a unitatilor se inscrie trasaturilor fundamentale ale reliefului Romaniei, aceea de dispunere in trepte concentrice din ce in ce mai tinere si mai joase catre margini.Zona cea mai joasa este zona campiilor. Este reprezentata de Campia de Vest (Campia Crisana, Campia Careiului), dar si de subunitati ale bazinelor hidrografice (Campia Somesului, Campia Muresului).Datorita pozitiei geografice, clima exprima etajarea reliefului, regiunea beneficiind de un climat temperat continental cu veri calduroase, ierni friguroase, precipitatii bogate si cu nuantari induse de altitudinea reliefului. Reteaua hidrologica a regiunii este dominata de bazinele hidrografice ale raurilor Somes-Tisa, Crisuri. Configuratia reliefului imprima retelei hidrografice un caracter radiar pe versantii muntosi si o scurgere subsecventa in perimetrul depresionar. Cel mai lung rau din regiune este Somesul.

Caracterul predominant deluros-muntos a favorizat o vegetatie etajata si diversificata. In zonele depresionare, de-a lungul cursurilor de apa si pe terasele din nord-vestul si sud-estul regiunii se afla terenuri agricole. In regiunea deluroasa sunt padurile de stejar iar, pe masura cresterii altitudinii, padurile de fag si molid. Pe zonele montane inalte sunt intalnite pasunile montane.Fauna este bogata si variata, prezentand caracteristici in functie de fiecare forma de relief.

Resursele subsolului se gasesc in cantitati limitate, ceea ce impune existenta unor fluxuri comerciale bine dezvoltate cu alte regiuni, in vederea sustinerii activitatii economice. Cele mai deficitare resurse sunt cele energetice (carbune, petrol, gaze naturale), intens solicitate de economie si care sunt departe de a satisface necesarul actual sau prognozat al regiunii. Din punct de vedere al caracterizarii resurselor minerale, regiunea de Dezvoltare 6 nord-vest este purtatoarea unei mari varietati de roci apartinand unor unitati geologice diverse. Astfel, pot fi intalnite roci magmatice (granite, granodiorite, diorite, pegmatite), roci vulcanice (andezite, dacite, riolite, bazalte), roci metamorfice (sisturi, gnaise, calcare cristaline) si roci sedimentare (gresii, marne, calcare, argile, evaporite). Se observa faptul ca datorita diversitatii reliefului si formatiunilor geologice, subsolul regiunii cuprinde o gama larga de resurse naturale. Pe baza acestora s-au dezvoltat inca din vechime, industria miniera, a materialelor de constructii si o arta specifica locului in prelucrarea lemnului, a argilei si a metalelor. Ulterior s-au dezvoltat celelate ramuri industriale: industria constructoare de masini, industria chimica, industria lemnului, industria usoara, industria portelanului si a hartiei, etc.

 Apele subterane si de suprafata sunt o resursa vitala vietii si activitatilor umane.

Principalele ape curgatoare din Regiunea 6 Nord-Vest sunt Somes-Tisa si Crisurile, respectiv afluentii acestora, structurati pe urmatoarele bazine / subbazine hidrografice:  

- Bazinul hidrografic TISA cu  subbazinele:

- Bazinul hidrografic Somes

- Bazinul hidrografic Aries

 - Bazinul hidrografic CRASNA

 - Bazinul hidrografic CRISURI, cu subbazinele:

Lacurile sunt atat naturale cat si antropice.

La nivelul fiecarui judet din regiune avem urmatoarea situatie:

- judetul Cluj: - 6 lacuri de acumulare: Gilau I si II, Tureni, Somesul Cald, Tarnita, Floresti si 8 balti : Cornesti, Chinteni, Braniste, Sacalaia

- 3 balti in municipiul Cluj-Napoca

- 5 lacuri naturale: Lacul Stiucii, declarat rezervatie naturala si lacurile Cojocna, Sic, Turda si Ocna Dejului care s-au format in vechile exploatari de sare;

- judetul Bihor: - lacul natural Taul Mare;

   - amenajarile lacustre piscicole din zona Inand - Tamasda;

   - lacul de acumulare Lesu de pe Valea Iadului

- judetul Bistrita-Nasaud: - lacul natural si cel de acumulare Colibita

- judetul Maramures:

- 14 lacuri naturale situate in zone montane: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescu, Izvorul Bistritei Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Magura, Morarenilor, precum si lacurile de dizolvare si prabusire ale unor ocne cu exploatari stravechi de sare, care se afla la Ocna Sugatag si Costiui, Lacul Albastru.

- 14 acumulari: dintre care cel mai important este lacul Stramtori Firiza

- judetul Satu Mare: - 30 lacuri artificiale de marime mica si mijlocie: lacul de baraj Calinesti-Oas de pe raul Tur, Mujdeni (Orasu Nou); Dabolt (Halmeu); Balastiera Apa (Apa); Adrian (Livada); Bercu si Micula (Micula); Oteloaia (Homorodu de Sus); Hodisa (Socond); pescaria de la Moftin, Andrid, Chereusa, precum si unele elestee din partea de nord a Campiei Somesului.

O alta bogatie este solul, reprezentat de solurile silvestre, in zona montana, silvestre si pozdolice in zona deluroasa si premontana, cernoziomurile care ocupa zonele de campie, terasa si de lunca.

Regiunea este una din primele regiuni in ceea priveste suprafata padurilor (30,64 % din suprafata) si, ca activitate in domeniul silviculturii, se plaseaza a treia la nivel national.Aceasta bogatie reprezinta un atuu important pentru regiune, atat din punctul de vedere al materiilor prime, cat si al activitatilor secundare de valorificare si prelucrare a lemnului. Cu toate acestea, exista riscul exploatarii sale irationale, ca urmare a defrisarilor. Ecosistemele forestiere constituie habitate pentru majoritatea speciilor de pasari si animale.Flora si fauna  este o consecinta a pozitiei geografice si a categoriei de folosinta a terenurilor. Regiunea prezinta o diversitate biologica medie, comparativ cu situatia diversitatii biologice la nivel national, exprimata atat la nivel de ecosisteme cat si la nivel de specii. Ecosistemele naturale si seminaturale ocupa aproximativ 25 % din suprafata totala.

Regiunea 6 Nord-Vest este caracterizata de o economie industrial-agrara.Industria este principalul sector de activitate al regiunii, fiind un sector caracterizat prin prezenta tuturor ramurilor industriale. Un lucru pozitiv il reprezinta numarul ridicat de societati comerciale (ex.: Cluj - 46.715 societati comerciale, Salaj - 8.441), dar si aportul sporit de capital strain investit in aceasta regiune. Productia industriala realizata in anul 2004, comparativ cu anul 2003, a inregistrat sporuri insemnate in unele sectoare.

2. Evolutia populatiei in intervalul  2007-2011

3. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate in intervalul 2007-2011

4. Indicele de generare a deseurilor in mediul urban si rural

Cantitatea de deseuri colectate din mediul urban si rural

6. Cantitatea de deseuri necolectate din mediul urban si rural

7. Cantitatea totala de deseuri menajere generata

Qt_des-n = 2683263,1 + 132557,94 = 2815820,94

8. Evolutia ponderii materialelor de deseuri de ambalaje in deseurile menajere

9. Ponderea deseurilor de ambalaje in deseurile menajere

10. Evolutia structurii deseurilor de ambalaje ce se gasesc in deseurile menajere